Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

More documents

Recommendations

Info

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt pãdurea pe care eu aveam s-o plantez curînd. Mai nutream ºi planul de a creºte vite ºi de a pune pe roate o lãptãrie. Eram situaþi însã într-o zonã expusã, ceea ce înseamnã cã þinutul era bîntuit de febra aftoasã de pe coasta de est a Africii ºi» dacã voiai sã creºti rase încruciºate, trebuia sã ai ºi o scãldãtoare pentru deparazitarea vitelor. Ceea ce face cu atît mai grea concurenþa cu crescãtorii de vite aflaþi mai departe, în interiorul þãrii, care trãiesc în zone neexpuse, dar pe de altã parte Nairobi era atît de aproape încît puteam în fiecare zi trimite laptele cu maºina la piaþã. O datã am avut o cireada de vite din rase încruciºate, pentru care am construit o scãldãtoare de toatã frumuseþea. Dar am fost nevoiþi sã le vindem ºi scãldãtoarea, secatã ºi nãpãditã de ierburi, arãta ca ruina scufundatã ºi rãsturnatã a unui castel-fantomã. Mai tîrziu, cîrid seara, la ora mulsului, porneam pe jos pînã la grajdul lui Mauge sau al lui Kaninu, ca sã mai simt o datã în nãri dulcea aromã ce o degajã vacile, încercam o strîngere de inimã cã nu mai aveam ºi eu grajduri de vite ºi o lãptãrie proprie. Cînd cãlãream pe ºei, în mintea mea îl vedeam spuzit, ca pe un cîmp cu flori, de nenumãrate vaci bãlþate. Dar asemenea planuri au devenit tot mai strãine de mine pe mãsurã ce anii se scurgeau, încît pînã la urmã ele s-au pierdut cu totul în ceaþã. în fond, nu mi-ar fi pãsat prea mult dacã aº fi cîºtigat ceva de pe urma cafelei ºi aº fi putut menþine ferma în stare de plutire. Este o mare povarã sã cari în spinare o fermã întreagã. Bãºtinaºii, ba chiar ºi angajaþii mei albi, mã lãsau sã mã tem ºi sã mã frãmînt ºi în numele lor, iar cîteodatã mi se pãrea cã pînã ºi boii de la fermã sau arborii de cafea se complãceau în aceastã atitudine. Aveam atunci impresia cã se înþeleseserã între ele, fiinþe glãsuitoare ºi necuvîn- 292 tãtoare, cã numai din vina mea ploile întîrziau sã cadã sau cU nopþile erau atît de reci. Iar seara mi se pãrea nedrept sã stau ºi sã citesc liniºtitã în casã ; mã împingea afarã, pe drumuri, teama de a nu pierde ferma. Farah, care-mi cunoºtea frãmântãrile, nu era deloc bucuros de plimbãrile mele noaptea. Îmi spunea despre leoparzii care fuseserã vãzuþi prin apropierea fermei dupã apusul soarelui ; ºi avea obiceiul sã stea pe verandã, siluetã îmbrãcatã în alb, file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (262 of 339)28.01.2005 15:21:01
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt abia vizibilã pe întuneric, pînã ce mã vedea revenitã acasã întreagã. Numai cã eu eram prea-tristã pentru a mã mai gîndi ºi la leoparzi, ºtiam cã nu pot rezolva nimic orbecãind prin întuneric încolo ºi încoace pe teritoriul fermei ^si totuºi umblam ca o stafie, despre care se spune cã merge fãrã sã ºtie de ce sau încotro se îndreaptã. Cu doi ani înainte de a pãrãsi pentru totdeauna Africa, am fost într-o cãlãtosie prin Europa. M-am întors în plin sezon al recoltatului cafelei, astfel cã nu am putut afla nimic în legãturã cu recolta pînã nu am ajuns în portul Mombasa. Cît timp m-am gãsit pe vapor nu am fãcut ãecît sã mã gîndesc : dacã eram într-o stare bunã ºi viaþa îmi surîdea, socoteam cã vom obþine în jur de ºaptezeci ºi cinci de tone, dar dacã eram abãtutã sau într-o stare nervoasã, mã încurajam în sinea mea : trebuie sã obþinem ºaizeci de tone, asta în orice caz'. La Mombasa mã aºtepta Farah, dar n-am îndrãznit sã-l întreb chiar din prima clipã despre recolta plantaþiei de cafea ; o vreme am vorbit tot felul de alte lucruri în legãturã cu viaþa la fermã. Seara, înainte de a mã retrage la culcare, însã, nu am mai rezistat ºi l-am întrebat cîte tone de cafea se strînseserã în total de data aceasta. De obicei, somalezii au o mare plãcere în a comunica dezastrele. Acum însã Farah nu arãta deloc bucuros, ci, cu o seriozitate extremã, stînd în picioare lîngã pragul uºii, a închis ochii pe jumãtate ºi ºi-a lãsat capul pe spate cînd, înghiþindu-ºi amãrãciunea, mi-a spus : „Patruzeci de tone, Memsahib". în clipa aceea am ºtiut cã nu vom putea continua aºa. Culoarea ºi viaþa s-au scurs din lumea înconjurãtoare, camera întunecoasã ºi sufocantã a hotelului din Mombasa, cu podeaua ei de ciment, cu capãtul patului din '? ?*ler forjat ºi plasa pentru þînþari uzatã, a cãpãtat o cum- Ptttã semnificaþie ca simbol al lumii, fãrã un singur orna- 293 ment sau amãnunt de înfrumuseþare a vieþii omeneºti din interiorul ei. Nu am mai spus nici un cuvînt-ºi nici Farah n-a întrerupt tãcerea, ci s-a retras ºi a dispãrut, ca un ultim obiect prietenos pe lume. ' Dar mintea omeneascã are capacitãþi nebãnuite de regenerare ºi în toiul nopþii m-am gîndit, ca ºi Moº Knudsen altãdatã, cã patruzeci de tone tot însemnau ceva, în timp ce pesimismul — o, pesimismul era un pãcat de file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (263 of 339)28.01.2005 15:21:01
Page 1 and 2:
file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212: file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 261: file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339:
show all

Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?