Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
Mai mult decît atît, medicul nu credea cã bãiatul se hotãrîse
sã moarã înainte de ora nouã, cãci pînã atunci el
pare a fi încercat sã se dezlege ºi sã fugã. De fapt, nici na
murise înainte de ora nouã. Abia cînd a fost surprins în
încercarea de a l'ugi ºi cînd a fost legat de stîlpul din magazie,
faptul de a se afla din nou captiv, era de pãrere
bãtrînul doctor, a incert sã apese pe conºtiinþa lui.
Cei doi medici de la Nairobi ºi-au rezumat în încheiere
pãrerea asupra acestui caz. Moartea lui Kitosch, susþineau
þ1. s-a datorat bãtãii cu biciul, înfometãrii, dar ºi dorinþei
iui de a muri, cu un accent deosebit pe aceasta din urmã,
253
însã dorinþa de a muri^ considerau ei, putuse fi provocatã
de rezultatele bãtãii cu biciul.
Dupã audierea celor doi medici, dezbaterea s-a orientat
spre ceea ce procesul a definit drept „teoria dorinþei de a
muri". Chirurgul districtual, singurul care vãzuse cadavrul
lui Kitosch, a respins aceastã teorie, oferind exemple
d"e pacienþi ai sãi bolnavi de cancer ºi care doreau sã
moarã, dar care totuºi nu muriserã. Ce-i drept, a reieºit cã
toþi erau europeni.
în cele din urmã, juriul ºi-a dat verdictul, ºi anume:
vinovat de vãtãmare gravã. Acelaºi verdict a fost pronunþat
ºi în cazul bãºtinaºilor acuzaþi, dar,, considerîndu-se cã
au acþionat din ordinul stãpînului lor european, s-a apreciat
cã ar fi nedrept ca sã meargã ºi ei la închisoare. Judecãtorul
i-a dat o sentinþã de doi ani închisoare, cu drept la
recurs, colonistului alb ºi cîte o zi pentru fiecare dintre
bãºtinaºi.
Citind desfãºurarea acestui proces, rãmîi cu impresia
ciudatã ºi umilitoare cã europenii aflaþi în Africa au atîta
putere încît sã-l azvîrle pe african afarã din viaþã, direct
în nonexistenþã. Þara aceasta e locul sãu natal'ºi, orice
i-ai face tu, cînd pleacã, pleacã fiindcã aºa vrea el, sau
fiindcã nu mai vrea sã stea. Cine poartã mereu rãspunderea
pentru cele ce se petrec într-o casã ? Acela care e stã-'
pînul ei, acela care a moºtenit-o.
Prin simþul sãu acut a ceea ce e bine ºi a ceea ce se
cuvine fãcut, figura lui Kitosch, cu atît de ferma lui dorinþã
de a muri, deºi depãrtatã de noi cu foarte mulþi ani
în timp, se aratã luminatã de o frumuseþe aparte. în ea este
întruchipat instinctul fugii, propriu fiinþelor neîmblînzite,
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (228 of 339)28.01.2005 15:21:01