Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
niciodatã dacã stai faþã în faþã cu o fiinþã omeneascã sau
cu un proprietar de firmã. Fusesem în casa lui Suleiman
Virjee ºi cînd, într-o zi, am vãzut steagul coborît la jumãtatea
'catargului pe clãdirea cea mare a depozitului sãu.
16
i-am întrebat pe Farah : „A murit cumva Suleiman Vier
?joe? '" .,E pe jumãtate mort", mi-a rãspuns Farah. „ªi aºa
se pune steagul, la jumãtatea catargului, cînd e pe jumãtate
mort ?", am întrebat eu nedumeritã. „Suleiman a
murit", spuse Farah. „Virjee trãieºte".
înainte sã preiau administrarea fermei, îmi plãcuse sa
vînez ºi fusesem în multe expediþii safari. Dar, cînd am
devenit fermierã, am pus deoparte puºtile de vînãtoare.
Neamul nomad ºi crescãtor de vite al Masailor erau
vecinii fermei mele ºi trãiau de cealaltã parte a rîului;
din cînd în cînd veneau la mine sã mi se plîngã de vreun
leu ce le ataca vacile ºi sã mã roage sã-l împuºc, ceea
ce ºi fãceam, dacã-mi stãtea în putinþã. Uneori, sîmbetelp,
ieºeam pe cîmpiile de la Orungi sã împuºc vreo zebrãdouã,
pentru hrana muncitorilor de la fermã, urmatã de
un lung alai de tineri Kikuyu îremãtînd de optimism,
împuºcam ºi pãsãri la fermã, ºi spurfowls, ºi bibilici, care
sînt foarte bune la gust. însã ani în ºir n-am fost în nici
o singurã expediþie de vînãtoare.
ªi, totuºi, adesea la fermã povesteam de acele safari-uri
în care fusesem cîndva. Locurile de popas þi se fixeazã
în minte ca ºi cum ai fi petrecut lungi perioade din
viaþa ta acolo. ªi-þi aminteºti de o curbã a urmelor lãsate
de cãruþã prin iarba din cîmpie de parcã ar fi fost înseºi
trãsãturile unui prieten.
Odatã, într-o expediþie safari, am vãzut o turmã de
bivoli, o sutã douãzeci ºi nouã de capete, rãsãrind din
ceaþa dimineþii sub un cer de cupru, unul cîte unul, de
parcã întunecatele ºi masivele animale de culoarea fiorului,
cvi coarnele lor puternice rãsucite .orizontal nu s-ar
fi apropiat, ci ar fi fost create chiar atunci sub ochii moi,
ieºind afarã din ceaþã pe mãsurã ce prindeau viaþã. Mai
vãzusem în pãdufea virginã deasã, unde razele soarelui
þes printre plantele tîrîtoare de pe sol mici pete ºi petece
de luminã, o turmã de elefanþi strãbãtînd-o cu paºi hotãrîþi,
ca ºi cum la capãtul himii ar fi avut întîlnire cu cineva.
Pãrea, la scarã uriaºã, marginea unui foarte vechi ºi ne-
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (11 of 339)28.01.2005 15:21:00