BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII COZIA - PATZINAKIA

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII COZIA
Istoric. Important centru cărturăresc şi unul dintre cele mai bogate aşezăminte, Mănăstirea
Cozia, zidită de Mircea cel Bătrân către sfărşitul secolului al XIV-lea, este unul dintre cele mai
vechi şi prestigioase monumente din Ţara Românească.
Ansamblul mănăstirii, cu hramul Sfintei Treimi, se află în interiorul unei ample incinte deschise
spre vest, în colţul căreia, la sud-est se află paraclisul lui Amfilohie şi cel al lui Ioan
Hurezeanul, la sud-vest. În afara acestei incinte, la vest, pe o colină, se află biserica bolniţei 1 .
Ctitorie a fostului egumen de la Argeş, Radu Paisie, fiul lui Radu cel Mare, pe numele său de
1 Cu vrearea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşitu Sfântului Duh celui întru Treime slăvit Dumnezeu, s’a început
şi s’a săvârşit această sfântă biserică cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel în zilele lui Io Petru Voievod şi ale
fiului său Marco Voevod şi ale preasfiinţitului Mitropolit chir Varlaam şi supt egumenul ieromonah Ilarion, aşijderea
eu robul lui Hristos ieromonahul Maxim Mărturisitorul, care am fost învăţător ca să îmi fie spre odihnă. Şi am scris eu
mult greşitul David şi fiul meu Radoslav în anul 7051 (1542)N. Iorga- Inscripţii din bisericile Romaniei, Bucureşti 1908,
vol I, p. 175
- 31 -

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
boier Petru, biserica bolniţei Mănăstirii Cozia, a fost construită între 1542 şi 1543, în anii de
domnie ai ctitorului.
Biserica cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel a fost ridicată sub mitropolitul Varlaam şi
egumenul Hilarius, aşa cum aminteşte inscripţia pictată pe pereţii exonartexului 2 .
Date despre ctitorul acestui monument şi despre felul în care a ajuns el domnitor aflăm de la
cronicarul de origine valahă, rudă cu Radu Paisie, Nicolae Olahus, ale cărui relatări sunt scrise
între 1534-1535.
Pentru că Petru era, conform documentelor de cancelarie, fiul natural al lui Radu cel Mare,
acesta îşi manifestă pretenţiile la domnie înca din 1534, când, cu ajutorul unei armate
turceşti, încearcă să îl înlocuiască pe Vintilă.
Reuşeste pentru puţină vreme pentru că boierii fideli lui Vintilă îl prind şi îl izgonesc. Astfel, se
pare, că a ajuns egumen la Argeş sub numele de Paisie. Aici l-au găsit boierii în 1535 când l-au
2 Carmen-Laura Dumitrescu în Pictura murală...p. 16-17, afirma că Radu Paisie nu ar fi de facto ctitorul bisericii pentru
că din pisanie nu rezultă expressis verbis acest lucru, identificarea făcându-se numai după tabloul votiv din naos. Este
posibil ca biserică să fie rezultatul coalborării dintre domnitor şi boierul Stroe, reprezentat în exonartex şi impropiu
numit ispravnic. Autoarea mai menţionează că în secolul al XVI-lea, chiar dacă ispravnicii erau menţionaţi în pisanii, ei
nu erau niciodată reprezentaţi în pictură.
- 32 -

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
ales domn. Politica lui a fost una de minimă rezistenţă faţă de turci, iar pentru a-şi consolida
poziţia s-a recăsătorit cu Ruxandra, fiica Despinei şi a lui Neagoe Basarab, cu care va avea o
fiica, pe Zamfira.
Marcu Voievod era fiul cel mare din prima căsătorie, cel cu care va fi asociat la domnie. Ca şi
înaintaşul său, Radu de la Afumaţi, va zugrăvii portretul său şi al fiului său în pronaosul
Mănăstirii Argeş, completând veriga lipsă din genealogia pictată aici, adică pe Radu I, cel din
care se trăgeau cele două ramuri cu pretenţii la domnie, cea a Drăculeştilor şi cea a Dăneştilor.
Altar_Fecioara tronând
Arhitectură. Biserica are un plan triconc simplu fiind compartimentată în altar, naos şi un
exonartex deschis. Altarul este boltit cu o semicalotă şi are pe cele două laturi de nord şi de
sud câte două nişe care corespund proscomidiei, respectiv, diaconiconului.
- 33 -

