Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
A trebuit sã fugã de ea pe mare, cãci ea urãºte marea ºi
acolo iiu-l putea urmãri, dar, cînd a debarcat în Africa, a
descoperit cã tot nu scãpase de ea, cã era din nou alãturi
de el. în sufletul sãu neîmblînzit, se temea de, ea mai mult
,ca de orice bãrbat ºi suspecta fiecare femeie în parte de
a fi de fapt Madame Knudsen cu mascã ºi deghizatã.
Pînã Ia urmã, ideea noastrã de a arde mangal n-a fost
o reuºitã financiarã. Din cînd în cînd se întîmpla ca imul
sau altul dintre cuptoare sã se aprindã ºi sã ardã ºi atunci
profitul nostru se transforma în fum. ªi Knudsen era frãmîntat
de eºecul nostru ºi a speculat intens pe marginea
lui, ajungînd'la concluzia cã nimeni de pe lumea asta nu
se apuca sã facã mangal dacã n-avea la dispoziþie în primul
rînd o cantitate de zãpadã suficientã.
172
I'
Tot el m-a ajutat sã fac ºî un iaz la fermã. într-un loc,
drumul trecea printr-o vale largã, acoperitã de pãºuni ;
era ºi un izvor acolo ºi ra-ara gîndit sã construiesc un baraj
mai jos ºi sã transform tot locul într-un mic lac de acumulare.
In Africa e întotdeauna crizã de apã ºi ar fi un
cîstig însemnat pentru vite sã se adape cînd sînt pe cîmp,
evitînd astfel un drum în plus pînã hãt, la rîu. Ideea unui
baraj preocupa zi ºi noapte întreaga fermã ºi am stat de
vorbã mult despre ce era de fãcut ; cînd, în cele din Urmã,
l-am construit, a fost pentru noi toþi o mare realizare.
Avea douã sute de picioare în lungime. Moº Knudsen se
interesa de problemã intens ºi l-a învãþat pe Pooran Singh
sã facã un dispozitiv -pentru dragarea fundului. Am avut
greutãþi cu barajul cînd a fost terminat pentru cã nu reu-
ºea sã þinã apa cînd, dupã un lung sezon secetos, începeau
ploile cele mari ; -s-a întîmplat sã cedeze în mai multe
locuri ºi în cîteva rînduri chiar jumãtate din el a fost luat
de ape. Lui Knudsen i-a venit ideea sã întãreascã valul de
pãmînt punînd boii de tracþiune ai fermei ºi vitele cîãcaºilor
mei sã treacã peste baraj de cîte ori veneau- sã se
adape din apa lacului. Fiecare caprã ºi fiecare oaie trebuia
sã contribuie la mãreaþa construcþie bãtãtorindu-i cu
copitele ei structura de rezistenþã. A avut cîteva conflicte
aspre ºi sîngeroase cu micuþii ciobani la iaz, deoarece
Knudsen insista ca vacile sã treacã peste baraj încet, iar
zburdalnicii totos voiau sã le goneascã în galop, cu cozile
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (153 of 339)28.01.2005 15:21:01