Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
de totul ºi incapabil de a-l surprinde ceva. Mã întrebam
dacã aceastã consecvenþã provenea dintr-o totalã ignorare
a rãului, sau dintr-o profundã cunoaºtere ºi înþelegere a
lui. Cãci, dacã n-ar mai exista ºerpi veninoºi pe lume,
sau dacã ai ajunge, prin injectarea în sîngele tãu a unor
doze mereu mai mari de venin, la o stare de absolutã
imunitate faþã de el, pînã la urmã totul s-ar reduce la acelaºi
lucru. Privirea de pe figura calmã a acestui bãtrîn
era aceea a unui copil, care nu ºtie încã sã vorbeascã ºi
pe eare-l intereseazã totul, dar care, prin natura lucrurilor,
e incapabil de a fi surprins. Puteam la fel de bine
sta pe scaunul meu de piatrã în acea dupã-amiazã d orã
împreunã cu un bebeluº, cu un nobil copil, un prunc Isus
al vreunui vechi maestru, din cînd în cînd legãnîndu-i pãtuþul
cu un soi de picior spiritual. Figurile femeilor foarte
bâtrîne de pe aceastã lume, care au vãzut-o toatã ºi care
au vãzut prin ea, ar avea exact aceeaºi expresie. Nu-i o
expresie masculinã — ea se potriveºte la scutece ºi la
fuste ºi se armoniza cu sutana minunat de albã din caºmir
a bãtrînului meu musafir. La o persoanã îmbrãcatã
158
în haine bãrbãteºti nu am surprins-o decît la un clown
deºtept, odatã, la un circ.
Bãtrînul era obosit, încît nu a mai vrut sã se ridice
cînd restul grupului de preoþi au fost conduºi de Choleim
Hussein pe malul rîului, ca sã ya,dã moara. Semãnînd el
însuºi cu o pasãre, pãru interesat de pãsãri. Þineam pe
atunci pe lingã casã un pui de barzã îmblînzit, precum
ºi un cîrd de gîºte, din care nu se tãia nici una ºi care
aveau menirea în schimb sã facã decorul sã parã cit mai
danez. Bãtrînul meu preot le-a arãtat interes ; indicînd
spre cele patru zãri, a încercat sã afle de unde veneam
ªi dinii se aflau tot atuncf pe gazon, ca pentru a încununa
acea dupã-amiazã de epocã de aur. Mã gîndeam cã
Farah ºi cu prietenul sãu vor pune sã-nchidã cîinii în cuºti,
cãci Choleim Hussein, ca bun mahomedan, era cuprins
de o panicã nebunã din cauza lor cînd venea la mine ca
sã discutãm afaceri. Dar iatã-i cã azi se plimbau pe afarã,
printre sutanele preoþeºti, ca leul scãpat în turma de miei
Aceºtia erau cîinii mei de care Ismail spunea cã recunosc
mahomedanul din vedere.
înainte sã plece, marele preot mi-a dat, în memoria
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (138 of 339)28.01.2005 15:21:00