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
- 34 -
Altar_Punerea în mormânt
Are trei deschideri care corespund celor trei ferestre. Naosul, de plan pătrat, este acoperit cu
o turlă octogonală zveltă, sprijinită pe un tambur pătrat şi pe pandantivi. Exonartexul 3 are,
deasemenea un plan pătrat, având şase deschideri dintre care cinci corespund ferestrelor şi
una intrării. Este boltit în leagăn şi precum celelalte compartimente este foarte elansat.
Altar_Plângerea, Prezentarea la Templu, Învierea
În ceea ce priveşte arhitectura acestui spaţiu trebuie
remarcat faptul că nartex-uri şi exonartex-uri deschise au
existat şi în Bizanţ, însă exemplele cele mai apropiate şi
semnificative, care ar putea lămuri asupra configuraţiei
pronaosului bolniţei se găsesc în Moravia, la biserica din
Kruševac şi la cea din Kalenič, unde în locul celor două
deschizături de pe laturile de sud şi de nord există o
fereastră bigeminată.La biserica din Vracesvnca pridvorul
are trei deschizături, una pe fiecare latură, iar la
Pavlovac, în secolul al XV-lea se construieşte un pronaos
deschis pe trei laturi, iar în Moldova lui Petru Rareş, la
Humor, la Baia sau la Moldoviţa se construiesc pridvoare
3 În exonartex se află o piatră de mormânt din timpul lui Constantin Brâncoveanu, acesta fiind singurul caz în care întro
biserică de bolniţă s-a aşezat o piatră de mormânt Acasta piatră iaste a lui Mihai eromonah, care au fost igumen la
Cozia şi deaca l-au pus la [mănăstirea] Câmpulungu igumen, care…ta..măn[ă]stirii Câmpulungului au făcut vadnii Io
Constantin Voevod I Mitropilit chir Antimu, –N. Iorga op, cit. p. 173-175, vol I

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
deschise până sub cornişă care dau într-un exonartex deschis.
Similitudinile cu spaţiul sârbesc nu se rezumă doar la arhitectura acestui spaţiu ci şi la la felul
în care sunt realizate faţadele şi paramentul. Înălţimea neobişnuită a clădirii este, de
asemenea, proprie monumentelor sârbeşti. Etajarea pe două rânduri a arcadelor soclului turlei
e similară cu cea de la Kruševac şi Kalenič, deschiderile circulare în arcade oarbe ale faţadei,
frontonul faţadei de vest, aproape singular în Ţara Românească), acoperirea în două ape a
monumentului, aşa cum se vede în tabloul votiv, sunt caracteristici ale spaţiului sârbesc. Toate
aceste particularităţi se explică prin legăturile şi schimburile culturale ale Ţării Româneşti cu
Serbia, de acolo de unde se pare că provin cei doi pictori David şi Radoslav. 4
Naos_Vindecarea mâinii_Adormirea Maicii Domnului
Pictura. Ansamblul iconografic 5 din biserica bolniţei Coziei, păstrat aproape integral, nu a
suferit repictări, fiind unul dintre cei mai importanţi martori ai secolului al XVI-lea. Autorii sunt
meşterii sârbi David şi Radoslav.
Iconografia picturii bisericii se remarcă prin stârnsa legătura dintre construcţia scenelor şi
liturghie, în special în programul altarului, prin amplă ilustrare a Agneţului, scenă ce concordă
cu momentul din liturghie în care se recită simbolurile credinţei. Încadrarea acestei scene cu
Plângerea şi Punerea în mormânt face o semnificativă trimitere la anamneză 6 . Tot legat de
4
Ghika-Budeşti afirmă că în afara de planul sârbesc care este cel al majorităţii bisericilor din vechiul stil românesc din
acest veac, aceasta nu are nici o asemanare cu bisericile din Valea Moraviei, ci este o biserică curat românească ca
înfăţişare şi proporţii în Arhitectura Olteniei şi Munteniei” 1930, p. 138
5
Întregul desfăşurător iconografic se regăseşte în anexa 2
6
I.D. Ştefănescu La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis les origines jusqu’au XIX e siecle Paris
1932, p. 128
- 35 -

