alonso şi concertul - Editura Quark Press
alonso şi concertul - Editura Quark Press alonso şi concertul - Editura Quark Press
alonso [i concertul Mihai Octavian IOANA alonso [i concertul -1 -
- Page 2 and 3: -2 - Mihai Octavian IOANA c 2006. E
- Page 4 and 5: -4 - Mihai Octavian IOANA DÎLMA 19
- Page 6 and 7: -6 - Mihai Octavian IOANA
- Page 8 and 9: -8 - Mihai Octavian IOANA
- Page 10 and 11: -10 - Mihai Octavian IOANA
- Page 12 and 13: -12 - Mihai Octavian IOANA
- Page 14 and 15: -14 - Mihai Octavian IOANA
- Page 16 and 17: -16 - Mihai Octavian IOANA Maria, n
- Page 18 and 19: -18 - Mihai Octavian IOANA
- Page 20 and 21: -20 - Mihai Octavian IOANA
- Page 22 and 23: -22 - Mihai Octavian IOANA Ca şoap
- Page 24 and 25: -24 - Mihai Octavian IOANA Cel mai
- Page 26 and 27: -26 - Mihai Octavian IOANA Lumea me
- Page 28 and 29: -28 - Mihai Octavian IOANA Doar mă
- Page 30 and 31: -30 - Mihai Octavian IOANA
- Page 32 and 33: -32 - Mihai Octavian IOANA Doar oda
- Page 34 and 35: -34 - Mihai Octavian IOANA Cât tim
- Page 36 and 37: -36 - Mihai Octavian IOANA Lacheii
- Page 38 and 39: -38 - Mihai Octavian IOANA
- Page 40 and 41: -40 - Mihai Octavian IOANA Lumea de
- Page 42 and 43: -42 - Mihai Octavian IOANA
- Page 44 and 45: -44 - Mihai Octavian IOANA Cu bine,
- Page 46 and 47: -46 - Mihai Octavian IOANA TIMIŞOA
- Page 48 and 49: -48 - Mihai Octavian IOANA PRELUDIU
- Page 50 and 51: -50 - Mihai Octavian IOANA din care
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Mihai Octavian IOANA<br />
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
-1 -
-2 - Mihai Octavian IOANA<br />
c 2006. <strong>Editura</strong> MJM - Craiova<br />
Coperta volumului [i desenele apar]in lui<br />
Emilian IACHIMOVSKI<br />
Tehnoredactare: Ioan N. T~TUCU<br />
ISBN 973 - 680 - 129 - 2
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Mihai Octavian IOANA<br />
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
2006<br />
-3 -
-4 - Mihai Octavian IOANA<br />
DÎLMA 1984 – TIMIŞOARA - DÎLMA 2001
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
MEDALION<br />
Aleargă poetul desculţ prin oraş<br />
Şi talpa lui e jupuita vulpe<br />
La care latră câinii uria<strong>şi</strong><br />
Ai unor glezne de femei <strong>şi</strong>-ai unor pulpe.<br />
Lătraţi-mă, picioare în conduri<br />
Lătraţi-mă, voi coapse-n minijupe<br />
Eu mă voi trage-o vreme spre păduri<br />
De dragul vostru preschimbat în vulpe.<br />
-5 -
-6 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
PRECUVÂNTARE<br />
Maria s-a îndrăgostit de Alonso toamna,<br />
atunci când acesta, urmând soarta oricărei vulpi,<br />
fără a mai privi înapoi, a fugit din via ce<br />
trebuia culeasă. Poemele despre Alonso ţin <strong>şi</strong><br />
nu ţin cont despre această întâmplare.<br />
-7 -
-8 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
ACOLO, DEPARTE<br />
S-ar putea să te numeşti<br />
o vreme Alonso<br />
asemeni unui om blând<br />
care-<strong>şi</strong> scrie memoriile.<br />
Alonso,<br />
Câmpia netedă este cu tine,<br />
o dată cu tine fuge<br />
<strong>şi</strong> nu ştie nimeni<br />
dacă acolo, departe,<br />
veţi găsi cerul<br />
sau râpile.<br />
Scurmă <strong>şi</strong> latră, Alonso<br />
vor crede femeile<br />
că le chemi.<br />
-9 -
-10 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
UCIS ÎNTR-O NOAPTE<br />
Maria, sufletul meu<br />
s-a mutat într-o vulpe.<br />
Verzi <strong>şi</strong> uscate aş putea<br />
să-ţi în<strong>şi</strong>r despre<br />
sălbăticia mea nevinovată<br />
cum peste câmpuri<br />
în cumpăna nopţii<br />
cu o haită de câini pe urmele mele<br />
alerg.<br />
Câtă bucurie<br />
glonţul izbăvitor, într-o noapte,<br />
de m-ar ajunge, Maria.<br />
Oh, valul de sânge pe câmp<br />
<strong>şi</strong> toate păcatele<br />
le voi vedea,<br />
viaţa mea trecând într-o alta<br />
mai primitoare <strong>şi</strong> mai puţină.<br />
Maria, cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
te iubesc <strong>şi</strong> te aştept într-o vulpe.<br />
-11 -
-12 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
UN TRUP ÎNTINS<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
lucrurile merg pe şoptite.<br />
În jurul meu camera se împarte<br />
într-o mie de duhuri străvechi.<br />
Maria, suntem numai doi în amintirea mea<br />
<strong>şi</strong> eu străbat o perioadă cumplită.<br />
Suntem numai doi <strong>şi</strong> începe<br />
să bată clopotul<br />
<strong>şi</strong> numai noi doi<br />
cu această procesiune solemnă.<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
îmi pun pălăria pe faţă<br />
Vai, mă acopăr cu gestul tău<br />
Şi continui visul, Maria.<br />
De<strong>şi</strong> suntem doar doi<br />
în această procesiune nu doarme,<br />
nu doarme nimeni<br />
chiar dacă acolo, priveşte,<br />
un trup e întins.<br />
-13 -
-14 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
TEMÂNDU-MĂ, CÂNT<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
temându-mă<br />
cânt despre o dulce minune.<br />
Ay, Ay! părţile gingaşe<br />
mâinile, gâtul<br />
Ay,Ay! frumuseţe aiuritoare.<br />
Tu te scăldai într-un iaz<br />
acoperindu-ţi sânii cu peşti<br />
<strong>şi</strong> nu mă puteai vedea ascuns<br />
ca o ciupercă prin ferigi.<br />
-15 -
-16 - Mihai Octavian IOANA<br />
Maria, nici un arbore nu a crescut mai înalt<br />
ca sângele meu în ziua aceea<br />
Ramuri fierbinţi îmi ţâşneau din pupile<br />
