Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt<br />
Francisc stãtea de vorbã cu Sfînta Clara dezbãtînd subiecte<br />
de teologie.<br />
Cele mai importante prilejuri festive la fermã erau<br />
aºa-numitele ngome — marile petreceri bãºtinaºe cu dansuri,<br />
în asemenea împrejurãri se adunau cîte o mie cinci<br />
sute-douã mii de oaspeþi, Trataþia <strong>of</strong>eritã în acele momente<br />
în casa mea era totuºi modestã în sine. Bãtrînele<br />
îîiame chele ale vitejilor morani ºi ale frumoaselor ndi~<br />
tos — fecioarele — primeau tutun de tras pe nãri, iar<br />
1* Pîinea îngerilor. (1b. latinã) (N. trad.)<br />
143<br />
copiii — la sãrbãtorile la care veneau ºi ei — primeau<br />
cuburi de zahãr, distribuite de Kamante din niºte polonice<br />
mari de lemn. Uneori ceream permisiunea Comisarului<br />
Districtual sã fac fembu pentru clãcaºii mei, o bãuturã<br />
ucigãtor de tare. produsã din sfecla de zahãr. însã adevãraþii<br />
protagoniºti, neobosiþii tineri veniþi la dans, erau<br />
cei care dãdeau falã ºi strãlucire acestor festivitãþi ºj care<br />
imuni la influenþele din afarã, umblau animaþi numai de<br />
focul sau duioºia din sufletele lor. Un singur lucru cereau<br />
aceºtia din partea lumii înconjurãtoare: o întindere de<br />
pãmînt neted pe care sã poatã dansa. O aflaserã lingã casa<br />
mea, pe gazonul cel larg ºi des de sub copacii înalþi ºi în<br />
pãtratul defriºat dintre colibele bãieþilor mei de casã. Motiv<br />
suficient pentru ca ferma sã fie þinutã la mare cinste<br />
de cãtre tinerii din þinut, iar invitaþiile ce le trimiteam<br />
la dans sã fie foarte preþuite.<br />
Aceste ngome se þineau cîteodatã ziua ºi cîteodatâ<br />
noaptea. Pe zi era -nevoie de loc mai mult, pentru puhoiul<br />
de spectatori, la fel de numeroºi ca ºi dansatorii; atunci<br />
serbarea se þinea, desigur, pe gazon. La cele mai multe<br />
asemenea ngome dansatorii se prind în cercuri largi sau<br />
într-un numãr de cercuri mai mici si, astfel dispuºi, þopãie<br />
întruna în sus ºi-n jos, cu capetele azvîrlite pe spate,<br />
sau tropãind pe un anume ritm, sãrind în faþã pe un picior<br />
ºi înapoi pe altul, ori deplasîndu-se în cerc, lateral,<br />
solemni, cu faþa spre interior, dansatorii cei mai abili desprinzîndu-se<br />
rînd pe rînd din cerc ºi sãrind, alergînd, produeîndu-se<br />
la mijloc. Aceste ngome þinute în timpul zilei<br />
îºi lãsau adine amprentele pe gazon, sub forma unor<br />
cercuri magice mai mari sau mai mici de iarbã uscatã ºi<br />
înnegritã, ca pîrjolitã de un foc ºi care numai încet, foarte<br />
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt (126 <strong>of</strong> 339)28.01.2005 15:21:00