Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt<br />
vizitei sale, un-inel cu o perlã. Am simþit atunci cã ºi eu<br />
voiam sã-i <strong>of</strong>er ceva, pe lîngã falsul dar de o sutã de<br />
rupii ºi l-am trimis pe Farah în depozit sã aducã pielea<br />
unui leu împuºcat de curînd la fermã. Bãtrînul a luat una<br />
din ghearele lui ºi, cu un ochi atent ºi foarte precis, i~a<br />
încercat tãiºul pe obraz.<br />
Dupã plecarea sa, m-ara întrebat dacã într-un cap<br />
atît de nobil ºi de prelung subzistase mãcar un detaliu<br />
din tot peisajul fermei, sau dacã nu rãmãsese nimic. Ceva<br />
observase el totuºi, cãci trei luni mai tîrziu am primit o<br />
scrisoare din India, cu adresa notatã greºit ºi cu o înþîrziere<br />
mare. In ea un prinþ indian îmi cerea sã-i vînd ~un<br />
cîine cenuºiu" de-al meu, despre care-i vorbise un mare<br />
preot ºi sã-i propun un preþ, pe care-l gãseam de cuviinþã.<br />
FEMEILE SOMALEZE<br />
Despre o anume categorie de vizitatoare, care au jucat<br />
un rol important în viaþa fermei mele, nu pot scrie prea<br />
mult aici, pentru cã ºtiu cã nu le-ar fi fost pe plac. Acestea<br />
erau femeile lui Farah.<br />
Cînd s-a cãsãtorit Farah, ºi-a adus din Somaliland soþia<br />
ºi, odatã cu ea, au venit la fermã un stol de porumbiþe<br />
negre, blînde ºi pline de viaþã : mama ei, sora mai micã<br />
ºi o veriºoarã mai tînãrã, care crescuse ºi ea în familie.<br />
Farah mi-a spus cã aºa era obiceiul în þara lor. Cãsãtoriile<br />
în Somaliland erau stabilite de bãtrînii. fiecãrei familii<br />
þinîndu-se cont de naºterea, de averea ºi de reputaþia tinerilor<br />
în cauzã ; în cele mai bune dintre familii mirele<br />
ºi mireasa nici mãcar nu se cunoºteau pînã în ziua nunþii.<br />
Dar somalezii sînt un popor cu simþ cavaleresc ºi ei nu<br />
îºi lasã fecioarele nepãzite. De pildã, e socotit un gest<br />
frumos ca proaspãtul mire sã locuiascã în satul soþiei sale<br />
pînã la ºase luni dupã nunta lor, pentru ca în acest rãstimp<br />
ea sã continue sã fie gazdã între acei oameni care c<br />
cunosc ºi printre care are influenþã. Alteori, cînd acest<br />
lucru e cu neputinþã, femeile din neamul tinerei soþii nu<br />
se codesc sã-i þinã companie o vreme în cãsnicia ei, chiar<br />
dacã aceasta presupune cã trebuie sã cãlãtoreascã spre<br />
tãrîmuri îndepãrtate.<br />
Cercul femeilor somaleze din gospodãria mea s-a completat<br />
mai tîrziu cu o fetiþã rãmasã orfanã de mamã din<br />
tribul soþiei lui Farah, cred cã nu fãrã intenþia de a trage<br />
ºi ea un anumit pr<strong>of</strong>it cînd va ajunge la vîrsta mãritiºu-<br />
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt (139 <strong>of</strong> 339)28.01.2005 15:21:01
Change language