frunze <strong>şi</strong> flori<br />
se iveau<br />
din inima mea fructiferă.<br />
Trupul tău de zeiţă aurea<br />
pietrele, iarba <strong>şi</strong> pe mine până acum<br />
când satul este îndeajuns de departe<br />
ca să te pot<br />
pe îndelete visa.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
FĂRĂ MEANDRE<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
dispreţuiesc îndoiala,<br />
straiele reci de decembrie<br />
<strong>şi</strong> umbra ţepoasă<br />
a copacului îngheţat.<br />
Maria, calea pe care-o urmez<br />
este dreaptă.<br />
Fără tâlcuri ascunse,<br />
fără prefecătoria<br />
cu care voi aţi păcălit<br />
lungul <strong>şi</strong>r de primejdii<br />
<strong>şi</strong> timpul.<br />
De îngenuncheat<br />
nu voi îngenunchea însă<br />
niciodată.<br />
Nu înţeleg<br />
acest caraghios obicei omenesc.<br />
Te voi iubi<br />
asemeni râului<br />
care se varsă fără meandre<br />
în mare.<br />
-17 -
-18 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
CIORILE, STRUGURII<br />
Maria, prin această vie trece Esop<br />
neatent<br />
la mişcările mele vulgare.<br />
Sar după strugurii copţi <strong>şi</strong> nu-mi pasă<br />
(voi locui într-un proverb,<br />
voi fi o înţelepciune cu patru picioare).<br />
Maria, nu voi spune:<br />
“ Sunt acri! Sunt acri! ”<br />
Ci: “ Mănâncă-i tu, Esop,<br />
satură-te <strong>şi</strong> fii înţelept. ”<br />
Eu mă voi mulţumi<br />
cu cârdul de ciori<br />
de la marginea câmpului<br />
pe care tu, Esop, îl vei privi<br />
<strong>şi</strong> nu vei înţelege nimic.<br />
-19 -
-20 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
FURIŞAREA<br />
Toate comorile erau supuse<br />
argintul era atât de aprope aurului<br />
încât mergeam pe şoptite<br />
să nu ne aurim,<br />
să nu ne izbim de clopotele clevetitoare<br />
care să dea nesăbuite zvon<br />
despre trecerea noastră.<br />
Mi-e teamă, Maria,<br />
de vântul zănatic al câmpului<br />
de mirosul plantelor sărăcăcioase,<br />
crescute prin spini,<br />
dar a căror ofrandă<br />
cade nevinovată, seara,<br />
<strong>şi</strong> se aşează<br />
la o şchioapă deasupra pământului<br />
grea<br />
aidoma ţăranilor obosiţi<br />
vara, la umbră<br />
pentru masa de prânz.<br />
-21 -
-22 - Mihai Octavian IOANA<br />
Ca şoaptele cele nevinovate<br />
ca florile care toamna<br />
se-ascund în ţărână,<br />
aşa să ne furişăm,<br />
neştiuţi<br />
<strong>şi</strong> numai ierburile arămii<br />
să ne mângâie<br />
ani <strong>şi</strong> ani rugăciunea purtându-ne.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
MUŢENIE<br />
Maria, eu nu-ţi pot<br />
scrie ţie nici un<br />
cuvânt<br />
dar scurm cu gheara<br />
pământul în faţa ta<br />
până când câinele mort<br />
începe să latre<br />
cu gura plină de viermi.<br />
Aş vrea să-ţi povestesc<br />
copilăria mea între lupi<br />
sau măcar să-ţi descriu<br />
privirea cu care<br />
se desparte de viaţă vânatul<br />
dar tot mai tare<br />
mi se-ncleştează fălcile vinovate<br />
tot mai confuză<br />
e limba în care vorbesc.<br />
-23 -
-24 - Mihai Octavian IOANA<br />
Cel mai greu mi-este însă<br />
că nu pot<br />
să fixez în vocabule cuprinzătoare<br />
felul<br />
în care îţi porţi statura prin crâng<br />
<strong>şi</strong> pasul tău<br />
care calcă nepăsător<br />
aidoma ierbii.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
AMBIANŢA ECOULUI<br />
Maria, fiara comerţului<br />
împuţinează pădurea.<br />
Numai scaieţi, numai tufe murdare,<br />
un bot de cizmă în izvorul limpede<br />
unde umbra ultimilor fagi<br />
se zgârie de pietrele verzi.<br />
Unde altădată era răcoare<br />
<strong>şi</strong> frăguţele<br />
îndulceau ierburile pitice<br />
acum sunt gresii fierbinţi<br />
printre care se-ascund<br />
vioaie şopârlele<br />
iar păstrăvul,<br />
se zbenguie ghemotoace<br />
în burta domnului turist.<br />
Din aşchii<br />
copiii învaţă la şcoală<br />
pădurea.<br />
Şi din rumeguş<br />
aura de parfumuri<br />
a bradului.<br />
-25 -
-26 - Mihai Octavian IOANA<br />
Lumea mea batjocorită<br />
neputincioasă se vaită<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
ca o vale dezgolită<br />
sunt<br />
cu cât mai puţină pădure<br />
cu atât mai departe<br />
ţipătul meu<br />
va pătrunde<br />
nimic<br />
tulburând<br />
ambianţa ecoului.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
POLITICHII<br />
Maria, tocmai pentru că<br />
pe nimeni nu mă pot răzbuna<br />
pentru mine<br />
timpul<br />
e lipsit de primejdii.<br />
Nu noi vulpile<br />
am aprins focurile.<br />
N-am ascuţit fierul,<br />
n-am făurit împărăţii <strong>şi</strong> civilizaţii.<br />
N-am semănat,<br />
N-am cules<br />
<strong>şi</strong> nici n-am ridicat vocea<br />
ca să ni se înţeleagă mai bine<br />
sistema în agora.<br />
Eu ascult indiferent<br />
lătrăturile jalnice<br />
ale unor haite<br />
cărora dacă li se vor scoate din retorică<br />
cincizeci de formule<br />
mă tem<br />
că vor rămâne fără doctrină.<br />
-27 -
-28 - Mihai Octavian IOANA<br />
Doar mă amuz<br />
să-l văd pe cumătrul meu Rănică<br />
boierindu-se, zicându-i lumea “jupân”<br />
în caftan de mare vistiernic<br />
<strong>şi</strong> cu pielea medelnicerului<br />
Urechilă Iepuraş<br />
La picioarele lui<br />
în desagă.<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
rămân o fântână de sânge<br />
fără istorie.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
