Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
echilibru între veniturile ºi nevoile sale, cãci era un ascet,
dar ºi un habotnic. Nu se atingea de carne, de bãuturã,
de tutun, nu juca jocuri de noroc, iar hainele îi erau atît
de roase încît se vedea urzeala pe la cusãturi. Toþi banii
ºi-i trimitea în India, pentru ca fiii lui sã poatã merge pe
la ºcoli. Odatã, de la Bombay, un fiu micuþ ºi foarte tãcut
al sãu, pe nume Delip Singh, a venit sã-ºi viziteze tatãl.
Tînãrul Singh pierduse contactul* cu fierul ºi singurul obiect
metalic pe care l-am vãzut la el a fost un stilou
purtat în buzunarul de la piept al hainei. în cazul de faþã,
însuºirile mitice nu se transmiseserã ºi la generaþia urmãtoare.
Cît despre Pooran Singh însuºi, mereu agitat în jurul
forjei sale, acesta ºi-a pãstrat aureola cît timp a lucrat
la fermã ºi, sper. ºi pe urmã, pînã ia ºfîrºitul vieþii. El era
slujitorul zeilor, incandescent ºi radiind cãldurã, un spirit
elementar. în. atelierul lui de fierãrie ciocanul îþi cînta
exact ce voiai sã auzi. de parcã ar fi dat glas mereu chiar
sufletului tãu preaplin. Mie ciocanul îmi cînta o poezie
greceascã veche, pe care un prieten a tradus-o astfel :
Ca un fierar izbit-a Eros cu ciocanul sãu,
Din semeþia mea au sãrit schiþei.
Apoi m-a rãcorit în lacrimi ºi în lamentaþii.
Ca fierul înroºii muiat în rîu.
O fNTlMPLARE CIUDATA
Pe cînd mã aflam în Rezervaþia Masai ºi fãceam cãrãuºie
pentru guvernul colonial, am asistat într-o zi la o
" scenã ciudatã, cum nimeni dintre toþi cunoscuþii mei n-a
mai vãzut vreodatã. Aceasta s-a petrecut în plinã amiazã,
în timp ce strãbãteam þinutul de pãºuni.
Aerul Africii e mai important pentru peisaj decît acela
din Europa ; plin de miraje ºi nãluciri, el este, într-un
282
anume fel, adevãrata scenã a tot ce se petrece. în toiul
vipiei din miezul zilei, aerul vibreazã ºi oscileazã aserheni
corzii unei viori ºi ridicã lungi straturi de pãºune,
cu dealuri ºi cu arbuºti þepoºi cu tot, creînd vaste întinderi
de apã argintie peste cîmpiile cu iarbã uscatã ºi arsã.
Mergeam prin aerul încins ºi viu ºi, contrar obiceiului
meu, mã aflam destul de departe în faþa ºirului de cãruþe,
cu Farah, cu Dusk, ogarul meu scoþian ºi cu micuþul toto
care îngrijea de Dusk. Umblam toþi patru în tãcere, cãci
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (255 of 339)28.01.2005 15:21:01