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
sacrificiu a fost reprezentat în nişa proscomidiei Iisus în mormânt. Euharistia este ilustrată prin
Împărtăşania Apostolilor. Scena conţine un detaliu semnificativ, frecvent în pictura bulgară, şi
care se va răspândi în Ţara Românească, acela în care Iuda întoarce spatele apostolilor
scuipând sfânta împărtăşanie.
- 36 -
Naos_Adormirea Maicii Domnului
Întruparea este ilustrată aici prin scena din concă Fecioara tronând, dar şi prin cele două scene
din viaţa Mariei Naşterea şi Intrarea în biserică şi de înfăţişarea celor doi părinţi ai Fecioarei.
Naos_Hemoroisa_Sf. Melod Theofan
Este prima biserică de bolniţă în care sunt pictate în altar scene din viaţa Mariei, ce vor
apărea, mai târziu, în secolul al XVII-lea la biserica bolniţei de la Hurezi. Singurul monument

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
din secolul al XVI-lea în care vor mai fi ilustrate episoade din viaţa Mariei, în vecinatatea
altarului, este biserica Mănăstirii Snagov. 7 Liturghia este ilustrată prin prezenţa alături de
Sfinţii Ierarhi, în glafurile ferestrelor altarului a celor patru sfinţi martiri creştini Platon,
Nicetas, Andronic, Tarch.
Naos_Sf Doctori Anarghiri
Pictarea lor în acest spaţiu trimite la începuturile artei creştine, când martirii ocupau peretele
hemiciclului sau conca altarului aşa cum se poate vedea la Sant’ Agnese şi Santa Maria Antiqua
din Roma 8 . Ilustrarea lor mai poate fi legată şi de oficierea liturghiei, pentru că ei erau înscrişi
pe dipticuri, iar numele lor erau citite după epiclesă. Pe aceste dipticuri mai apăreau Fecioara
Maria, apostolii, Ioan Botezătorul şi episcopii martiri sau defuncţi. 9
In naos au fost reprezentate Marile Sărbători, scene frecvente în pictura acestui secol, şi
sfinţii militari martiri, prezenţă nelipsită din decorul absidelor laterale ale naosului.
Răstignirea este pictată în rândul Marilor Sărbători şi nu în cel al Patimilor, aşa cum se va
întampla în monumentele secolului următor. Schimbarea la faţă este ampalsată asemănător
bisericilor bolniţelor de la Bistriţa şi Hurezi, în timpanul peretelui vestic, prefigurând Înălţarea.
Asemănări cu alte monumente din secolul al XVI-lea se observă în ceea ce priveşte
medalioanele cu portrete de papi de la baza turlei 10 , prezente în aceeaşi formă la Snagov,
7
C-L. Dumitrescu op.cit, p. 32
8
I. D. Ştefănescu op.cit. p 129
9
idem
10
Cornelia Pillat Tradiţie şi inovaţie în epoca lui Matei Basarab în Variaţiuni pe teme date în arta medievală
românească, Ed. Vremea, Bucureşti, 2003
- 37 -

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
Căluiu şi Bucovăţ. Din aceeaşi categorie sunt şi imaginile archieropoete dintre pandantivi
Mandilionul, Keramionul ori Iisus înger al marelui sfat, simbol al întrupării Logosului înainte de
Parusie şi Tronul Hetimasiei, simbol al Logosului înainte de a doua Parusie, aşa cum apar
ilustrate la Snagov şi Stăneşti.
Naos_Răstignirea
Somnul lui Iisus, tema reprezentată într-o mică nişă deasupra întării în naos, este o ilustrare a
profeţiei lui Isaia Iată, Fecioara, va zămisli şi va lua în pântece şi va naşte un fiu şi-i va pune
numele Emanuel Isaia, 7. 13-14, Psalm 120, 24; 236 Naos_Coborârea de pe cruce
Această scenă, în funcţie de locul în care este pictată işi poate schimba sau îmbogăţi sensul 11 .
Aflată deasupra intrărilor corespunde înţelesului Psalmului 120 (121) Cel ce te păzeşte, nu va
11 Ecaterina Cincheza-Buculei Programul iconografic al gropniţelor moldoveneşti (secolul al XVI lea) în Artă
Românească Artă Europeană, Ed. Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea 2002, p.190
- 38 -

