manual Implicarea angajatorilor.pdf - Credem în schimbare

Proiectul FSE-POS DRU “Creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenţie
prin o mai bună educaţie, informare a societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar”
Implicarea angajatorilor în mediul
penitenciar
Coordonator: Pârvan Genoveva
Colectivul redacţional:
Bădicu Georgeta
Borza Delia
Busuioc Cristina
I lieş Ramona
Jităraşu Iulian
Nicolaescu Viorel
Opriţa Mariana
Radu Magdalena
Stănete Alina
Strechie Adrian
Acest manual reprezintă rezultatul muncii echipei Penitenciarului Timişoara şi a
Direcţiei Reintegrare Socială şi a avut ca sursă de inspiraţie manualul elaborat în cadrul
proiectului din Iniţiativa Comunitară EQUAL intitulat ”Căi spre Viitor-de la Detenţie la
Incluziune” care s-a derulat în perioada 2005-2007 în Portugalia.
Manualul a fost pilotat în Penitenciarele Timişoara, Craiova, Botoşani, Gherla,
Târgşor şi Slobozia şi a fost completat cu observaţiile rezultate în timpul acestei activităţi.

Capitolul I
CUPRINS
Justificare................................................................................................................................4
Scop........................................................................................................................................4
Obiective.................................................................................................................................4
Durată.....................................................................................................................................5
Grup ţintă................................................................................................................................5
Metodologie............................................................................................................................5
Resurse implicate...................................................................................................................5
Rezultate preconizate.............................................................................................................5
Evaluare ................................................................................................................................6
Activităţi prevăzute.................................................................................................................6
Capitolul II - Angajabilitatea persoanelor private de libertate
II.1 – Mituri şi realităţi despre angajabilitatea persoanelor private de libertate......................9
II.1.1. Oameni de afaceri..................................................................................9
II.1.2. Persoanele private de libertate.............................................................10
Capitolul III - De la detenţie la incluziune – lucrul cu persoanele private de libertate în
perspectiva angajabilităţii.................................................................................................12
Capitolul IV - Abordarea generică a angajatorilor – chestiuni metodologice
IV.1. Responsabilitatea Socială a firmelor...........................................................................15
IV.2. Marketingul Social.......................................................................................................15
Capitolul V - Implementarea metodologiei de implicare a angajatorilor
V.1. Diagnostic de angajabilitate.........................................................................................17
V.2. Schemă generală de intervenţie..................................................................................18
V.3. Activităţile şi rolul Asociaţiilor de firme.........................................................................19
V.4. Evenimente..................................................................................................................19
V.4.1. Seminarul............................................................................................20
V.4.2. Întâlniri – dezbateri..............................................................................21
V.4.3. Vizite în penitenciare...........................................................................21
V.5. Obţinerea locurilor de muncă......................................................................................22
2

V.6. Contractarea serviciilor penitenciarului........................................................................22
V.7. Parteneriatele cu firme.................................................................................................23
V.8 Cum implementăm proiectul ”Implicarea angajatorilor în mediul penitenciar”..............24
Concluzii............................................................................................................................24
Referinţe bibliografice......................................................................................................25
Anexe
- Anexa I - Recomandări pentru reintegrarea (ex)deţinuţilor pe baza noilor abordări
dezvoltate în cadrul iniţiativei comunitare EQUAL ................................................27
- Anexa II - Referinţe de Formare Socială şi Umană.................................................32
- Anexa III - Formular de evaluare a situaţiei în perspectiva angajabilităţii...............38
- Anexa IV - Exemplu – Scrisoare de anunţare a unui seminar.................................41
- Anexa V - Exemplu – Scrisoare de anunţare-invitaţie la întâlnire-dezbatere..........43
- Anexa VI - Exemplu – Scrisoare-anunţ pentru contractarea de forţă de muncă şi
exemplu de parteneriat încheiat cu penitenciarul..................................................44
- Anexa VII - Ghid practic de organizare a evenimentelor pentru angajatori în mediul
penitenciar.............................................................................................................47
- Anexa VII - Exemplificare proiect „Implicarea angajatorilor în mediul penitenciar”-
Penitenciarul Timişoara/anexa planificarea..........................................................66
3

C A P I T O L U L I
JUSTIFICAREA PROGRAMULUI
Executarea unei pedepse privative de libertate atrage după sine pierderea
temporară sau definitivă a locului de muncă, a familiei şi prietenilor, a resurselor financiare
şi, uneori, chiar a locuinţei.
