Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

More documents

Recommendations

Info

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt Mai mult decît atît, medicul nu credea cã bãiatul se hotãrîse sã moarã înainte de ora nouã, cãci pînã atunci el pare a fi încercat sã se dezlege ºi sã fugã. De fapt, nici na murise înainte de ora nouã. Abia cînd a fost surprins în încercarea de a l'ugi ºi cînd a fost legat de stîlpul din magazie, faptul de a se afla din nou captiv, era de pãrere bãtrînul doctor, a incert sã apese pe conºtiinþa lui. Cei doi medici de la Nairobi ºi-au rezumat în încheiere pãrerea asupra acestui caz. Moartea lui Kitosch, susþineau þ1. s-a datorat bãtãii cu biciul, înfometãrii, dar ºi dorinþei iui de a muri, cu un accent deosebit pe aceasta din urmã, 253 însã dorinþa de a muri^ considerau ei, putuse fi provocatã de rezultatele bãtãii cu biciul. Dupã audierea celor doi medici, dezbaterea s-a orientat spre ceea ce procesul a definit drept „teoria dorinþei de a muri". Chirurgul districtual, singurul care vãzuse cadavrul lui Kitosch, a respins aceastã teorie, oferind exemple d"e pacienþi ai sãi bolnavi de cancer ºi care doreau sã moarã, dar care totuºi nu muriserã. Ce-i drept, a reieºit cã toþi erau europeni. în cele din urmã, juriul ºi-a dat verdictul, ºi anume: vinovat de vãtãmare gravã. Acelaºi verdict a fost pronunþat ºi în cazul bãºtinaºilor acuzaþi, dar,, considerîndu-se cã au acþionat din ordinul stãpînului lor european, s-a apreciat cã ar fi nedrept ca sã meargã ºi ei la închisoare. Judecãtorul i-a dat o sentinþã de doi ani închisoare, cu drept la recurs, colonistului alb ºi cîte o zi pentru fiecare dintre bãºtinaºi. Citind desfãºurarea acestui proces, rãmîi cu impresia ciudatã ºi umilitoare cã europenii aflaþi în Africa au atîta putere încît sã-l azvîrle pe african afarã din viaþã, direct în nonexistenþã. Þara aceasta e locul sãu natal'ºi, orice i-ai face tu, cînd pleacã, pleacã fiindcã aºa vrea el, sau fiindcã nu mai vrea sã stea. Cine poartã mereu rãspunderea pentru cele ce se petrec într-o casã ? Acela care e stã-' pînul ei, acela care a moºtenit-o. Prin simþul sãu acut a ceea ce e bine ºi a ceea ce se cuvine fãcut, figura lui Kitosch, cu atît de ferma lui dorinþã de a muri, deºi depãrtatã de noi cu foarte mulþi ani în timp, se aratã luminatã de o frumuseþe aparte. în ea este întruchipat instinctul fugii, propriu fiinþelor neîmblînzite, file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (228 of 339)28.01.2005 15:21:01
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt care, aflate în ceas de cumpãnã, sînt conºtiente cã existã un refugiu pe care li—1 oferã existenþa ; fiinþe care se duc atunci cînd vor : ºi care ne scapã mereu din mînã. CÎTEVA PASÃRI AFRICANE Chiar la începutul ploilor celor mari, în ultima sãptâmînã a lunii martie, sau în cea dintîi a lunii aprilie, auzeam privighetoarea cîntînd prin pãdurile africane. Ce-i 254 drept, nu cîntecul ei întreg, ci cîteva note doar, mãsurile ele început ale unui concert mai lung, un fel de repetiþie opritã brusc ºi apoi reluatã. Pãrea cã, în solitudinea pãdurilor picurînd de apã, undeva, într-un copac, cineva-ºi acordeazã un mic violoncel. ªi totuºi, era una ºi aceeaºi melodie, însoþitã de aceeaºi dulceaþã ºi de aceeaºi luxurianþã, care în curînd aveau sã umple pãdurile din Europa, intre Sicilia ºi Elsinore. Aveam în Africa berze alb-negre, acele pãsãri familiare care-ºi fac cuibul pe acoperiºurile de pai ºi trestie din nordul Europei. în Africa ele aratã muit mai puþin impresionante decît la noi, cãci aici existã pãsãri cu mult mai mari ºi mai voluminoase, cum ar fi marabu sau pasãreasecretar, cu care sîntem nevoiþi sã le comparãm. Berzele au cu totul alte obiceiuri în Africa decît în Europa, unde trãiesc ca perechile de cãsãtoriþi ºi reprezintã simboluri ale fericirii conjugale. Aici ele pot fi vãzute trãind în stoluri mari, niºte cluburi parcã. în* Africa sînt numite pãsãri-delãcuste ºi vin pe urma roiurilor de lãcuste cîftd acestea nãpãdesc vreun þinut, fãcînd adevãrate ospeþe pe seama lor: Deasemeni ele zboarã pe deasupra cîmpiilor unde tocmai ard ierburile, fãcînd ocoluri mari în faþa graniþei în permanent avans a flãcãrilor jucãuºe, sus prin aerul sclipitor ºi colorat în culorile curcubeului ºi prin fumul cenuºiu, în cãutare de ºoareci ºi de ºerpi, care fug dinaintea focului, în Africa berzele se distreazã bine. Dar viaþa lor cea adevãratã nu aici se desfãºoarã, iar cînd vînturile primãvãratice le poartã cu gîndul la împreunare ºi la clocit, sufletele lor se întorc spre Nord, îºi amintesc de vremurile de altãdatã ºi zboarã, perechi-perechi, spre a se bãlãci în scurtã vreme prin mlaºtinile reci ale locurilor natale. Afarã, în cîmpie, la începutul sezonului ploios, cînd marile întinderi de iarbã arsã încep sã se acopere cu o perie deasã de vegetaþie verde ºi proaspãtã, trãiesc sute ºi sute file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (229 of 339)28.01.2005 15:21:01
Page 1 and 2:
file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178: file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 227: file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339:
show all

Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?