Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
cate ºi mã strãduiam sã fac sã creascã în grãdina mea
diferite flori europene. s
într-una din vizitele mele acasã, în Danemarca, o
doamnã foarte bãtrînã mi-a dãruit o duzinã de bulbi minunaþi
de bujor, pe care i-am adus cu mine în Colonie
mfruntînd o serie de greutãþi, cãci reglementãrile în privinþa
introducerii de plante în þarã erau extrem de stricte
ºi de precise. Dupã ce i-am sãdit, au scos, aproape imediat,
un mare numãr de tulpiniþe subþiri ºi rãsucite, de un car-.
moazin închis, iar mai tîrziu o ploaie de frunze delicate ºi
de boboci rotunzi. Prima floare care s-a deschis se numea
La Duchesse de Nemours ºi era un singur bujor înfoiat
ºi alb, bogat ºi foarte nobil ºi care rãspîndea valuri-valuri
de parfum dulce ºi proaspãt.
Cînd l-am tãiat ºi l-am pus în apã în salonul meu,
toatã lumea care intra în camerã se oprea ºi comenta ceva
despre el. ªi-ntr-adevãi\ era un bujor fantastic ! Dar în
eurînd toþi bobocii plantelor mele s-au veºtejit ºi au cãzut,
iar eu am rãmas în veci cu acea unicã floare albã.
Cîþiva ani mai tîrziu, stãteam de vorbã cu grãdinarul
lui Lady McMillan, din Chiromo, despre bujori. „N-am
reuºit sã creºtem bujori în Africa", îmi spunea el, „ºi nici
nu vom reuºi pînã ce nu vom putea aduce aici un bulb,
ca sã ne luãm sãmînþã de la acea floare. Aºa am introdus
nemþiºorul în Colonie." La fel aº fi putut eu introduce
bujorii în þarã, fãcîndu-mi numele nemuritor, precum
acela al Ducesei de Nemours ; ºi-mi risipisem gloria posteritãþii
tãind unica floare ºi punînd-o într-un vas cu apa.
Adeseori mi s-a întîmplat sã visez cã vedeam bujorul cel
alb crescînd ºi de aceea mã bucuram, fiindcã la urma urmelor
iatã cã totuºi nu-l tãiasem.
186
jVlã vizitau prieteni de la ferme aflate -adine în interiorul
uscatului, sau de la oraº. Hugh Martin, de la Oficiul
Teritorial, venea tocmai din Nairobi sã-mi þinã de
urît; un om strãlucitor, versat în literatura rarã a lumii,
îºi petrecuse paºnic viaþa în serviciul administrativ al
Orientului, iar acolo, între alte lucruri, îºi cultivase acel
talent nativ de a arãta precum un idol chinezesc disproporþionat
de gras. Mã poreclise Candide, el însuºi fiind un
soi de Docteur Pangloss al fermei, molatic, dar de neclintit
în convingerea sa cã natura umanã ºi universul erau
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (165 of 339)28.01.2005 15:21:01