Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
fluturîndu-le în aer. Finalmente, cînd ºi eu i-am luat partea
lui Knudsen ºi el a cîºtigat în lupta cu micuþii totos,
lungul ºir de vaci ce mergeau somnolente pe parapetul cel
îngust, proiectate pe fundalul cerului, semãnau cu procesiunea
de animale pe cînd urcau în arca lui Noe ; Moº
Knudsen însuºi, numãrîndu-le, cu bastonul sub braþ, pãrea
chiar Noe în persoanã, mulþumit la gîndul cã toatã lumea,
cu excepþia lui, avea sã se înece în curînd.
în decursul timpului, s-a creat o mare întindere de
apã aici, cu o adîncime pe alocuri de pînã la ºapte picioare
; drumul meu trecea direct prin mijlocul iazului
ºi totul arãta încîntãtor. Mai tîrziu am ridicat încã douã
baraje, mai în aval, obþinînd astfel o salbã de iazuri, în-
ºirate ca perlele pe o aþã. Lacul era acum centrul ºi inima
fermei. Forfotind de viaþã, cu cirezi ºi copii de jur îm-
173
prejur, în anotimpul secetos, cînd ochiurile de apã secau
în cîmpii ºi printre coline, el atrãgea din zona învecinatã
o mulþime de pãsãri la fermã : bîtlani, ibiºi, pescãruºi albaºtri,
prepeliþe ºi vreo duzinã de specii de gîºte ºi raþe
Seara, cînd cele dinþii stele se iveau pe cer, mã duceam
ºi ºedeam pe malul iazului, apoi pãsãrile veneau acasã.
Pãsãrile de apã au un zbor parcã premeditat, spre deosebire
de alte pãsãri ; ele cãlãtoresc mereu, se îndreaptã dintr-un
loc în altul — ºi ce perspective le aºteaptã pe aceste
neobosite înotãtoare ! De pildã, raþele sãlbatice îºi încheiau
orbita lor pe cerul cristalin nãpustindu-se fãrã zgomot
spre apele întunecare, precum tot atîtea sãgeþi trase de sus
în jos de un arcaº nevãzut ceresc. Odatã am împuºcat un
crocodil în iaz ; mi s-a pãrut un lu'cru curios, cãci trebuie
sã fi venit tocmai din rîul Athi, preþ de vreo douãsprezece
mile pînã acolo. De unde o fi ºtiut el cã e apã acum într-un
loc unde nu mai fusese înainte ?
Cînd a fost gata primul dintre iazuri, Knudsen mi-a
comunicat intenþia sa de a-l popula cu peºte. Aveam în
Africa un soi de biban care era destul de bun la gust ºi am
dezbãtut îndelung perspectiva cum sã organizãm pescuitul
masiv la fermã. Cu toate acestea, nu ne-a fost uºor, cãci
Departamentul de Vînãtoare prãsise bibanul în diferite
iazuri, dar nu lãsa pe nimeni sã pescuiascã. Moº Knudsen
însã mi-a dezvãluit cã avea el cunoºtinþã de un iaz anume
pe care nimeni nu-l mai ºtia ºi de unde ne puteam lua oricît
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (154 of 339)28.01.2005 15:21:01