Viziunea serviciului penitenciar este aceea că trebuie să dobândească statutul de
partener social, de care comunitatea are nevoie, având în vedere că persoanele private de
libertate aparţin comunităţii, iar penitenciarul, ca şi instituţie, oferă un serviciu esenţial
pentru societate.
În acest sens, participarea persoanelor private de libertate la cursuri de calificare şi
recalificare constituie o componentă principală a normalizării şi încurajează, stimulează
independenţa şi responsabilitatea acestora, după ieşirea din penitenciar. În majoritatea
cazurilor de indivizi care au săvârşit fapte antisociale, se argumentează ideea că
inadaptarea socială este rezultatul nediferenţierii şi nespecializării corespunzătoare a
instruirii şi constituie, în multe cazuri, o premisă a inadaptării sociale şi chiar a delincvenţei.
De aceea, integrarea socială a persoanelor care au săvârşit fapte penale, ce se
poate realiza prin adaptarea forţei de muncă la cerinţele existente în prezent pe piaţa
muncii, este în măsură să prevină comportamentele deviante şi, totodată, să permită
integrarea acestor persoane, cu mai mare uşurinţă, în diferite contexte de activitate.
Justificarea construirii şi adaptării la realităţile româneşti a proiectului ce a fost
implementat în Portugalia este dată de faptul că, din punctul de vedere al angajabilităţii,
pregătirea pentru libertate presupune:
• pe de o parte, promovarea şi consolidarea competenţelor personale şi profesionale
ale persoanelor private de libertate şi,
• pe de altă parte, interacţiunea cu reţele sociale şi de afaceri, prin stabilirea de
parteneriate cu organisme publice şi private, în vederea asigurării premiselor reale
pentru incluziunea socială a celor care părăsesc sistemul de detenţie.
Legătura strânsă între penitenciar şi reprezentanţii societăţii civile devine deosebit
de importantă pe linia recuperării sociale a individului şi poate atenua şocul pe care fiecare
persoană privată de libertate îl resimte la punerea sa în libertate, aceasta fiind nevoită să
facă faţă atât unui angrenaj socio-economic nepregătit să-l integreze, cât şi prejudecăţilor
societăţii, toate acestea contribuind la eventuala orientare către lumea interlopă şi, implicit,
către o nouă cale infracţională.
Printr-o strânsă legătură cu agenţii economici se creează premisele integrării în
muncă a foştilor condamnaţi, diminuând prejudecăţile care împiedică angajarea.
Asigurarea accesului egal la educaţie, la formare profesională şi creşterea gradului
de incluziune socială pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile, deja începută,
trebuie continuată pentru ca performanţa pieţei muncii să aibă în viitor beneficii şi, în final,
să conducă la creşterea coeziunii sociale.
SCOP
Scopul acestui program îl constituie creşterea şanselor de incluziune socială a
persoanelor private de libertate.
OBIECTIVE
1. Informarea persoanelor private de libertate în vederea creşterii şanselor de
angajare în muncă;
2. Stabilirea de parteneriate cu asociaţii de firme, firme, instituţii publice şi
ONG-uri, în vederea sprijinirii reintegrării sociale a persoanelor private de libertate;
4

3. Sensibilizarea angajatorilor faţă de egalitatea de oportunităţi în vederea
realizării premiselor reale pentru incluziunea socială a persoanelor private de libertate;
4. Promovarea în mediul de afaceri a ideii de angajabilitate a persoanelor aflate
care execută o pedeapsă privativă de libertate.
DURATĂ
Programul s-a derulat pe parcursul unui an. Frecvenţa întâlnirilor a fost de 2
şedinţe/săptămână cu o durată de 2 ore fiecare. Planificarea derulării activităţilor se
regăseşte în anexă.
Referitor la planificarea propusă trebuie menţionat faptul că pot să apară oportunităţi
de parteneriate şi în alte perioade decât cele menţionate; în astfel de situaţii, se va recurge
la încheierea parteneriatului.
