Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
extrase cu ajutorul unui ac. ªi totuºi pentru Karomenya
nu a fost chiar martiriul pe care ºi l-ar putea imagina
cineva ; cu toate cã faþa îl durea, era pentru el ºi un prilej
de a veni în contact cu lumea.
Karomenya avea o piele foarte întunecatã ºi niºte ochi
frumoºi, negri ºi veºnic umezi, cu genele foarte groase •
avea o expresie gravã ºi serioasã ºi abia dacã zãreai vreodatã
un zîmbet pe faþa lui. în general, arãta ca un viþeluº,
scund de staturã ºi tuciuriu. Era o fiinþã activã ºi pozitivã
ºi cum fusese exclus de la comunicarea prin viu grai
luptã devenise pentru firea lui unica formã de manifestare.
Deasemeni era foarte bun la aruncat cu piatra ºi
putea nimeri cu multã acurateþe orice þintã îºi propunea.
La un moment dat, Karomenya a avut ºi un arc cu sãgeþi,
dar nu s-a descurcat deloc cu el, ca ºi cum sã auzi zbîi-nîitul
corzii unui arc ar fi, în mod necesar, o parte integrantã
din meºteºugul arcaºului. Karomenya era destul
de solid construit ºi deosebit de puternic pentru vîrsta lui.
Probabil cã n-ar fi schimbat aceste avantaje ale sale asupra
altor bãieþi pe darul acestora de a vorbi ºi de a auzi,
pentru care simþeam cã nu avea vreo admiraþie deosebitã.
Deºi era un spirit combatant, Karomenya nu era totuºi
neprietenos. Dacã-ºi dãdea seama cã i te adresai, figura
i se lumina pe.datã, nu de vreun zîmbet anume, ci de o
vioiciune extrem de promptã ºi hotãrîtã. Era ºi hoþ, ºterpelind
din zahãr ºi din þigãri ori de cîte ori i se ivea prilejul,
dar imediat împãrþea prada cu ceilalþi copii. O datã
l-am surprins împãrþind zahãr unui cerc de bãieþi adunaþi
în jurul lui, dar el nu m-a vãzut ºi aceea a fost de
altfel º-i singura oarã cînd am avut impresia cã vrea sã
rîdã.
O vreme am încercat sã-i ofer ceva de lucru în casã
ori la bucãtãrie, dar nu a reuºit sã facã faþã ºi, dupã un
timp, s-a plictisit el însuºi de aceste mãrunte munci. Tot
ce-i plãcea sã facã era sã mute obiecte grele ºi sã^ le tragã
dintr-un loc în altul. Aveam un ºir de pietre înãlbite de
ploaie de-â lungul aleii pentru maºini ; într-o zi, cu ajutorul
lui, am urnit din loc o asemenea piatrã ºi am rostogolit-o
încet pînã la fermã, intenþionînd sã dau aleii o
anumitã simetrie. A doua zi, în timp ce eram plecatã, Ka-;
273
romenya a luat tot restul de pietre ºi le-a rostogolit pînã
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (251 of 339)28.01.2005 15:21:01