Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt<br />
nãscute, ei o singurã nenãscutã, iar bãºtinaºii nici nu confundau<br />
cele douã persoane, nici nu divizau substanþa lor,<br />
în timpul safari-urilor ºi la fermã cunoºtinþa mea cu<br />
bãºtinaºii a evoluat într-o relaþiestabilã ºi personalã. Eram<br />
prieteni buni. M-am împãcat ºi cu faptul cã, în vreme ce<br />
eu nu-i. voi cunoaºte sau nu-i voi înþelege niciodatã bine,<br />
ei vedeau prin mine ca prin sticlã ºi erau conºtienþi ce<br />
anume hotãrîre aveam sã iau înainte chiar ca eu însãmi<br />
sã fiu sigurã de ea. O vreme am avut o micã fermã la<br />
Gil-Gil, unde trãiam în cort ºi tot umblam încoace ºi încolo<br />
cu trenul între Gil-Gil ºi Ngong. Cînd începea sã<br />
plouã la Gil-Gil, se întîmpla sã mã hotãrãsc subit sã mã<br />
întorc acasã. Dar, cînd ajungeam la Kikuyu, gara noastrã<br />
la calea feratã, de unde mai erau încã zece mile pînã la<br />
fermã, unul din oamenii mei mã aºtepta cu un catîr, ca<br />
sã nu merg tot drumul pe jos. Cînd i-am întrebat de unde<br />
ºtiuserã cã mã întorc, au privit în zare ºi mi .s-au pãrut<br />
. încurcaþi, parcã temãtori sau plictisiþi, cum am fi noi dacã<br />
uri surd ar insista sã-i explicãm o simfonie.<br />
Cînd bãºtinaºii se simþeau în siguranþã din partea noastrã<br />
cã nu vom face miºcãri bruºte sau zgomote neaºteptate,<br />
ne vorbeau cu mult mai deschis decît vorbesc de obicei<br />
european cu european. Nu erau niciodatã de încredere,<br />
dar în general erau sinceri. Un nume bun — ceea ce noi<br />
am numi prestigiu — conteazã foarte mult la bãºtinaºi,<br />
într-un anumit moment'pãreau sã-þi fi fãcut o apreciere<br />
-globalã, de care nimeni nu se rnai atingea pe urmã.<br />
Cîteodatã la fermã existenþa era solitarã ºi, în liniºtea<br />
serilor, cînd minutele picurau din ceas, viaþa pãrea sã<br />
picure ºi ea din tine odatã cu ele, de dorul unui alb cu<br />
care sã vorbeºti. Simþeam însã tot timpul în penumbrã<br />
existenþa tãcutã a bãºtinaºilor paralelã cu a mea, dar într-un<br />
plan diferit. Numai ecouri rãzbãteau dintr-o parte<br />
în alta.<br />
Bãºtinaºii însemnau* Africa în carne ºi oase. înaltul<br />
vulcan stins Longonat, ce se ridicã deasupra Vãii Faliei<br />
celei Mari, arborii de mimoza strãjuind largi rîurile, sau<br />
elefantul ºi girafa nu însemnau Africa mai cu adevãrat<br />
decît bãºtinaºii negri — siluete mãrunte într-un decor<br />
imens. "Toþi erau expresii- diferite ale aceleiaºi idei, toþi<br />
erau variaþiuni pe aceeaºi temã. Nu era un cumul con-<br />
22<br />
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt (16 <strong>of</strong> 339)28.01.2005 15:21:00
Change language