Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
de Emmanuelson ; pãrea sã aibã un adevãrat talent de a
nimeri numai în buclucuri ºi de a se deosebi, la.gusturi
ºi în ideile sale despre plãcerile acestei vieþi, de majoritatea
oamenilor obiºnuiþi. Aºa le~a devenit nesuferit ºi celorlalþi
scandinavi din colonie. într-o dupã-amiazã, a apãrut,
pe neaºteptate la ferma mea, tulburat ºi foarte speriat, ºi
mi-a cerut niºte bani împrumut ca sã poatã pleca pe data
în Tanganika, altfel avea impresia cã o sã fie închis. Fie
cã ajutorul meu i-a venit prea tîrziu, fie cã Emmanuelson
a cheltuit banii pe alte lucruri, fapt este cã, la scurtã
vreme, am auzit cã fusese arestat la Nairobi, dar cã nu
ajunsese totuºi la închisoare ºi pentru un timp a dispãrut
de pe orizontul meu.
într-o searã, pe cînd mã întorceam cãlare atît de tîrziu
încît corul era deja spuzit cu stele, am zãrit un bãrbat
aºteptînd pe pietrele de, lîngã casa mea. L-ajn recunoscut
îndatã pe Emmanuelson, care m-a întîmpinat pe un ton de
° mare cordialitate :. „Iatã, a venit un vagabond, baroanã".
,am întrebat cum de se face cã îl gãseam acolo, iar el
[^-a spus cã s-a rãtãcit ºi cã nimerise la ferma mea. Dar
mcotro mergea ? Spre Tanganika.
177
N-avea cum fi adevãrat ; drumul spre Tanganika
o ºosea latã ºi uºor de gãsit, din care drumul meu de t
se desprindea la un moment dat. ªi cum voia sã
în Tanganika ?, l-am întrebat. Pe jos, m-a informat
Aºa ceva, i-am spus, era cu jneputinþã, cãci însemna sã
meargã trei zile întruna prin' rezervaþia Masai, lipsit de
apã, iar leii erau în ultimul timp activi, chiar în acea zi
veniserã niºte Masai la mine sã mi se plîngã ce pagube
le fãcea un leu ºi sã mã roage sã II—1 împuºc.
Da, da, Emmanuelson ºtia toate acestea ºi totuºi voia
sa plece pe jos pînã în Tanganika. Fiindcã nu-i rãmînea
alta cale de ales. Nu se-ntreba decît dacã acum, cã toi
rãtãcise drumul, nu-mi putea þine cumva companie la cinã
ºi sã rãmînã apoi ºi peste noapte aici, ca sã porneascã a
doua zi în zori ? Pentru cã, dacã nu voiam, el pornea chiar
alunei, pe loc, cît stelele erau încã atît de luminoase.
Rãmãsesem cãlare cît timp am vorbit cu el, spre a
sublinia cã nu-l doream oaspete în casa mea ºi cã nu voiam
sã cineze cu mine. Dar, pe mãsurã ce vorbea, mi-am dat
seama cã nici el însuºi nu se aºtepta sã-l invit, cã nu
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (157 of 339)28.01.2005 15:21:01