ÎN PRINCIAR EFORT<br />
Maria, mi te-amintesc străjuind templul<br />
în timpul invocaţiilor<br />
în princiar efort, lampadoforă,<br />
alături de celelalte<br />
fiice de renegaţi.<br />
Căt timp mă mai cheamă Alonso<br />
voi veghea<br />
la aceste luminoase relicve<br />
care vor sluji luna <strong>şi</strong> soarele<br />
fulgerele de pe creste<br />
<strong>şi</strong> vulcanii cei pururi neodihniţi.<br />
Te vei îndepărta de mine, Maria<br />
vei deveni volatilă,<br />
pierzându-te<br />
devenind o imagine oarecare<br />
în memoria<br />
unui tonomat cu femei.<br />
-29 -
-30 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
ŢEVI GOALE DE TRESTIE<br />
Maria, de-acum drumeţul obosit<br />
se poate îndrepta spre Matrimonia,<br />
insula naşterii.<br />
Va găsi ţevile goale de trestie<br />
<strong>şi</strong> va murmura<br />
cuprins de amărăciune<br />
un fel de cântec<br />
căutând la-ntâmplare<br />
melodia<br />
tonul cu care v-aţi potrivi celorlalţi<br />
<strong>şi</strong> deci zeilor.<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
nu voi înceta să-i arăt acelui drumeţ<br />
calea<br />
prin hăţişuri <strong>şi</strong> văgăuni<br />
prin viforniţe <strong>şi</strong> ploi sâcâitoare<br />
până la ţărmul binecuvântat.<br />
-31 -
-32 - Mihai Octavian IOANA<br />
Doar odată ajuns acolo<br />
va iubi împrejurul <strong>şi</strong> cerul<br />
fraţii cei vii <strong>şi</strong> părinţii pieriţi<br />
adică pământul acesta<br />
plin de<br />
vietăţi pentru care<br />
nu s-au mai ajuns<br />
stelele.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
OMUL PRIVIT DE APROAPE<br />
Maria, ţie îţi pot foarte lesne mărturisi:<br />
Omul privit de aproape<br />
e-o fiară.<br />
Chiar <strong>şi</strong> în noaptea cea nepătrunsă<br />
eu îi văd<br />
urăţenia <strong>şi</strong> relele sale năravuri.<br />
Văd părul crescând nemilos<br />
pe picioarele fetelor<br />
mâinile acoperite cu solzi ale celor bătrâni<br />
<strong>şi</strong> gândurile sângeroase<br />
din minţile bărbaţilor<br />
seto<strong>şi</strong> de avuţie <strong>şi</strong> glorie.<br />
Mâna care azi mângâie<br />
creasta cocoşului<br />
<strong>şi</strong> abia înmugurite corniţele mielului<br />
fără şovăire<br />
le va trece iscusită pe la gât tăişul.<br />
În sunetele muzicilor de sărbătoare<br />
gospodine se vor făli<br />
cu tăvile pline<br />
din care fraţii mei gătiţi cu pricepere<br />
se vor îndrepta spre guri pofticioase<br />
de meseni, pisici <strong>şi</strong> dulăi.<br />
-33 -
-34 - Mihai Octavian IOANA<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
pândesc şobolanul în iarbă<br />
<strong>şi</strong> iepurele<br />
în omătul proaspăt căzut<br />
<strong>şi</strong> nu mă laud<br />
că am dat nume tuturor animalelor<br />
în timp ce mă gândesc salivând<br />
la o hartă în relief<br />
cu munţi <strong>şi</strong> podişuri<br />
de carne tocată.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
ŢINTE INOCENTE<br />
Hei, fraţilor,<br />
pentru mulţi dintre voi<br />
este ultima noapte<br />
dinaintea nopţii celei lungi.<br />
Amarnic va suna pentru voi<br />
cornul englez.<br />
La castel au sosit nenumărate caleşti<br />
cu echipaje pline de fireturi.<br />
Sălile vor răsuna de muzici<br />
<strong>şi</strong> de urale<br />
în cinstea prinţului moştenitor.<br />
Mâine dimineaţă<br />
vor fi sco<strong>şi</strong> din adăposturi<br />
câinii cei mulţi<br />
care ca o turmă asurzitoare<br />
se vor rostogoli spre pădure<br />
sub privirile atente ale hăita<strong>şi</strong>lor.<br />
-35 -
-36 - Mihai Octavian IOANA<br />
Lacheii vor turna<br />
băuturi tari în paharele stăpânilor.<br />
Pe caii lor iuţi<br />
î<strong>şi</strong> vor îndrepta cu nobleţe<br />
ţinuta în şa<br />
ascultând îndemnurile cornurilor<br />
care vor da<br />
cu mare sobrietate semnul.<br />
Maria, blăniţele fraţilor mei<br />
vor încolăci<br />
gâtul femeilor<br />
în seri geroase de iarnă<br />
frumos periate<br />
<strong>şi</strong> cu ochi sclipitori de rubine.<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
mă gândesc cu asprime<br />
că, măcar o clipă de-ar învia<br />
<strong>şi</strong>-ar muşca cu sete<br />
gâturile strălucitoare<br />
zăpada pe dată s-ar umple<br />
de graţie <strong>şi</strong> de sânge.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
DOUĂ LINIŞTI MIRATE<br />
Aş crede că mă iubeşti, Maria.<br />
Aşa cum cerul se scaldă<br />
în apă<br />
<strong>şi</strong> norii sunt mânaţi de lopeţile toamnei<br />
cât mai departe<br />
de peste mare<br />
spre ţărm.<br />
S-ar putea să mă cheme Alonso.<br />
Iar dacă atunci<br />
când eu mă gândesc nespus de intens<br />
la tine<br />
tu nu te trezeşti nedumerită<br />
din somn<br />
zadarnic e chinul acesta.<br />
Noi rămânem doar două linişti mirate,<br />
două frunze posomorâte<br />
atinse de ghearele fierbinţi ale uscăciunii.<br />
Tu eşti de bună seamă acea<br />
Casă a orbilor, numai fereşti<br />
Nu te mai pot căuta<br />
O pretutindene eşti.<br />
-37 -
-38 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
BÂLCI<br />
Maria, mă furişez <strong>şi</strong> ascult.<br />
În vale s-au aprins focuri<br />
Liniştea umblă cu capul plecat<br />
căci în mijlocul drumului, lângă apă<br />
este călcată-n picioare, veşnică, hora.<br />
Se aud <strong>şi</strong> păsări cu cântec gângav<br />
umflându-<strong>şi</strong> gu<strong>şi</strong>le <strong>şi</strong><br />
