14.06.2013 Views

Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt<br />

Ele aveau ioc numai toamna, dupã recolta de porumb,<br />

în prima noapte cu lunã plinã. Nu cred cã aveau vreun<br />

sens religios, dar s-ar putea sã fi avut cîndva ; atitudinea<br />

protagoniºtilor ºi a spectatorilor sugera un moment<br />

misterios ºi sacru. Aceste dansuri puteau avea chiar ºi o<br />

mie de ani vechime. Unele dintre ele — foarte apreciate<br />

de mamele ºi de bunicile dansatorilor — erau considerate<br />

imorale de cãtre coloniºtii albi, care cereau ca ele sã fie<br />

puse sub interdicþia legii. O datã, cinã am revenit dintr-o<br />

vacantã în Europa, m-am trezit cã douãzeci ºi cinci din-<br />

146<br />

tre tinerii mei rãzboinici fuseserã trimiºi la închisoare în<br />

toiul sezonului de recoltat cafeaua de cãtre administratorul<br />

domeniului meu pentru cã dansaserã un dans interzis<br />

la o ngoma de noapte þinutã la fermã. Administratorul<br />

m-a informat cã soþia sa nu putea în nici un caz tolera<br />

practicarea unor asemenea dansuri. I-am dojenit pe mai<br />

vîrstnicii mei clãcaºi pentru a fi þinut ngoma lîngã locuinþa<br />

lui, dar ei mi-au explicat solemn cã dansaserã în manyatta<br />

lui Kathegu, la patru sau cinci mile distanþã de<br />

acolo. Atunci a trebuit sã mã duc la Nairobi, sã discut cu<br />

Comisarul Districtual, care a dat drumul întregului grup<br />

de dansatori sã se întoarcã la fermã pentru culesul cafelei.<br />

Dansurile de noapte erau spectacole fascinante. în<br />

acest caz nu mai aveai nici o îndoialã în privinþa scenei<br />

pe care se desfãºurau ; ea era formatã din focuri ºi se întindea<br />

atîta cît se întindea lumina, cãci focul era principiul<br />

central al ngomei. Nu era nevoie propriu-zis de el<br />

pentru dans, deoarece clarul de lunã e minunat de alb ºi<br />

limpede pe înãlþimile podiºului african ; el e menit sã<br />

creeze efect. Focul fãcea din locul de dans o scenã de<br />

prima mînã ºi aduna toate culorile ºi miºcãrile dansatorilor<br />

într-o perfectã unitate.<br />

Rareori bãºtinaºii supraliciteazã efectele. Ei nu aveau<br />

artificii mari de aprins. Lemnul de foc era cãrat în timpul<br />

zilei dinaintea sãrbãtorii la locui de dans de cãtre femeile<br />

clãcaºilor de la fermã, ce se considerau a fi de fapt gazdele<br />

întregii adunãri, iar aici el era clãdit în mijlocul terenului<br />

larg deschis. Bãtrînele ce onorau serbarea cu prezenþa<br />

lor în timpul nopþii luau loc în jurul acelui rug<br />

central ºi hrãneau un ºirag de focuri mici, ca un cerc de<br />

stele, pînã la primele ore ale dimineþii. Dansatorii dansau<br />

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt (129 <strong>of</strong> 339)28.01.2005 15:21:00

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!