ECHIPA ÎN ORGANIZAŢIE FORMAREA ECHIPELOR ...

Analizaţi modul în care se comportă gâştele sălbatice.
• Fiecare gâsca, atunci când zboară, formează un curent de aer care ridică
pasărea din urma ei. De aceea, gâştele zboară într-o formaţie în formă de "V".
Formaţia respectivă crează 71% mai multă portanţă decât dacă păsările ar fi
zburat singure.
• Când una dintre gâşte părăseşte formaţia, simte, singură fiind, o rezistenţă
mai mare a aerului care o determina să revină în formaţie pentru a beneficia de
portanţa suplimentară oferită de pasărea din capul formaţiei.
• Când gâsca din fruntea formaţiei oboseşte, trece în formaţie, altă gâscă
preluând conducerea.
• Gâştele din formaţie o susţin pe cea din frunte prin "ga-ga"-uri frenetice.
• Când una dintre gâşte se îmbolnăveşte sau este împuşcată, alte două păsări
părăsesc formaţia pentru a o ajuta pe cea rănită să-şi găsească un loc sigur
jos, pe pământ, după care rămân cu aceasta până moare sau este, din nou,
capabilă să zboare.
Ce putem învăţa de la gâşte privind activitatea în echipă ?
Comportamentele descrise (sprijinul reciproc şi celebrarea succesului, sentimentul apartenenţei şi dorinţa
de a reveni în echipă, flexibilitatea în îndeplinirea rolurilor, etc.) pot fi identificate, mutatis mutandis, şi în
activitatea echipelor performante.
În construcţia propriu-zisă a echipelor este esenţială (urmând o abordare situaţională) satisfacerea nevoilor
sarcinii de lucru, ale indivizilor şi ale grupului / echipei:
• Nevoile sarcinii prin: stabilirea unui scop valoros şi clar; acordul echipei în legătură cu scopul
respectiv; elaborarea unui plan de acţiune pentru atingerea scopului; stabilirea modalităţilor de
monitorizare şi evaluare a atingerii scopului.
• Nevoile indivizilor - prin: statut clar pentru fiecare; libertate şi putere; apartenenţă la echipă şi
dependenţă (poate coexista cu nevoia de liberate şi putere !); recunoaşterea problemelor speciale şi
personale; contribuţia la acţiunile echipei.
-13-