scuturându-<strong>şi</strong> penele<br />
visând viitoarele cuiburi.<br />
Sunt specii schilodite, rămase<br />
să-nfrunte nesigure <strong>şi</strong> nesăbuite<br />
această duminică a arţagului<br />
care se ispăşeşte iluminată pe sine.<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
alint cu nume suave<br />
primejdii <strong>şi</strong> amărăciuni<br />
apucături <strong>şi</strong> damblale.<br />
Ce desfrâu!<br />
Ce risipire de suflet<br />
aici<br />
unde se vând <strong>şi</strong> se cumpără<br />
la un loc<br />
cei ce ne-au înfrânt<br />
<strong>şi</strong> cei ce ne vor înfrânge.<br />
-39 -
-40 - Mihai Octavian IOANA<br />
Lumea devine bruscă <strong>şi</strong> de neînţeles<br />
Apoi se lasă liniştea pe toată îngustimea<br />
văii până când<br />
nici o undă nu tulbură<br />
iar firul de iarbă<br />
abia ivit printre pietre<br />
devine acul patefonului<br />
la care se cântă<br />
tristeţile noastre.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
O LEBĂDĂ OARBĂ<br />
Cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
sunt neînduplecat în pasiunea mea pentru zei.<br />
Fiecare pas al meu<br />
continuă un gest schiţat cu mână nesigură<br />
acolo sus,<br />
în faţa oglinzii.<br />
Şi mai ales întâmplarea:<br />
Ea este atât de frumoasă<br />
încât Leda este numele său.<br />
Vai, cât timp mă mai cheamă Alonso<br />
mă gândesc la această femeie<br />
de care se-apropie dragostea:<br />
Albele pene, gâtul prelung.<br />
Atât.<br />
O lebădă oarbă.<br />
-41 -
-42 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
UN CAPRICIU TEMEINIC<br />
E timpul, Maria.<br />
Ca orice personaj,<br />
sunt un aspect al imperfecţiunii<br />
<strong>şi</strong> locul meu<br />
va fi de acum încolo<br />
în desişul de hârtie<br />
vizuina mea<br />
o pagină cu litere schimonosite.<br />
Eu sunt Alonso<br />
- cât mă mai cheamă -<br />
un capriciu ce s-a voit<br />
o vreme<br />
temeinic<br />
<strong>şi</strong> căruia i se apropie pe nesimţite<br />
ultima filă<br />
ultimul cuvânt<br />
ultimul punct.<br />
-43 -
-44 - Mihai Octavian IOANA<br />
Cu bine, Maria.<br />
De teama stelelor bănuitoare<br />
să ne luăm rămas bun.<br />
Poate vei plânge, poate nu.<br />
Eu ştiu însă<br />
că, în ceea ce priveşte lumina,<br />
ea mult mai lesne este primită<br />
de ochiul înlăcrimat.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
CONCERTUL<br />
CU UN SINGUR SPECTATOR<br />
(poem baroc)<br />
-45 -
-46 - Mihai Octavian IOANA<br />
TIMIŞOARA 1985 - TÂRGU-MUREŞ -<br />
DÎLMA - TIMIŞOARA 1996
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
INVOCAŢIE<br />
Pe Lucifer Lafcale eu îl invoc, zeiţă,<br />
Din hăuri <strong>şi</strong> din neguri să se înalţe lin<br />
Pe umerii-i incendii, în păr o coroniţă<br />
De mlaştini adormite sub stuf <strong>şi</strong> mărăcini.<br />
Nu te mai chem pe tine, de mult prea mulţi chemată,<br />
Gângavă, jefuită de ritmuri, tropi <strong>şi</strong> rime<br />
Îţi recomand azilul, amiaza suspendată,<br />
Departe de scandaluri, injurii, bârfe, crime.<br />
Te-au agresat aezii <strong>şi</strong> menestrelii, barzii,<br />
Cerându-ţi subiecte, idei, motive, teme<br />
Tu le-ai hrănit căminul, amantele, bastarzii<br />
Pe lira inspirată sedimentând poeme.<br />
Îţi voi da pace, muză, încetinindu-ţi sursa.<br />
Trei mii de ani cu tine ar fi de-ajuns, zic eu.<br />
Să şuiere austrul <strong>şi</strong> să înceapă cursa:<br />
Un diavol să apară vestind pe Dumnezeu!<br />
-47 -
-48 - Mihai Octavian IOANA<br />
PRELUDIU<br />
Nici nu mai ştiu care e muzica veacului<br />
Acum când mă apropii şovăind<br />
de capătul lui<br />
<strong>şi</strong> sângele bate în mine<br />
ca un călugăr bătrân la poarta spitalului.<br />
Tunurile au tăcut. Au să tacă.<br />
Ar putea fi <strong>şi</strong> ianuarie.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Partea I : SIBELIUS<br />
Rând şapte, loc şapte,<br />
locul superstiţiei.<br />
Fără grabă mă aşez<br />
în sala de concerte a Filarmonicii<br />
din capitala provinciei<br />
care se pregăteşte cu toate puterile<br />
să devină în curând<br />
un mare oraş.<br />
Instrumentele gâlgâie acordajul<br />
Frigul a răgu<strong>şi</strong>t până <strong>şi</strong> sacâzul,<br />
dar totul e bine,<br />
talgere, flaute.<br />
Allegro moderato<br />
Primele armonii, freamătul pădurilor finlandeze,<br />
Pacea.<br />
Şi deodată încep să pocnească<br />
ţevile abia dezmorţite ale termoficării,<br />
Să ţiuie.<br />
Privim ca pe o pedeapsă pereţii,<br />
E o spaimă în sală<br />
încât nu se mai înţelege<br />
-49 -
-50 - Mihai Octavian IOANA<br />
din care parte vine Sibelius.<br />
Sunetele se îndepărtează puţin câte puţin<br />
<strong>şi</strong> eu încep să mă plimb<br />
prin încăperile ticsite cu trofee de vânătoare<br />
ale secolului 20.<br />
O stradă la Saraievo<br />
dimineaţa devreme<br />
<strong>şi</strong>-ntr-un grup, frânturi de cuvinte:<br />
„Să sperăm că Franz-Ferdinand<br />
a visat bine azinoapte.”<br />
Văd apoi pe de-o parte<br />
Soldaţi rebegiţi lângă mitraliere<br />
din nevoia de a avea o patrie<br />
O patrie, o patrie,<br />
un loc în care să poată peste ani muri<br />
cu gândul că <strong>şi</strong>-au făcut pentru ea<br />
datoria.<br />
De cealaltă parte<br />
prudenţa armatei imperiale<br />
pentru că nu se ştie niciodată<br />
din care tranşee sare eroul<br />
<strong>şi</strong> apoi Imperiul - la ce bun?
