Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
Numai cã ideea de justiþie în Europa diferã de cea din
Africa ºi, pentru juriul format numai din oameni albi, problema
care s-a pus de îndatã a fost aceea a vinei ºi a nevinovãþiei.
Verdictul în acest proces nu putea fi decît acela
de crimã, de omor prin imprudenþã sau de vãtãmare gravã.
Judecãtorul a reamintit juraþilor cã gravitatea unui delict,
este determinatã de intenþia persoanelor implicate, iar nu
de rezultatul acþiunii lor. Care fuseserã deci intenþiile ºi
motivaþiile persoanelor implicate în cazul micuþului
Kitosch?
Pentru a putea judeca intenþia ºi motivaþia, colonistului
alb, tribunalul l-a supus unui interogatoriu încruciºat timp
de mai multe ore pe zi. Se încerca sã se recompunã astfe,
250
imagine a celor petrecute, de aceea au ºi fost notate toate
amãnuntele ce s-au putut afla. De exemplu, s-a consemnat
ca stãpînul sãu l-a chemat pe Kitosch ºi cã acesta a venit,
©prindu-se în faþa lui la o distanþã de trei yarzi. Acest detaliu,
deºi puþin important, e totuºi de mare efect. Iatâ-i
chiar la începutul dramei lor, pe omul alb ºi pe omul negru
stînd faþã în faþã, la trei yarzi distanþã unul de celãlalt.
Dar, din acest moment, pe mãsurã ce povestea se deruleazã,
echilibrul imaginii se rupe, iar figura colonistului
apare mai tulbure ºi tot mai micã. în mod inevitabil. Ea
devine curînd doar a prezenþã accesorie într-un peisaj
imens, un chip minuscul ºi incolor, îºi pierde din greutate,
pare un profil decupat în hîrtîe ºi e suflat, ea de un curent,
de libertatea necunoscutã pînã atunci de a face. orice-i era
pe plac.
Colonistul a declarat cã începuse prin a-l întreba pe Kitosch
cine-i dãduse voie sã cãlãreascã pe iapa ºargã ºi cã
a repetat aceasta întrebare de. patruzeci sau cincizeci de
ori ; ce-i drept, a recunoscut în acelaºi timp cã nu avea
cine sã-i fi acordat lui Kitosch aceastã permisiune. ªi aici
începe pierzania lui. Cãci în Anglia n-ar fi fost niciodatã
posibil sã punã aceeaºi întrebare de patruzeci sau cincizeci
de ori cuiva ; el ar fi fost oprit, într-un fel sau altul, cu
mult înainte de a patruzecea oarã. Aici, în Africa, erau însã
oameni cãrora le puteai striga una ºi aceeaºi întrebare de
patruzeci de ori la rînd. în cele din urmã, Kitosch a rãspuns
cã doar nu furase nimic ºi colonistul a declarat cã numai
ca rezultat al insolenþei acestui rãspuns a ordonat sã
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (225 of 339)28.01.2005 15:21:01