GRUP ŢINTĂ
Grupul ţintă îl constituie persoanele private de libertate aflate în custodia
Penitenciarului Timişoara apte de muncă, care se apropie de data liberării condiţionate,
precum şi potenţialii angajatori, formatori, asociaţii de firme.
METODOLOGIE
Pentru derularea proiectului se vor utiliza metode şi tehnici specifice precum:
organizarea de evenimente, expunerea, dezbaterile în grup, jocurile de rol, convorbirea
individuală, interviul, dialogul, explicaţia, chestionarul.
RESURSE IMPLICATE
Proiectul va fi implementat de echipa desemnată în cadrul Penitenciarului
Timişoara.
Activitatea de formare socio-umană şi tehnologică va beneficia de sprijinul
Serviciului de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială şi al angajaţilor responsabili ai atelierelor
din cadrul Penitenciarului Timişoara, precum şi a unor colaboratori externi, care vor fi
implicaţi în această activitate, în baza protocoalelor de colaborare încheiate în cadrul
proiectului.
Organizarea evenimentelor prevăzute se va realiza în colaborare cu asociaţii de
firme, firme, instituţii publice şi ONG-uri care se vor implica în program.
Resurse umane:
- reprezentanţi ai sectorului reintegrare socială din cadrul Penitenciarului
Timişoara;
- personal responsabil cu funcţionarea atelierelor de lucru de la nivelul unităţii;
- colaboratori externi care vor fi implicaţi în activitate în baza protocoalelor de
colaborare încheiate.
Organizarea evenimentelor prevăzute se va realiza în colaborare cu asociaţii de
firme, firme, instituţii publice şi ONG-uri implicate în implementarea proiectului.
Resursele materiale: hârtie, fişe de lucru, toner color şi alb negru, pliante tipărite în
cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
REZULTATE PRECONIZATE
La finalizarea proiectului se preconizează următoarele rezultate:
- minimum 80 de persoane private de libertate vor fi evaluate privitor la capacitatea de
angajare în muncă;
- minimum 30 de persoane private de libertate vor finaliza modulul de formare socio-umană
şi tehnologică;
5

- organizarea următoarelor evenimente: un seminar, trei întâlniri dezbateri, o vizită la
penitenciar, o bursă a locurilor de muncă;
- minimum 30 de angajatori vor fi informaţi privitor la importanţa angajării în muncă a
persoanelor private de libertate;
- minimum 20 de persoane private de libertate vor participa la activităţi productive;
- încheierea a cel puţin 5 parteneriate cu instituţii, firme, ONG-uri.
EVALUARE
Evaluarea iniţială - prin analizarea informaţiilor relevante din cadrul penitenciarului şi
a celor din mediul extern, conform cu cerinţele proiectului, precum şi întocmirea unui raport
care să descrie situaţia iniţială din penitenciar şi din comunitate.
Lunar, se va realiza şi monitorizarea proiectului.
Evaluarea va avea în vedere:
criterii cantitative, precum:
- număr persoane private de libertate instruite;
- număr ore de instruire derulate;
- număr persoane private de libertate participante la activităţi lucrative;
- număr persoane private de libertate evaluate sub raportul angajabilităţii;
- număr de evenimente organizate;
- număr participanţi la fiecare eveniment;
- număr şi tip de materiale informative distribuite;
- număr angajatori informaţi;
- număr de parteneriate încheiate.
criterii calitative, precum:
- grad de satisfacţie al participanţilor la evenimentele şi activităţile derulate;
- asimilarea informaţiilor furnizate de către persoanele private de libertate instruite;
- grad de implicare a beneficiarilor în activităţile derulate.
Metodele şi tehnicile de evaluare folosite sunt: observaţia, chestionarul, liste de
prezenţă, teste de evaluare a cunoştinţelor.
Evaluarea trimestrială – realizarea raportului care să descrie modul de derulare a
activităţilor propuse în trimestrul respectiv şi rezultatele obţinute.
Evaluarea finală – la sfârşitul proiectului şi va cuprinde descrierea activităţilor
derulate şi a rezultatelor obţinute.
