Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
cea neagrã a bivolilor ; însã de douã ori am fost nevoiþi
sã ne întoarcem cu buza umflatã. Faptul cã turma
trãia acolo, spre vest, în vecini, era o valoare în plus în
viaþa fermei mele, dar pot spune cã vecinii mei erau serioºi,
ce-i drept, ºi sieºi suficienþi, o adevãratã nobilime 'a acelor
locuri, acum întrucâtva redusã, cãci de primit nu primeau
de nicãieri prea mult.
Dar, într-o dupã-amiazã, pe cînd luam ceaiul cu cîþiva
prieteni pe gazonul din faþa casei, Denys a venit cu avionul
de la Nairobi ºi a trecut pe deasupra noastrã, îndreptîndu-se
înspre vest ; puþin mai tîrziu s-a întors ºi a aterizat
la fermã. Lady Delamere ºi eu nc-am dus cu maºina spre
avion, însã Denys nu voia sã coboare.
„Bivolii au ieºit la pãºunat între dealuri", ne-a spus el
„Veniþi sã ne uitãm puþin la ei."
„Nu pot veni", i-am rãspuns eu. „Ara chiar acum
invitaþi la ceai."
„Dar mergem numai ºi-i vedem ºi într-un sfert de orã
sîntem înapoi", a insistat Denys.
Mi s-a pãrut ca o invitaþie pe care cineva þi-o face
numai în vis. Cum Lady Delamere nu voia sã zboare, am
urcat doar eu. Deºi avionul zbura spre soare, coasta colinei
era cufundatã într-o umbrã transparentã ºi brunã, în caic
curînd am intrat ºi noi. Nu ne-a trebuit prea mult ca sã-i
localizãm pe bivoli de sus, din aer. Pe vîrful uneia din
muchiile mai rotunjite ºi verzi, ce se desfac, aidoma unor
þalduri de postav, sub fiecare dintre cele patru vîrfuri, în
]°s, pe clina muntelui Ngong, pãºtea o turmã de douã-
Zttã ºi ºapte de animale. La început le-am zãrit la mare
epãrtare sub noi, ca niºte ºoareci lunecînd pe podea, apoi
m Co*>orît în picaj, zbuzind de-a lungul ºi împrejurul
217
coamei de deal, la vreo sutã ºi cincizeci de picioare deasupra
lor ºi la mai puþin de-o bãtaie de puºcã ; în timc
ce se adunau ºi se despãrþeau agale, i-ara numãrat. Era
un taur foarte bãtrîn ºi negru în acea turmã, unul sau
doi tâuraºi mai tineri ºi în rest mai mulþi viþei. Bucata
de pãºune pe care se aflau era împrejmuitã de hãþiºuri
dese ; dacã se apropia cineva pe sol, precis îl auzeau oii
îi simþeau mirosul, în schimb pentru intruºii veniþi' din
cer nu pãreau pregãtiþi în nici un fel. Noi trebuia sã np
rotim întruna pe deasupra lor. Auzeau zgomotul pe care
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (195 of 339)28.01.2005 15:21:01