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Un somptuos birou de cazarmă,<br />
la ora siestei.<br />
Fluidul meu răvăşeşte fumul havanei<br />
Urmat apoi de-o otravă rostită:<br />
„Între cultură <strong>şi</strong> pistolet<br />
trebuie să alegem, mein herr!”<br />
Undeva, pe o poartă, o simplă lozincă:<br />
„Munca te va face liber”<br />
Atât de liber încât nici un folos<br />
nu-i mai face trupul sufletului său<br />
care va decola spre bazele aviatice ale morţii,<br />
pentru că, nu-i aşa,<br />
nici un moment nu poate fi înălţător pentru umanitate<br />
decât acela în care<br />
plutonul de execuţie deschide focul.<br />
Un apartament cu o bucătărie cât batista<br />
într-un oraş mohorât, acoperit de fumul fabricilor,<br />
cu oameni care se grăbesc să nu-ntârzie la schimb.<br />
Şi-n bucătăria aceea<br />
(cel mai potrivit loc pentru meditaţie)<br />
un om cu capul în mâini<br />
vorbind în neştire, de unul singur <strong>şi</strong> repetând:<br />
„Mai bine roşu decât mort,<br />
Mai bine roşu decât mort,<br />
Mai bine roşu...”<br />
-51 -
-52 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
-53 -<br />
Bulevarde impecabil asfaltate, lumini de neon, zgârie-nori,<br />
limuzine luxoase, recepţii, vile pe malul mării.<br />
Apoi bancurile <strong>şi</strong> hohotele de râs ale cancelariilor:<br />
„Intelectualii de-acolo sunt ca şoarecii de laborator cărora<br />
li se arată periodic pisica”<br />
„Păsărica a paralizat sub privirea fixă a eretelui”<br />
„Mămăliga nu explodează”<br />
Mulţi însă î<strong>şi</strong> vor frige degetele<br />
când va exploda<br />
<strong>şi</strong> va ţâşni din căldarea<br />
încinsă prea tare<br />
la focul ideologic.<br />
Dar ce se întâmplă?<br />
Lumea se foieşte, î<strong>şi</strong> suflă zgomotos nasul,<br />
muzicienii discută-ntre ei.<br />
Urmează partea a doua a <strong>concertul</strong>ui.<br />
Adagio di molto<br />
Sunete,<br />
sunete care vin ispititoare<br />
din corzi,<br />
din aerul înţelept drămuit prin găuri
-54 - Mihai Octavian IOANA<br />
de clarinet sau de flaut,<br />
din lovirea metalelor plăcut sunătoare<br />
Dar eu, eu, poetul,<br />
eu nu pot avea în mine<br />
la fel, instrumente<br />
care să sune diferit,<br />
care să cânte fiecare altfel?<br />
O încercare.<br />
1. Bestiarium minimum<br />
De n-ar fi decât Furia <strong>şi</strong> Scârba<br />
Şi-ar fi de-ajuns pentru această lume,<br />
Cadavru frăgezit, mustind sub cârpa<br />
Unor păcate-având sau n-având nume.<br />
Destul ar fi, căci nervii iuţi, din lesă<br />
De-abia scăpaţi s-ar repezi să muşte<br />
Şi-n hărmălaia-ncrâncenării totul e să<br />
Se-nfigă-n punct vital pumnale bruşte.<br />
Iar gustul strepezit, în grea ofensă<br />
Şi zădărât de leneşe miasme<br />
De putrede culori, de stea imensă,
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Bogat ar fi-n coşmaruri <strong>şi</strong>-n fantasme.<br />
Atât aş vrea eu, lume, pentru tine;<br />
Doar două rele, spre a-ţi fi mai bine.<br />
2. Voyou a l’Opéra<br />
Eu sunt vagabondul care merge la Teatru<br />
Iubind o artistă din cor<br />
Vorbesc franţuzeşte <strong>şi</strong> latru<br />
La luna pitită-n decor.<br />
Cu ochii la dame <strong>şi</strong> fete<br />
Mă plimb important prin foaier<br />
Trăgând din ţigară, cu sete,<br />
Fum verde, fum bej, fum sever.<br />
Îmi place să bănui ce forme<br />
Extrag din corsajele mov<br />
Când noaptea cu vâsle enorme<br />
Tiptil acostează-n alcov.<br />
Iar diva aceea ciudată<br />
Plantează emoţii în serie<br />
Şi cântecul ei, când ne-mbată<br />
O oră uităm de mizerie.<br />
-55 -
-56 - Mihai Octavian IOANA<br />
Vai, ce se întâmplă, băieţi?<br />
Lucia dansează în jurul pumnalului,<br />
Opriţi-o cumva, dacă vreţi,<br />
Daţi foc cu bricheta fundalului.<br />
Dar lama rămâne înfiptă,<br />
Urmează curând să-l admir pe<br />
Edgardo, confuz, lângă criptă<br />
Plângând nefericea lui stirpe.<br />
Hai, gata! Lumină pe sală!<br />
Destul cu atâtea cadavre!<br />
Ie<strong>şi</strong>ţi din costumul de gală<br />
Potăi, jigodii <strong>şi</strong> javre!<br />
*<br />
* *<br />
Cu chestii din astea mă bucur<br />
Şi-mi port sarsanaua <strong>şi</strong> traiul<br />
Şi-n ciuda prea multor buclucuri,<br />
Exult când îmi vine tramvaiul.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
3. Pulvis<br />
Vino, chiseaua zării s-a umplut<br />
De faetoane care poartă ştiupul<br />
Putem privi de-aici spre început<br />
Cum Spaţiul, din frânturi, <strong>şi</strong>-adună trupul.<br />
E-o ordine chiar <strong>şi</strong>-n minuscul miez<br />
De rocă-mpuţinată <strong>şi</strong> dusă de curenţi<br />
Îţi trebuie doar ochi sporit să vezi<br />
Din geometrii cum lumea o invenţi.<br />
E muzică? Sau chiar un Arhitect<br />
A străns alături formele perfecte<br />
Şi în splendoarea lor, privind direct,<br />
Îi desluşeşti incizii <strong>şi</strong> efecte<br />
Şi vezi aici, într-un fragment de lume,<br />
Întâia suprafaţă, întâiele volume.<br />
-57 -
-58 - Mihai Octavian IOANA
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
4. Call girl<br />
- Am să-ţi vorbesc acum, amice,<br />
de Anca Florea.<br />
- Care, bă, tipa aia fentoasă, cu bătaia?<br />
- Da, neică, aia.<br />
- Păi ce-ţi veni?<br />
- Zic că uite-aşa ne trece viaţa la Radio. Ba un soare<br />
ba un rege, mă-nţelegi? Adică, de ce să n-o bag în poezie,<br />
domnule, să n-o nemuresc, cum ar veni?<br />
Ce, dacă-n dimineaţa aia nenorocită de sâmbătă<br />
îmi tăiam beregăţile<br />
(când cu daravela de-ţi povesteam)<br />
mai scriai dumneata poemu’ ăsta?<br />
