Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
In timp ce povestitorul îºi depãna istorisirea, cei trei
protagoniºti ai ei, bandajaþi ºi culcaþi în paturi, îl urmãreau
cu atenþia încordatã. îl mai întrerupeau pentru a corecta
detalii, iar bãieþii, care vorbeau cu mare greutate,
se întorceau întruna spre bãrbatul culcat la mijloc între
ei, obligîndu-l sã le confirme spusa, încrezãtori cã îi va
ajuta sã îmi prezinte întîmplarea în mod cît mai fidel cu
putinþã.
„ªi n-ai fãcut tu spume la gurã ? ªi n-ai urlat ?", îl
întrebau ei. „ªi n-ai spus tu cã ai sã ne tai bucãþele mici,
ca pe niºte lãcuste ?"
Atacatorul lor spunea „Da, da" ºi avea o figurã tristã.
Uneori eram reþinutã în Nairobi cîte o jumãtate bunã
de zi, în ? aºteptarea vreunei întîlniri de afaceri sau a corespondenþei
din Europa, cînd trenul care venea de pe
coastã întîrzia. In asemenea împrejurãri, cînd nu aveam
cu ce-mi umple timpul, mã duceam la spitalul bãºtinaºilor,
de unde luam doi-trei convalescenþi la o plimbare cu rna-
ªina. Pe vremea internãrii lui Wanyangerri, guvernatorul,
Sir Edward Northey, þinea cîþiva pui de lei, destinaþi Grãdinii
Zoologice din Londra, într-o cuºcã de, pe terenul re-
ºedinþei guvernamentale. Aceºtia erau o mare atracþie
117
pentru bolnavii de la spital; întruna îmi cereau sã-i duc
sã-i vadã. Le-am promis pacienþilor din fanfara regimentului
de Puºcaºi Regali Africani cã o sã-i duc sã vadã leii
de îndatã ce vor fi destul de refãcuþi, însã nici unul din
ei n-a vrut sã meargã pînã ce n-au fost cu toþii valizi. Cornistul
s-a însãnãtoºit cel mai greu ; unul dintre bãieþi a
fost chiar externat din spital înainte ca ucigaºul sã fie
îndeajuns de zdravãn ca sã poatã merge cu mine. Bãiatul
venea în fiecare zi la spital sã întrebe de el, ca sã fie sigur
cã nu va scãpa plimbarea. L-am gãsit acolo într-o dupãamiazã,
cînd mi-a spus cã trompetul avea încã o durere
puternicã în cap, dar cã nu era de mirare de vreme ce capul
îi fusese plin de atîþia draci.
Pînã la urmã i-am dus pe toþi trei ºi au stat îndelung
în faþa cuºtii, adînciþi într-o contemplaþie mutã. Unul din
puii de leu, enervat de'â fi privit cu atîta fixitate, s-a ridicat
brusc, s-a întins ºi a scos un rãget scurt, care i-a fãcut
pe privitori sã tresarã, iar cel mai mic dintre cei doi bãieþi
s-a ascuns în spatele cornistului. Pe drum, la întoar-
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (103 of 339)28.01.2005 15:21:00