Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
anevoie, reuºeau sã disparã cu timpul.
Marile ngome din timpul zilei aduceau mai mult cu
un fel de bîlci decît cu o serbare sau cu un bal. Grupurile
de spectatori îi urmãreau pe cei care dansau, adâpostindu-se
la umbra copacilor. Cînd vestea organizãrii unei
? ngome apuca sã se rãspîndeascã îndeajuns, le vedeam
chiar ºi pe fluºturaticele fiinþe din Nairobi — malaija,
cum li se spunea cu un cuvînt drãguþ sv/ahili — sosind
cu pompã, în cãruþele cu catîri ale lui Aii Khan, însurate
în metri întregi de stambã vesel coloratã ºi arãtînd,
144
emd ºedeau pe jos, ca niºte flori imense descinse pe fondul
ierbii. Tinerele fete cinstite de la fermã, în fustele ºi
pelerinele lor tradiþionale din piele unsã ºi uleioasã, ocupau
poziþii strategice în apropierea lor ºi comentau deschis
purtãrile ºi îmbrãcãmintea frumoaselor de la oraº,
care. 'aºezate turceºte, tãceau ca niºte pãpuºi de lemn ne-
?n-u, cu'ochii ca de mãrgele, fumîndu-ºi. trabucele retezate
scurt. Roiuri întregi de copii, înnebuniþi de frumuseþea dansului
ºi dornici sa înveþe ºi sã imite, fugeau de la un cere
la altul, ori se lãsau purtaþi într-un mic cerc al lor, la
marginea gazonului, sãrind acolo ºi þopãind cît ii þineau
puterile.
; C'snd merg la o asemenea ngoma, cei din neamul Eik'uvu
se freacã pe tot trupul cu un gen de cretã de un
roºu deschis, care în sine are mare cãutare, fiind vindutã
þi cumpãratã masiv ; ea le dã tuturor o înfãþiºare ciudat
de blondã. Culoarea aceasta nu aparþine nici lumii vegetale,
nici celei animale ; pictaþi cu ea, tinerii aratã ca niºte
fosile vii, ca niºte statui decupate în stîncã. Fetele, în
veºminte cuviincioase din piele brunã, împodobite cu
multe mãrgele, îºi presarã ºi hainele ºi toatã pielea cu cît:
mai mult pãmînt, îneît aratã pînã la sfirºit ca niºte statui
îmbrãcate, cãrora un artist dibaci le-a dãltuit, minuþios
fiece fald în parte. Bãieþii vin la ngoma goi, dar în ase-:
menea ocazii ei îºi compun pieptenãturi savante, nãclãindu-ºi
coamele ºi codiþele împletite cu multã cretã ºi apoi
purtîndu-ºT capetele de calcar semeþi. în ultimii mei ani
petrecuþi în Africa, guvernul*colonial a interzis bãºtina-
ºilor presãrarea de cretã pe cap. La ambele sexe, inelele
purtate pe braþe ºi la gît produc cel mai mãreþ efect : diamante
sau decoraþii scumpe n-ar conferi purtãtorilor lor
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (127 of 339)28.01.2005 15:21:00