ACTIVITĂŢI PREVĂZUTE
1. Diagnoza situaţiei în penitenciar
1.1 Spaţii disponibile;
1.2 Ateliere şi activităţi profesionale în interior, puncte de lucru;
1.3 Identificarea competenţelor profesionale ale persoanelor private de libertate;
1.4 Selectarea persoanelor custodiate care vor participa la instruirea socio-umană şi
tehnologică.
2. Diagnoza situaţiei regionale
2.1 Identificarea sectoarelor majore de afaceri din regiune;
2.2 Identificarea asociaţiilor de firme (inclusiv firme care intermediază forţa de
muncă);
2.3. Identificarea de formatori pentru instruirea socio-umană, tehnologică şi de
calificare profesională;
2.4. Identificarea angajatorilor individuali.
3. Intervenţia în masă a asociaţiilor de angajatori
3.1 Întocmirea de materiale informative;
6

3.2 Contactarea formatorilor (instruirea socio-culturală şi tehnologică, calificare
profesională);
3.3 Contactarea asociaţiilor de firme;
3.4 Contactarea angajatori individuali;
3.5 Diseminarea informaţiilor;
3.6 Mediatizarea.
4. Formarea socio-umană şi tehnologică a persoanelor private de libertate.
Tematică şi activităţi:
2
LUNA MODUL TEMA DEZBATERE/ACTIVITATE
1
3
1
educativ
2
educativ
3
educativ
4
educativ
1
psihologic
2
psihologic
3
psihologic
4
psihologic
1
asistenţă
socială
1. Focus-grup despre aşteptările persoanelor custodiate;
2. Prezentarea programului şi stabilirea regulilor de grup;
3. Educaţia civică;
4. Cetăţenia.
5. Voluntariatul – opţional;
6. Mediul înconjurător – opţional;
7. Poporul Român şi limba Română – opţional;
8. Simboluri româneşti – opţional.
9. Oameni de cultură români – opţional;
10. Personalităţi istorice – opţional;
11. Reguli de igienă;
12. Prevenirea bolilor.
13. Igiena orală – opţional;
14. Îngrijirea pielii – opţional;
15. Igiena părului – opţional;
16. Igiena personală şi locul de muncă.
17. Gestionarea timpului şi importanţa lui;
18. Stabilirea priorităţilor, identificarea obiectivelor şi
planificarea;
19. Simptomele gestionării defectuoase a timpului;
20. Gestionarea timpului şi munca.
21. Stresul şi evenimentele care îl declanşează;
22. Diferenţe individuale în aprecierea şi reacţionarea la
stres;
23. Conflictul şi consecinţele sale;
24. Tipuri de conflicte.
25. Negocierea şi gestionarea conflictelor;
26. Gestionarea conflictului prin soluţionarea de probleme;
27. Individul şi grupul;
28. Auto-stima.
29. Comunicarea;
30. Motivaţia;
31. Comportamentul asertiv;
32. Abilităţi de negociere.
33.Egalitate, diferenţe şi inechitate; discriminarea -
opţional;
34. Situaţia bărbaţilor şi a femeilor la locul de muncă;
35. Violenţa împotriva femeilor şi minorilor - opţional;
36. Comunicarea în familie; autoritate şi permisivitate;
37. Prevenirea dependenţei şi a comportamentelor de risc -
7

4
2
asistenţă
socială
3
asistenţă
socială
4
asistenţă
socială
1
tehnologic
1
tehnologic
1
tehnologic
1
tehnologic
opţional;
38. Cum să îmi ajut copilul să facă faţă violenţei şi să-l
pregătesc pentru viitor? – opţional.
39. Scopul şi rolul muncii în societate - opţional;
40. Căutarea unui loc de muncă;
41. Curriculum vitae;
42. Scrisoarea de intenţie.
43. Interviul de angajare;
44. Resurse şi obstacole personale legate de angajarea în
muncă;
45. Ajutorul de şomaj şi ajutorul social;
46. Sprijinul societăţii în reinserţia persoanelor care au
suferit o condamnare penală.
