Vol. 6 - University of New Mexico - Gallup

Frate cu meridianele şi paralelele – vol. 6
. .
La 18 martie 1906, ora 15.00, la Montesson, lângă
Paris, pe o vreme frumoasă, cu cer senin, cu un vânt uşor, din
stânga pilotului, Traian Vuia a făcut prima testare de zbor a
„aeroplanului-automobil”. După ce a rulat pe solul plan 50 m,
avionul s-a ridicat în aer şi a efectuat un zbor cu lungimea de
12 m, la înălţimea de 1 m. În timpul zborului, maneta de
expansiune a bioxidului de carbon în motor s-a deplasat din
poziţia de lucru, motorul nealimentat s-a oprit brusc, elicea s-a
calat şi vântul lateral a împins avionul spre dreapta, unde s-a
lovit de un pom – aripa dreaptă şi elicea s-au avariat, iar
aparatul de zbor a căzut pe sol.
Acesta este primul zbor autopropulsat al unui aparat
mai greu decât aerul, realizat de pe teren plat, fără ajutoare
(plan înclinat, catapultă, şină de rulare), dar nu a fost omologat
ca atare pentru că nu au asistat oficialităţi – au existat doar trei
martori: mecanicul lui Traian Vuia şi doi prieteni din Paris.
Multe ziare din Franţa, Marea Britanie şi S.U.A. (vezi
foto) au scris despre acest zbor al lui Traian Vuia, dar Federaţia
Aeronautică Internaţională, înfiinţată în anul 1905, a omologat
ca „primul zbor aviatic”, zborul realizat cu asistenţă publică în
octombrie 1906 la Paris de către brazilianul Albertos Santos-
Dumont. Ulterior, după o mai atentă documentare, a acordat
această onoare Fraţilor Wright (SUA, 17 decembrie 1903).
Modest, Traian Vuia a spus că nu contează cine a făcut
primul zbor aviatic, important este faptul că omenirea dispune
de realizarea tehnică numită avion şi a adăugat: „Eu nu lucrez
pentru gloria personală, ci pentru gloria geniului uman!”.
Menţionez că într-un manuscris din anul 1943 (o
introducere la o proiectată istorie a începuturilor aviaţiei,
Traian Vuia scria despre aeroplanul Fraţilor Wright că „nu avea
viaţă”, deoarece nu decola fără mijloace ajutătoare, de pe sol, el
considerând că este „aeroplan” numai acel aparat de zbor
– ––– 45 ––– –
. .