Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt<br />
ºobolani ºi cobai. Mi-a povestit cã principala lui greutate<br />
cu pacienþii sãi bãºtinaºi nu era niciodatã lipsa lor de<br />
curaj —. în faþa durerii ori a vreunei operaþii mari de<br />
obicei nu arãtau decît foarte puþinã teamã — cit pr<strong>of</strong>unda<br />
lor aversiune pentru regularitate, pentru tratamentul<br />
repetat ori pentru sistematizarea întregului ; ceea ce<br />
marele medic german nu putea pricepe. Dar, cînd am<br />
ajuns sã-i cunosc eu însãmi pe bãºtinaºi, tocmai aceastã<br />
calitate a lor a fost una din trãsãturile care m-au atras<br />
cel mai tare. Aveau într-adevãr curaj : plãcerea nealteratã<br />
a pericolului — adevãratul rãspuns al creaþiurfii la vestirea<br />
destinului lor —. ecoul dinspre pãmînt atunci cinci<br />
cuvîntã cerul. ªi uneori m-am gîndit cã lucrul de care se<br />
temeau, în fundul sufletelor lor, cel mai tare din partea<br />
25<br />
noastrã era-pedanteria. In mîinile unui pedant, ei ar muri<br />
de jale.<br />
Pacienþii mei aºteptau pe o terasã pavatã din faþa casei.<br />
Aici stãteau pe vine — schelete bãtrîne de bãrbaþi cu o<br />
tuse ce le sfîºia piepturile sau cu ochi lãcrimînd neîncetat,<br />
bãtãuºi tineri ºi zvelþi, cu pielea netedã, þinîndu-se de ochii<br />
vineþi ori de gurile tumefiate, mame cu copii febrili, ca<br />
niºte floricele uscate, agãþate de gîtul lor. Aveam adesea<br />
de tratat arsuri urîte, cãci noaptea Kikuyu dorm în jurul<br />
focurilor din colibe, iar grãmezile de lemne ori cãrbuni<br />
încinºi pot luneca sau cãdea drept peste ei — iar, cînd<br />
. mi se termina uneori rezerva de medicamente, constatam<br />
cã mierea era un unguent deloc de lepãdat pentru vindecarea<br />
arsurilor. Atmosfera pe acea terasã era animatã,<br />
încãrcatã cu electricitate, asemeni atmosferei din cazinourile<br />
Europei. ªuvoiul de vorbe aprinse înceta cînd ieºeam.<br />
eu afarã, însã tãcerea mustea de posibilitãþi ; acum era<br />
momentul cînd se putea întîmpîa brice. ªi totuºi aºteptau<br />
întotdeauna ca eu sã-mi aleg singurã întîiul pacient.<br />
N-aveam prea multe noþiuni de medicinã, doar.atît cit<br />
se învaþã la un curs de prim ajutor. însã renumele meu ca<br />
doctor s-a rãspîndit mulþumitã celor cîteva norocoase lecuiri<br />
întîmplãtoare ºi n-a scãzut nici dupã greºelile catastr<strong>of</strong>ale<br />
comise alteori.<br />
Dacã le-aº fi putut garanta pacienþilor mei însãnãtoºirea<br />
sigurã în fiecare caz, cine ºtie dacã cercul lor nu s-ar<br />
fi restrîns ? Aº fi atins atunci prestigiul pr<strong>of</strong>esional —<br />
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt (19 <strong>of</strong> 339)28.01.2005 15:21:00
Change language