47. Contractul individual de muncă;
48. Iniţierea unei activităţi independente.
49. Workshop - prezentarea unor profesii, a calificărilor
necesare şi a unor procese tehnologice aferente (se poate
organiza şi la o instituţie care oferă calificare profesională);
50. Prezentare - munca în agricultură (se poate organiza la
GAZ -ul penitenciarului);
51. Participarea la o activitate lucrativă la GAZ-ul unităţii –
opţional.
52. Prezentarea unui atelier din incinta penitenciarului;
53. O zi de muncă în atelierele unităţii – opţional.
54. Vizitarea unei fabrici – opţional;
55. Participare la o activitate de ecologizare în colaborare
cu un partener extern - opţional.
56. Prezentarea unui şantier din domeniului construcţiilor -
opţional;
57. Participarea la o activitate lucrativă, din domeniul
îngrijire clădiri – opţional.
5. Intervenţia specializată în parteneriat cu asociaţiile de angajatori, firme, instituţii publice,
ONG-uri:
5.1 Seminar.
5.2 Întâlniri-dezbateri:
”Investiţie pentru o societate mai sigură” ;
„Implicare socială prin integrarea în muncă a deţinuţilor”;
”O nouă şansă poate fi un viitor mai bun pentru toţi”.
5.3 Vizita la penitenciar.
6. Obţinerea de locuri de muncă:
6.1 Organizarea bursei locurilor de muncă;
6.2 Identificarea şi contractarea de puncte de lucru în exterior.
7. Parteneriate cu asociaţii de firme, firme.
8. Contractarea serviciilor penitenciarului.
8

Capitolul II - ANGAJABILITATEA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
Din punctul de vedere al angajabilităţii, pregătirea pentru libertate se face, pe de o
parte, prin promovarea şi consolidarea competenţelor personale şi profesionale ale
persoanelor private de libertate şi, pe de altă parte, prin interacţiunea cu reţele sociale şi
de afaceri (prin stabilirea de parteneriate cu organisme publice şi private, prin încheierea
de protocoale de colaborare / acorduri/ parteneriate, în vederea reintegrării socioprofesionale
a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate).
Implicarea societăţii civile şi, în special, a firmelor, ca mecanism ce facilitează
revenirea persoanelor private de libertate pe piaţa muncii, dobândeşte o importanţă
crucială în procesul de reinserţie socială a persoanelor private de libertate, datorită faptului
că a avea un loc de muncă încurajează participarea acestora, în cadrul societăţii.
Ca obstacole în calea angajabilităţii fostelor persoane private de libertate şi care
funcţionează, bineînţeles, şi ca bariere în calea implicării angajatorilor, se remarcă
următoarele constrângeri cu caracter general:
- stigmatul pe care îl provoacă starea de detenţie;
- oferta în domeniul formării în interiorul penitenciarului, care este limitată şi nu
întotdeauna adecvată necesităţilor, competenţelor şi intereselor populaţiei carcerale şi nici
necesităţilor reale de pe piaţa muncii;
- necesitatea unei mai bune coordonări între penitenciare şi structurile existente, care
acţionează în domeniul identificării locurilor de muncă şi a formării profesionale;
- insuficienţa măsurilor şi stimulentelor guvernamentale specifice pentru sprijinirea
angajabilităţii populaţiei penitenciare şi a fostelor persoane private de libertate,
asemănătoare celor existente deja, printr-o discriminare pozitivă, pentru alte populaţii
defavorizate (persoane cu handicap, minorităţi etnice etc.);
- contextul socio-economic actual, care face ca cererea de forţă de muncă pe piaţa
muncii din România, să fie foarte scăzută.
II.1. MITURI ŞI REALITĂŢI DESPRE ANGAJABILITATEA PERSOANELOR PRIVATE
DE LIBERTATE
Detenţia a provocat dintotdeauna un anumit stigmat care se reflectă, bineînţeles, în
mod negativ, în momentul reîntoarcerii în libertate.
Termenul „stigmat”, creat iniţial pentru a identifica semnele corporale, care erau lăsate
pe corpurile sclavilor şi ale infractorilor, este asociat astăzi nu atât cu aceste semne fizice,
ci mai ales cu imagini, credinţe şi idei preconcepute, de obicei cu caracter peiorativ, care
se aplică persoanelor care au suferit sau suferă de vreo problemă sau condiţie şi, asupra
cărora, se reflectă judecăţi de dezaprobare, bazate pe stereotipuri create în jurul acestor
situaţii.
