Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
într-o dimineaþã, Fatoma i-a anunþat pe ceilalþi bãieþi
de casã cã Esa era bolnav ºi cã nu va putea gãti în
ziua aceea, dar cã a doua zi va fi din nou pe picioare
aºa îi asigurase ea. Numai cã dupã-amiazã bãieþii au venit
sã-mi spunã cã Fatoma a dispãrut, iar Esa fusese otrãvit
ºi acum trãgea sã moarã. Cînd am ieºit sã vãd despre
ce e vorba, ei tocmai îl cãrau, cu pat cu tot, în pãtratul
de loc dintre colibele servitorilor mei. Era evident cã sãrmanul
nu mai avea mult de trãit. I se dãduse sã înghitã
un fel de otravã localã, asemãnãtoare stricninei ºi trebuie
sã fi suferit cumplit în coliba lui, sub ochii tinerei
soþii ucigaºe, pînã cînd aceasta s-a asigurat cã-l adusese
în pragul morþii, dupã care s-a fãcut nevãzutã. Mai avea
încã uºoare spasme, care fãceau sã i se contracte tot trupul,
însã altfel era rigid ºi rece, întocmai ca un mort.
Faþa-i arãta foarte schimbatã, iar o spumã, amestecatã
cu sînge, i se scurgea pe la colþul gurii, care avea acum
buzele palid-albãstrui. Farah luase maºina ºi era plecat
cu ea, încît nu-l puteam duce pe Esa la spital, însã cred
cã n-aº fi fãcut-d oricum, chiar de-ar fi fost maºina acasã ;
în stadiul în .care se afla el, nu mai era nici o speranþã.
înainte sã moarã, Esa m-a privit îndelung, dar n-aº
putea spune cu siguranþã dacã m-a recunoscut sau nu.
Odatã cu lumina ochilor lui negri, ca de animal, îºi lua
zborul ºi amintirea mea despre aceastã þarã, aºa cum aº
fi vrut mereu s^o ºtiu, cînd fusese ca o a doua arcã a
lui Noe, cu toate sãlbãticiunile adunate în jurul micuþului
bãºtinaº care mîna pe cîmpie turma de capre a
tatãlui sãu. L-am luat de mînã, o mînã omeneascã, unealtã
puternicã ºi ingenioasã, care þinuse arma la vremea ei,
plantase legume, plantase flori, sau care mîngîiase ; ºi pe
care eu am învãþat-o sã facã omlete. Oare cum îºi privea
propria viaþã Esa : ca pe~un eºec sau ca pe-o reu-
ºitã ? Ar fi fost greu de spus. Umblase pe drumurile lui
umile, lungi ºi întortocheate ºi trecuse prin multe necazuri,
dar totdeauna ca un om liniºtit ºi cu sufletul
împãcat.
Cînd s-a întors mai tîrziu la fermã, Farah ºi-a dat
..multã ostenealã ca sã-l înmormînteze cu tot ritualul de
rigoare, cãci Esa fusese un mahomedan pios. Preotul,
262
hemat de la Nairobi, nu a putut veni decît în seara ur-
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (236 of 339)28.01.2005 15:21:01