Nici pomeneală, ascultă-mă pe mine, că adevăratul<br />
creator e unic, moncher, aşa scrie la Cioclopedică, nu?<br />
Zi, îl scriai d-ta? Sau cine mama dracului îl scria,<br />
că toţi e buni numa’ să-njure <strong>şi</strong> să mănânce floarea soarelui<br />
când trece ma<strong>şi</strong>na istoriei pe lângă berărie...<br />
Şi cum îţi spuneam, mă sculasem chitit, da’ zic<br />
hai să dau drumu’ la aparat aşa, ca de ultima dată.<br />
-59 -
-60 - Mihai Octavian IOANA<br />
Când colo, ea, cu vocea ei de mămică cu bani<br />
Dă-i cu starea vremii, dă-i discuţii cu o mofluză,<br />
mai o poantă cam din vârful buzuliţelor la<br />
sufletul ascultătorului, Revista presei la mişto<br />
<strong>şi</strong> trece dom’le criza <strong>şi</strong>-mi zic<br />
“ Or fi băgat ăştia lapte la alimentară? ”<br />
5. Maria împărţind mâncare soldaţilor<br />
Iar după moartea Sa, Maria a întins ştergarul pe<br />
iarbă <strong>şi</strong> a pus pe el merinde: azima din care muşcase El,<br />
smochinele, peştele început. Şi le-a spus lor, soldaţilor,<br />
primii martori ai morţii Lui:<br />
„Nu-I mai sunt de folosinţă acum, când a plecat dintre<br />
noi, mâncaţi <strong>şi</strong> apoi jucaţi zarurile <strong>şi</strong> rugaţi-vă pentru<br />
iertarea de-a pururea a păcatelor voastre.”<br />
Şi au făcut întocmai, precum le-a zis.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
6. Lamentaţie (în cheie minoră)<br />
Poetul:<br />
Muza<br />
locală:<br />
Visam să fiu un bun poet de curte<br />
Departe, în Valonia sau Flandra<br />
Dar m-am plimbat prin Mureş <strong>şi</strong> prin Şandra<br />
Predând pe „sînt” <strong>şi</strong> formele lui scurte.<br />
La plânsul lirei mele toţi flamanzii<br />
Să-mi fi zvârlit în pălărie francii<br />
Vinul lor gras să-mi fi muiat bocancii<br />
Căci bucuram <strong>şi</strong> juzii <strong>şi</strong> briganzii.<br />
Tot nu te mulţumea nimic, poete,<br />
Năbădăios cum eşti <strong>şi</strong> plin de nazuri<br />
Infantele ţi-ar fi făcut necazuri<br />
Şi-n hanuri zic c-ai fi murit de sete.<br />
Ştiu că nu-ţi plac cam multe- n lumea asta<br />
Eşti cârcotaş, ursuz, ţâfnos ca ursul<br />
Când versul tău nu-<strong>şi</strong> ţine-n albii cursul<br />
Şi torni pamflete până-ţi crapă ţeasta.<br />
-61 -
-62 - Mihai Octavian IOANA<br />
Poetul:<br />
Muza<br />
locală:<br />
Aşa-i, aşa-i, nu-mi place nici chiar Franţa<br />
I-am dat muzee, moralişti <strong>şi</strong> teatru<br />
Iar pe la noi vine cu ochii-n patru<br />
Să vază cum chivernisim finanţa.<br />
Londra-i un fum greţos, Viena pute<br />
Nemţii sunt buni doar în garaj <strong>şi</strong>-n lagăr<br />
Espana ~<br />
nu-i o ţară, e un şlagăr,<br />
La Napoli se moare pe tăcute.<br />
Aici <strong>şi</strong>-n jur nu prea puiază banii,<br />
Dar fără rost un cleşte-n loc ne ţine<br />
Căci Europa nu se simte bine<br />
Când fluieră a pagubă Balcanii.<br />
Tu bucură-te doar de ce ţi-e dat,<br />
De zilele cu farmece mărunte,<br />
Când totu<strong>şi</strong>, în Oltenia, sub munte<br />
Îţi cântă cucul la trei pa<strong>şi</strong> de pat.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Şi te-aş ruga nici să nu mai încerci<br />
Să te căinezi ca un erou de farsă<br />
Pune-n livadă meri <strong>şi</strong>-n straturi varză,<br />
Ia coasa-n mână, mergi după ciuperci.<br />
Du-te voios pe deal <strong>şi</strong> paşte mânjii<br />
Ciupeşte lyra, pune foc în ea<br />
Şi roagă-te la Domnul să nu-ţi dea<br />
Cocoaşa, racul, scabia sau trânjii.<br />
Iar osul de poet să-l pui pe muncă,<br />
Ia-ţi o frumoasă-alături <strong>şi</strong> cu sete<br />
Fă-i trei copii <strong>şi</strong>-o mie de sonete<br />
Şi-apoi aşteaptă gloria pe luncă!<br />
7. Mic îndrumător de inspiraţie conjugală<br />
-63 -<br />
Ce inspiraţi am putut fi noi, iubita mea,<br />
pentru că ne-am despărţit înainte de.<br />
Înainte de a ne obliga Academia să scriem cu „î” din „a”<br />
(Mult mi-e scârbă când scriu “ scârbă ”<br />
Şi mult drag mi-i când scriu “ scîrbă ”)
-64 - Mihai Octavian IOANA<br />
Înainte să vină teveaul <strong>şi</strong> să apară bananele, banal<br />
Vânzându-se lângă corcoduşe. (Eu mai mâncasem banane cam<br />
prin’76)<br />
Înainte de a-<strong>şi</strong> înfiinţa Marineasa o editură unde m-am<br />
dus <strong>şi</strong> eu ca la pomul lăudat.<br />
Înainte ca preţurile să o ia razna<br />
încât bătrânii î<strong>şi</strong> urează „Noroc bun”<br />
la intrarea pe porţile pieţei.<br />
Înainte de a se ivi ca din pământ<br />
o puzderie de gazete inutile<br />
care rup cu greutatea lor idioată tarabele.<br />
Înainte ca eu să văd cum la cofetăria Diana<br />
clienţii mai vârstnici î<strong>şi</strong> răsucesc din cuponul de pensie<br />
cel mai dulce trabuc.<br />
Înainte de a ajunge ca din salariu<br />
să nu-mi mai pot cumpăra nici cărţi din colecţia BPT.<br />
Înainte să înceapă să cadă avioanele româneşti ca muştele<br />
ameţite de gazul egiptean Flit.<br />
Înainte să răsară o floră urât mirositoare de<br />
dughene <strong>şi</strong> chichineţe având drept deviză frumoasa strigătură<br />
„ Vodca <strong>şi</strong> romu’<br />
Calmează omu’ ”<br />
Înainte de războiul din Golf, când am înţeles cu toţii<br />
ce înseamnă Organizaţia Naţiunilor Unite <strong>şi</strong> cum<br />
devine chestia cu morcovii.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
-65 -<br />
Înainte să-nceapă românii să se-mbrace la „Mama<br />
răniţilor” cu haine la kilogram <strong>şi</strong> microbi la miligram.<br />
Înainte de a se tipări la Humanitas porţii consistente din<br />
