Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
tobelor se auzise ºi peste rîu, în inima rezervaþiei, ºi continuase
fãrã încetare, tulburînd sufletele tinerilor rãzboinici
; iar o duzinã dintre ei nu gãsiserã forþa de a rezista
chemãrii.
Bãºtinaºii Kikuyu erau ºi ei agitaþi, dar se purtau corect
cu musafirii lor. Dansatorul prim de la ferma mea
ie-a urat bun venit pe terenul de dans, unde, în deplinã
tãcere, ºi-au ocupat locul lor ºi dansul a reînceput. Totuºi
151
pãrea diferit de cel de pînã atunci, iar aerul era încãrcat
.ºi dens. Tobele rãsunau acum mai tare ºi ritmul era mai
rapid. Dacã ngoma ar ii continuat, am fi asistat la niºte
culmi ale mãiestriei, cînd dansatorii Kikuyu ºi Masai s-ar
fi întrecut între ei dovedindu-ºi vigoarea ºi abilitatea. Dar
nu s-a ajuns pînã acolo ; existã lucruri: care nu pot fi duse
la bun sfîrºit, cu toatã bunãvoinþa pãrþilor implicate.
Ce s-a întîmplat n-aº putea spune cu exactitate. Deodatã
cercul s-a clãtinat, s-a desfãcut, cineva a scos un
þipãt ascuþit, în cîtevâ secunde terenul din faþa mea s-a
transformat într-o masã de oameni care fugeau care încotro,
izbindu-se unii de alþii, s-au auzit bufnete de lovituri
ºi corpuri cãzînd la pãmînt, iar peste capetele noastre
aerul nopþii a început sã ºuiere de suliþele care zburau,
Ne-am ridicat cu toþii, chiar ºi bãtrînele înþelepte de la
mijloc, ce s-au tîrît cu greu pînã la stiva de lemne, sã
vadã cu ochii lor ce anume se întîmplase.
Cînd agitaþia s-a calmat, iar gloata cea furtunoasã s-a
râspîndit, ra-am trezit în ochiul ciclonului, cu un mic
spaþiu liber în jurul meu. Doi dintre, clãcaºii mei bãtrîni
s-au apropiat de mine ca sã-mi explice, fãrã prea mare
tragere de inimã, ce aaume se întîmplase : Masaii încãlcaserã
legea ºi stricaserã buna desfãºurare a lucrurilor ;
drept urmare, trei Kikuyu ºi un Masai erau grav rãniþi,
,,tãiaþi în bucãþi", dupã spusele lor. Acum, continuarã ei
pãtrunºi, eram eu de acord sã îi cos la loc ? Altminteri
toatã lumea va avea de furcã din partea lui selikali —
guvernului colonial. I-am întrebat pe acei bãtrîni ce anume
îºi tãiaserã luptãtorii. ,,Capul", rãspunse unul din ei
mîndru, cu acel tipic instinct bãºtinaº de a supralicita la
maximum catastrofele. în aceeaºi clipã l-am vãzut pe Kamante
avansînd de-a curmeziºul gazonului cu un ac de cusut
ºi o aþã lungã ºi cu degetarul meu. Am ezitat puþin
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (134 of 339)28.01.2005 15:21:00