Vol. 6 - University of New Mexico - Gallup

Florentin Smarandache
. .
ministru, în 1918), mama sa fiind franţuzoaică (ceea ce explică
prenumele viitorului inventator), a fost iniţial (la dorinţa
tatălui) ofiţer de artilerie, cu studii tehnice superioare în
Germania şi în Belgia. A părăsit însă armata şi a făcut studii
aeronautice la Paris, fiind în 1910 şeful primei promoţii de
ingineri aeronautici, a Şcolii Superioare de Aeronautică şi de
Construcţii Mecanice din Paris.
La 16 decembrie 1910, lângă Paris, pe câmpul de la
Issy-les-Moulineaux (folosit şi de Traian Vuia în anul 1906), el
a testat primul avion cu reacţie, Coandă 1910, care fusese
expus la Salonul Internaţional de Aeronautică din Paris, ediţia a
II-a, octombrie-noiembrie 1910, unde a fost exponatul de
senzaţie. Nu au fost oficiali de faţă, fiindcă inventatorul-pilot
voia doar să testeze funcţionarea motorului revoluţionar propus
de el, dar a fost surprins de ridicarea de la sol a avionului.
Neavând experienţă de pilotare, s-a speriat, mai ales de
flăcările turbopropulsorului (care deviau spre fuselajul din
placaj), a oprit motorul: avionul s-a prăbuşit şi s-a zdrobit de un
zid, pilotul scăpând cu răni uşoare (arsuri, contuzii şi fractura
braţului stâng), deoarece, la prăbuşirea aparatului, a fost
aruncat de la bord.
Pentru aviaţie, a fost o descoperire epocală, dar pentru
inventator, care fusese finanţat de către familia sa, zdrobirea
aparatului său de zbor a însemnat un dezastru financiar, aşa că
a abandonat preocupările pentru avionul cu reacţie.
Caracteristicile avionului Coandă 1910: biplan (aripi
profilate aerodinamic, cu cadru din oţel, acoperit cu placaj
lăcuit, aripa inferioară era însă mult mai mică, în lungime şi în
lăţime, iar cea superioară, aşezată mai în faţă – pentru
reducerea interferenţei aerodinamice între cele două aripi; acest
model a intrat în aeronautică sub numele de sesquiplan);
rezervoarele de benzină şi de petrol amplasate în aripa
superioară; 2 locuri; propulsor cu turbină (suflantă centrifugă),
– ––– 50 ––– –
. .