opera binefăcătoare a lui Cioran.<br />
Înainte de a ne aduce Statistica optimista veste că la noi<br />
mai mulţi mor decât se nasc <strong>şi</strong> că fetele noastre avortează<br />
mai ceva decât urinează.<br />
Înainte de orice.<br />
Înainte de cataclism.<br />
Înainte de Apocalipsă.<br />
Înainte de a scrie eu poemul acesta.<br />
Allegro ma non tanto<br />
Mă plimb obosit pe străzile Romei<br />
cu toate că n-am văzut<br />
<strong>şi</strong> poate nu voi vedea niciodată<br />
Roma.<br />
Fontana Trevi, Capella Cornaro, Fontana del Tritone,<br />
Cetatea Vaticanului.<br />
Peste tot<br />
Bernini, cabotinul<br />
care-a sculptat până <strong>şi</strong> saliva
-66 - Mihai Octavian IOANA<br />
în gura înţepenită<br />
a Sfintei Tereza.<br />
Iar după Bernini<br />
ce se mai poate oare întâmpla?<br />
Muzeele se umplu de idoli africani<br />
<strong>şi</strong> de monştri,<br />
ochii pleznesc în orbite<br />
<strong>şi</strong> chipul se-ntinde flasc<br />
ca o meduză pe care aşezi un pietroi<br />
Trei ochi cresc acum în capul omului, trei sâni spânzură<br />
La pieptul femeilor<br />
Trei astre pe cer,<br />
trei corpuri luminoase opuse mizeriei<br />
care este insignifianta noastră planetă.<br />
Artistul î<strong>şi</strong> înfige unghiile sub coaste<br />
<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> le trage în lături<br />
închipuind nişte aripi cu care va zbura.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Maţele-i cad pe genunchi<br />
precum o lavalieră de dandy<br />
Şi cu tot acest lest<br />
se va ridica totu<strong>şi</strong> în nori,<br />
va pluti într-un somn nemilos,<br />
Indiferent,<br />
Surd,<br />
deasupra realităţii.<br />
-Îţi plac versurile astea ale mele,<br />
baci Todore?<br />
-Apoi ştiu eu ce să vă zic dumneavoastră?<br />
Nu mi-ar prea cădea bine la înţălegere<br />
Da’ dacă avangardă ne-o trăbuit, aiasta-i,<br />
musai să ne placă.”<br />
-67 -<br />
- Alo, domnu’, ne daţi voie să trecem? În pauza asta<br />
după Sibelius vrem să ie<strong>şi</strong>m <strong>şi</strong> noi la o gură de aer.<br />
- Cum să nu, mă scuzaţi, poftiţi, eram foarte<br />
absorbit <strong>şi</strong> nici n-am băgat de seamă că s-a terminat.<br />
Mă scuzaţi.
-68 - Mihai Octavian IOANA<br />
Partea a II-a: MENDELSSOHN<br />
Andante con molto<br />
Am fost tânăr <strong>şi</strong><br />
am admirat judecăţile false,<br />
profeţii mincino<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> cântecele stupide ale lepădării.<br />
Am trăit <strong>şi</strong> eu acele zile nevrednice<br />
Ale alcoolului,<br />
cu fiecare pahar asfaltând câte un kilometru<br />
prin hârtoapele Iadului.<br />
Am murmurat refrene incoerente<br />
ca nişte rugi închinate ficatului.<br />
Am iubit. Poate prea mult,<br />
Dar cine nu va spune că a iubit<br />
prea mult până la treizeci de ani?<br />
Am străbătut furios acele clipe de îndoială<br />
când nu-ţi mai sunt de folos<br />
nici rugăciunile, nici viciul,<br />
când înţelegi că zeul-oricât de mare -<br />
nici ofrandele nu <strong>şi</strong> le merită, nici credincio<strong>şi</strong>i.<br />
Am înţeles ce înseamnă să fii un poet obosit,<br />
la capătul puterilor,<br />
la sfâr<strong>şi</strong>t de veac, de mileniu,
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
să vezi că nu poţi scrie „le grand chef d’oeuvre”<br />
ci doar Sonetele adulterine<br />
<strong>şi</strong> rânduri amare în Cartea dispreţului.<br />
Am urât din toate puterile formula aceea oribilă<br />
Cu care-am fost pisat pe băncile şcolii:<br />
„O naţiune mică - o cultură mică<br />
O naţiune mare - o cultură mare”<br />
Am mai înţeles că nu suntem decât nişte bieţi speologi<br />
absorbiţi de văgăunile sexului<br />
<strong>şi</strong> că eu însumi mă aflu posedat de o împărăţie străină<br />
care pe capul meu înfierbântat<br />
î<strong>şi</strong> joacă <strong>şi</strong> coroana <strong>şi</strong> spada.<br />
Cui să-i mărturiseşti toate astea, totu<strong>şi</strong>?<br />
Unui preot? Unui soldat?<br />
Unei cucoane cu ifose pe care cade tavanul<br />
când îi spui că pictorul cutare<br />
se scobea-n nas când trăgea<br />
acea tuşă mortală,<br />
că pentru naştere <strong>şi</strong> pentru iubire trebuie îndepărtată<br />
<strong>şi</strong> ultima frunză de viţă<br />
<strong>şi</strong> că-n şanţ, prăvălit, beat, poetul<br />
îngâna să-i treacă urâtul:<br />
„Eheu,fugaces Postume, Postume,<br />
Labuntur anni...”<br />
-69 -
-70 - Mihai Octavian IOANA<br />
Allegro un poco agitato<br />
O dimineaţă oarecare de octombrie.<br />
Se face însă linişte în oraş<br />
când trece ma<strong>şi</strong>na casei de toleranţă<br />
transportând spre silozuri recolta.<br />
Bandaje, prezervative uzate <strong>şi</strong> borcane<br />
din care avortonii cuminţi<br />
î<strong>şi</strong> privesc zâmbind viitorul.<br />
Doar anticarul nebun tulbură această solemnitate<br />
forfecându-<strong>şi</strong> colecţia.<br />
Corpi de hârtie umedă lâncezesc pe asfalt<br />
ca flori de magnolia primăvara târziu.<br />
Pe obrazul de bitum putem citi<br />
LE FIGAR LA STAM MPORANUL<br />
<strong>şi</strong> ninsoarea continuă până când muntele de ziare<br />
î<strong>şi</strong> va fi trimis toată avalanşa în stradă.<br />
Acestea sunt întâmplări ale unui oraş<br />
cotropit de istorie <strong>şi</strong> epuizat de migraţii,<br />
unde am fost în marile uzine ale muzicii<br />
în atelierele teatrelor, în manufacturile bibliotecilor<br />
în stingherele cizmării ale sentimentelor blânde,<br />
în croitoriile disperării.