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
dormita; Iată că nu dormitează nici nu doarme… Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de
acum şi până în veac. Prezentă în altar scena participă la simbolismului jertfei euharistice
răspunzând practicii liturgice.
Naos_Naşterea_Prezentarea la Templu_Botezul
- 39 -
Pictarea Minunilor lui Iisus, care
surmontează sau încadrează scena
Adormirii Maicii Domnului se
justifică prin destinaţia pe care o
are monumentul, rolul de
vindecător al lui Iisus ca şi ideea
vieţii veşnice posibilă doar prin
întrupare, reprezentată prin Imnul
Acatist, Iisus înger al marelui sfat
şi într-o oarecare măsură prin ciclul
vieţii Sfântului Ioan Botezătorul
conduc la alcătuirea unui program
potrivit bisericilor de bolniţă.
Temele ilustrate în exonartex,
Imnul Acatist şi Viaţa Sfântului
Ioan Botezătorul, sunt două teme
specifice pronaosului care trimit la
întrupare.
Prezenţa Imnului Acatist, ilustrat în
întregime, este un fapt excepţional
în programul unei biserici de
bolniţă, episoade din acest imn vor
fi pictate în secolul al XVIII-lea la
Episcopia Râmnicului. Ciclul vieţii
Sfântului Ioan Botezătorul, descrisă
în 18 episoade, cu aluziile la
întrupare, moarte şi înviere, este
ilustrat pentru a doua oară în secolul al XVI-lea într-o astfel de biserică, cu câteva decenii mai
devreme fusese pictat la Bistriţa. O particularitate a ansamblului de la Cozia este prezenţa în
glaful uşii dintre naos şi pronaos a Pildei inorogului, temă cu caracter didactic-moralizator.

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
Un element nou în pictura Ţării Româneşti din secolul al XVI-lea, apare în ilustrarea tabloului
votiv din naos, prin prezenţa îngerului care îi încoronează pe voievozii Petru şi Marco, menit să
sublinieze natura divină a învestiturii lor ca voievozi. Acest detaliu era obişnuit în arta
bizantină şi sârbească, dar nou în cea românească. 12 Din segmentul de cer din dreapta sus, Iisus
binecuvântează pe Petru Voevod şi ctitoria sa. Îngerul în zbor, îi fixează coroana pe cap, iar alt
înger face un gest similar cu Marco Voevod. Îngerul încoronator este un accent clar pus asupra
12 C.-L. Dumitrescu op. cit, p. 52
- 40 -

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
învestiturii divine căci legitimitatea şi sacralitatea puterii sale par să fii constituit o
preocupare obsesivă pentru voievodul Paisie 13 .
- 41 -
Naos_Tabloul votiv_Radu Paisie
Tot din tabloul votiv pare să facă parte şi spătarul Stroe, reprezentat în exonartex, în calitate
de ctitor colaborator, crucea pe care o ţine în mână fiind simbolul participării sale ctitoriceşti.
Naos_Somnul lui Iisus
13 idem

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
- 42 -
Naos_Zamfira_Doamna Ruxandra
Crucea ca simbol ctitoricesc este un element pe care nu-l întâlnim înainte de vremea lui Radu
Paisie, prezent ulterior la Snagov, Bucovăţ şi Argeş. 14
14 Un exemplu apropiat este cel al ctitorului Oliver de la Lesnovo, reprezentat de două ori, în naos purtând macheta
bisericii şi în pronaos purtând o cruce (C-L. Dumitrescu op. cit., p.53)

Biserici de bolniţă _Cozia_Sf. Petru şi Pavel
Stil. În ceea ce priveşte execuţia ansamblului s-a vorbit de o calitate inegală a scenelor, de
figuri puţin individualizate, de un desen aspru cu linii groase, de lumini excesive, de o
tonalitate rece, dar şi de un pronunţat accent narativ, care îl apropie de biserica de la Curtea
de Argeş. 15 .
Pronaos_Imul Acatist_Viaţa Sf. Ioan
Botezătorul
15 Istoria artelor plastice în România, Ed. Academiei, 1970
- 43 -