Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
mea voie s-o poarte.
163
Somalezii sînt ahtiaþi dupã procese ºi le place sa întreþinã
lungi duºmãnii, încît nu se prea întîmpla sã finx
fãrã vreun proces care sã nu cearã neapãrat prezenta
frecventã a lui Farah la Nairobi, sau întîlniri ale întregului
trib la fermã. Cu asemenea prilejuri, bãtrîna, dacã
treceam pe la casa lor, mã informa despre acele procese
într-un mod calm ºi inteligent. Probabil îl chestionase
îndelung pe Farah, - care-i spusese tot ce voia sã ºtie
cãci îi arãta mereu un mare respect. Dar ea alegea cealaltã
cale — din diplomaþie, cred. în acest fel putea pretinde,
dacã era în avantajul ei, ignoranþa femeii în treburile
bãrbãteºti ºi incapacitatea femininã de a pricepe
cîtuºi de puþin din ele. Dacã îþi oferea vreun sfat, îl îmbrãca
într-o formã sibilinã, de inspiraþie dumnezeiascã,
astfel ca nimeni ºi niciodatã sã n-o poate face rãspunzãtoare.
La aceste mari întîlniri ale somalezilor de la fermã,
sau la. marile sãrbãtori religioase ale lor, femeile aveau
mult de lucru cu organizarea ºi cu pregãtitul mîncãrii.
Nu erau prezente ele însele la banchet ºi nu le era îngãduit
sã intre în moschee, însã erau ambiþioase pentru
succesul ºi strãlucirea acelei ocazii festive ºi nici chiar
între ele nu-ºi dezvãluiau pãrerile despre ce se petrece,
în asemenea împrejurãri, îmi aminteau în mod atît de
viu de doamnele din generaþia anterioarã care trãiserã
în þara mea încît în închipuire le ºi vedeam purtînd corsete
ºi rochii strîmte ºi lungi. Necum altfel fãceau onorurile
casei femeile scandinave din vremea mamelor ºi a
bunicilor noastre — sclave civilizate ale unor barbari de
treabã — la acele teribil de sacre serbãri masculine care
erau- partidele de împuºcat fazani ºi marile vînãtori din
sezonul de toamnã.
Somalezii au fost stãpînitori de sclavi din generaþie în
generaþie, iar femeile lor s-au împãcat bine cu bãºtinaºiii
faþã de care aveau purtãri paºnice ºi degajate. Pentru
un bãºtinaº, a fi în slujbã la un somalez ori la un arab
e mai puþin obositor decît a fi în slujbã la un alb, cãci
ritmul de viaþã al raselor de culoare e pretutindeni asemãnãtor.
Soþia lui Farah era popularã printre Kikuyu
de la fermã, iar Kamante mi-a spus în mai multe rînduri
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (145 of 339)28.01.2005 15:21:01