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Uneori am stat deoparte <strong>şi</strong> am văzut<br />
trotuarele acoperite cu praf roşu de cărămidă<br />
lampioanele sclipind în noapte la intrările barurilor<br />
oameni hămesiţi căutând prin pubele tinicheaua de aur<br />
multele biserici, catedralele cu turle semeţe<br />
tramvaiele galbene alunecând pe <strong>şi</strong>nele strălucitoare<br />
ma<strong>şi</strong>ni nervoase împroşcând în jur fum <strong>şi</strong> pete întunecate<br />
clădiri cu tencuiala căzută, închipuind cele mai năstruşnice<br />
desene<br />
bărbaţii grăbiţi, adolescentele suple, femeile multicolore,<br />
Oraşul, da, oraşul ca o imagine cople<strong>şi</strong>toare, fără sfâr<strong>şi</strong>t.<br />
Adagio<br />
Iar dacă prinţesa <strong>şi</strong>-a uitat la castel evantaiul<br />
nu-i nimic,<br />
se va răcori cu o floare!<br />
-71 -
-72 - Mihai Octavian IOANA<br />
ACCORDO FINALE<br />
Mai pot eu oare<br />
să-mi ridic din ţărână capul,<br />
patrie,<br />
să te cânt?<br />
Fratele meu ucide pe fratele meu<br />
pe străzi înnebunite<br />
de spaimă <strong>şi</strong> confuzie.<br />
Inima-n mine-i cenuşă,<br />
cuib ticălos<br />
de îndoială <strong>şi</strong> speranţă neghioabă.<br />
Cui îi va fi bine?<br />
Cine va ţine atât de puternic în mână sabia<br />
încât să nu-i frigă tăişul<br />
braţul, degetele?
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Căci toate vor ie<strong>şi</strong> la iveală.<br />
Neîmplinirea de-un veac<br />
trădările, compromisurile, prigoana<br />
lipsurile, suferinţa.<br />
Te iubesc, patrie<br />
<strong>şi</strong> nu mi-e ru<strong>şi</strong>ne s-o spun<br />
<strong>şi</strong> n-o să-mi fie ru<strong>şi</strong>ne s-o spun.<br />
Patria mea: sărăcie <strong>şi</strong> libertate.<br />
Doar sărăcie?<br />
Nu.<br />
Doar libertate.<br />
-73 -<br />
Luminile se sting câte una. Concertul s-a terminat,<br />
instrumentiştii <strong>şi</strong>-adună pupitrele. Aproape că nici n-am<br />
auzit aplauzele. Garderobiera mă priveşte îndelung,<br />
dar eu ies în noaptea de iarnă nedumerit pentru că de fapt,<br />
n-am aflat cu precizie care e totu<strong>şi</strong> - care poate fi -<br />
muzica veacului.
-74 - Mihai Octavian IOANA<br />
CUPRINS:<br />
MEDALION<br />
PRECUVÂNTARE<br />
ACOLO, DEPARTE<br />
UCIS ÎNTR-O NOAPTE<br />
UN TRUP ÎNTINS<br />
TEMÂNDU-MĂ, CÂNT<br />
FĂRĂ MEANDRE<br />
CIORILE, STRUGURII<br />
FURIŞAREA<br />
MUŢENIE<br />
AMBIANŢA ECOULUI<br />
POLITICHII<br />
ÎN PRINCIAR EFORT<br />
ŢEVI GOALE DE TRESTIE<br />
OMUL PRIVIT DE APROAPE<br />
ŢINTE INOCENTE<br />
DOUĂ LINIŞTI MIRATE<br />
BÂLCI<br />
O LEBĂDĂ OARBĂ<br />
UN CAPRICIU TEMEINIC<br />
5<br />
7<br />
9<br />
11<br />
13<br />
15<br />
17<br />
19<br />
21<br />
23<br />
25<br />
27<br />
29<br />
31<br />
33<br />
35<br />
37<br />
39<br />
41<br />
43
<strong>alonso</strong> [i <strong>concertul</strong><br />
Concertul cu un singur spectator<br />
(poem baroc)<br />
Invocaţie<br />
Preludiu<br />
Partea I. Sibelius<br />
Allegro moderato<br />
Adagio di molto<br />
Bestiarium minimum<br />
Voyou a l’ Opera<br />
Pulvis<br />
Call Girl<br />
Maria împărţind mâncare soldaţilor<br />
Lamentaţie (în cheie minoră)<br />
Mic îndrumător de inspiraţie conjugală<br />
Allegro ma non tanto<br />
Partea a II-a. Mendelssohn<br />
Andante con molto<br />
Allegro un poco agitato<br />
Adagio<br />
Accordo finale<br />
*<br />
* *<br />
-75 -<br />
47<br />
48<br />
49<br />
49<br />
53<br />
54<br />
55<br />
57<br />
59<br />
60<br />
61<br />
63<br />
65<br />
68<br />
68<br />
70<br />
71<br />
72
-76 - Mihai Octavian IOANA<br />
Tiparul executat la Imprimeria Editurii<br />
MJM<br />
Str. Felix Aderca, Bl.7, parter, 200410-Craiova<br />
Telefon: 0251-419661; 0745512223;<br />
0351-414682; 0351-414683<br />
e-mail: editura.mjm@gmail.com<br />
www.edituramjm.ro<br />
IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA