Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
Bãºtinaºilor nu le place viteza, aºa cum nouã nu ne
piace zgomotul : în cel mai bun caz, ei o suportã cu greu.
De asemenea cu timpul sînt în relaþii amicale ºi ideea de
,:i-l înºela sau de a ucide timpul este strãinã de mintea
lor. Dimpotrivã, cu cît le poþi dãrui mai mult timp, cu atît
ei sînt mai fericiþi ºi, dacã îi dai de lucru unui Kikuyu
sã-þi þinã calul în timp ce tu faci o vizitã, vezi de pe faþa
lui cã sperã sã fie o vizitã lungã, lungã de tot. în asemenea
împrejurãri nu încearcã sã facã sã treacã timpul, ci se
aºazã pe jos ºi trãieºte.
Prea mare atracþie nu simt bãºtinaºii nici faþã de mecanicã
sau maºinãrii. O parte a tinerei generaþii a fost cuprinsã
de entuziasmul europenilor pentru automobil, dar
un bãtrîn Kikuyu mi-a spus odatã cã aceºti aiuriþi or sã
moarã tineri ºi mi se pare cã dreptatea este de partea
lui, cãci renegaþii se trag dintr-o spiþã slabã,- indiferent
de ce naþie ar fi. Printre invenþiile civilizaþiei noastre pe
care bãºtinaºii le admirã ºi le apreciazã se numãrã chibriturile,
bicicleta ºi puºca, dai1 ei le-ar lãsa baltã în orice
clipã dacã, fie ºi pe departe, ar veni vorba de o vaca.
Frank Greswolde-Williams, din Valea Kedong, a luat
un Masai cu el la Londra ºi l-a fãcut îngrijitor de cai. O
sãptãmînã dupã ce a sosit, îmi povestea stãpînul lui, Masaiul
umbla cãlare prin Hyde Park de parcã ar fi fost
nãscut acolo. L-am întrebat pe acest om, la întoarcerea lui
acasã, ce anume i se pãruse mai bun* ºi mai bun la Londra.
A cîntãrit întrebarea mea cu o figurã plinã de gravitate ºi,
dupã un lung rãstimp, mi-a spus curtenitor cã omul alb
avea poduri foarte frumoase.
( N-am vãzut niciodatã un bãºtinaº bãtrîn care, faþã de
°oiectele ce se miºcã singure sau fãrã intervenþie aparentã
219
ii
din partea omului ori a vreunei forþe a naturii, sã încerce
altceva decît neîncredere ºi un anumit sentiment de ru-
ºine. Mintea omeneascã îºi fereºte privirea de vrãjitorie
ca de un lucru necuviincios. Ea s-ar putea sã fie obligatã
ki se intereseze de efectele vrãjitoriei, dar nu va voi sã
aibã nimic de-a face cu mecanismele ei interne ºi nimeni
n-a încercat încã sã stoarcã de la o vrãjitoare reþeta exactã
a fierturilor ei.
O datã, cînd Denys ºi eu zburasem cu avionul ºi acum
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (197 of 339)28.01.2005 15:21:01