Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
faptele ei. Knudsen era un rebel înnãscut ºi în fiecare
infractor el vedea un tovar㺠de soartã. Un gest de eroism
însemna pentru el un act de sfidare în faþa legii. îi plãcea
sã vorbeascã de regi ºi familii regale, de scamatori, de pitici
ºi nebuni, cãci pe aceºtia el îi scotea în afara legii — deasemeni
de orice delict, rebeliune, ºmecherie sau farsã care
venea cumva în contradicþie cu legea. Dar faþã de cetãþeanul
onest avea un profund dispreþ ºi respectul legalitãþii
i se pãrea un atribut al sufletului de sclav. Nu þmea
nici mãcar cont sau nu credea în legea gravitaþiei, pe
care am verificat-o în timp ce tãiam împreunã copaci : el
nu vedea nici un motiv pentru care un om întreprinzãtor
ªi lipsit de prejudecãþi n-ar fi putut-o schimba în exact
opusul ei.
171
!
Moº Knudsen voia cu orice chip sã-mi fixeze în memorie
numele celor pe care îi cunoscuse el în viaþã, de
preferinþã pe cele ale escrocilor ºi ºarlatanilor. Dar niciodatã
în toate povestirile sale n-am auzit sã pomeneascã ºi
numele vreunei femei. Ca ºi cum timpul i-ar fi ºters din
memorie ºi fetele dulci de la Elsinore ºi femeile nemiloase
din marile porturi ale mapamondului. Cu toate acestea,
cînd vorbeam cu el, simþeam în viaþa lui constantã prezenþa
unei femei necunoscute. N-aº putea spune cine era :
soþie, mamã, învãþãtoare, sau poate nevasta primului sãu
patron — în gîndul meu, în orice caz, o botezasem Madame
Knudsen. Mi-o închipuiam de staturã micã, fiindcã
el însuºi era atît de mic. Era femeia care întotdeauna îi
stricã bãrbatului cheful, convinsã fiind cã dreptatea e de
partea ei. Era nevasta care, înainte de culcare, îi trage
soþului un perdaf zdravãn, era gospodina care, în anumite
zile, întoarce casa cu dosul în sus, care blocheazã orice
iniþiativã, care spalã mereu copiii la gurã ºi care-i ia bãrbatului
paharul de gin din faþã, adicã, într-un cuvînt,
legea ºi ordinea întruchipate. Cu pretenþia ei la putere
absolutã, ea semãna întrucîtva cu zeitatea femininã a femeilor
somaleze, cu diferenþa cã Madame Knudsen nu aspira
sã înrobeascã prin forþa dragostei, ci sã conducã prin
dreptatea ei ºi prin corectitudine. Probabil Knudsen a întîlnit-o
la o vîrstã fragedã, cînd mintea sa era încã destul
de puþin formatã pentru a rãmîne cu o impresie de neºters.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (152 of 339)28.01.2005 15:21:01