Despre angajabilitatea persoanelor private de libertate sau a foştilor deţinuţi, atât din
partea angajatorilor, cât şi din partea deţinuţilor înşişi, există, de asemenea, multe mituri şi
credinţe care trebuie demistificate.
II.1.1. Oamenii de afaceri
În ziua de azi, firmele văd în deschiderea către publicul fragilizat şi vulnerabil o
oportunitate de învăţare pentru firmă şi pentru toţi cei ce fac parte din ea. Participarea la
aceste procese de incluziune poate face, de asemenea, ca angajaţii săi şi societatea, în
general, să o perceapă ca pe un organism ce intervine şi are preocupări sociale.
În plus, firma poate beneficia de contribuţiile oamenilor pe care i-a angajat, la nivelul
cunoştinţelor, capacităţilor şi comportamentelor lor, dat fiind că aceştia au tendinţa de a
aprecia oportunitatea care le-a fost acordată, dovedind o mai mare dedicare şi implicare în
îndeplinirea atribuţiilor.
9

Este important a demistifica, la nivelul oamenilor de afaceri, stigmatizarea care este
asociată detenţiei. Există ideea conform căreia un deţinut este un lucrător defectuos, care
nu respectă regulile, căruia îi lipseşte obiceiul de a munci, îi lipsesc complet sau are
calificări profesionale şi personale reduse şi, în plus, este privit ca un posibil recidivist.
Temerile oamenilor de afaceri se pot sintetiza în următoarele întrebări:
Într-o ţară cu atâta şomaj, de ce să le dăm de lucru persoanelor private de
libertate?
- Pentru că cetăţeanul normal îşi poate găsi un serviciu care să corespundă cunoştinţelor
sale, în timp ce pentru o persoană privată de libertate nici măcar nu există oferte de
muncă;
- Persoana privată de libertate este obişnuită cu disciplina şi cu regulile, valori pe care mulţi
eventuali lucrători le dispreţuiesc;
- Angajarea reprezintă un factor-cheie în reducerea recidivei;
- Caracteristicile forţei de lucru reprezentate de persoanele private de libertate sunt de
multe ori superioare celor cerute de piaţă;
- La angajarea unei (ex) persoane private de libertate (persoane private de libertate şi foste
persoane private de libertate), angajatorul cunoaşte deja trecutul acesteia, fapt ce nu se
întâmplă în cazul unui cetăţean obişnuit;
- Posibilitatea de a avea lucrători specializaţi în domenii în care lipseşte mâna de lucru.
Cine îmi garantează că persoana privată de libertate nu va avea o recădere?
- Persoanele private de libertate care sunt propuse să participe la activităţile lucrative trec
printr-un proces de selecţie, pe baza unor criterii definite în prealabil şi trebuie să
întrunească o serie de cerinţe. De asemenea, sunt urmăriţi în interior de specialiştii
penitenciarului, care participă la selectarea candidaţilor pentru plasarea lor la firme;
- Persoana privată de libertate aflată în etapa de libertate condiţionată este conştientă că
în cazul în care comite vreun delict, pe perioada liberării condiţionate, va fi penalizată la
nivel juridic şi se poate întoarce din nou la penitenciar;
- Garanţia faptului că nu va exista tentaţia de a recidiva din partea unei (ex)persoane
private de libertate este identică cu cea care poate exista în privinţa oricărui alt cetăţean;
- O recădere ţine în totalitate de răspunderea (ex) persoanei private de libertate şi va
periclita oportunitatea acordată pentru a reîncepe o nouă viaţă şi, a demonstra că este la
fel de valid, ca şi orice alt lucrător. Nu există, pentru omul de afaceri, niciun fel de
răspundere în această privinţă!
Care a fost infracţiunea comisă?
Aceasta este o întrebare de natură personală pe care angajatorul, atunci când acceptă
să intervieveze persoana privată de libertate, o poate formula acestuia şi numai el este cel
care poate răspunde.
Specialiştii implicaţi în acest proces au datoria de a informa omul de afaceri cu privire
la faptul că persoanele private de libertate alese, au fost deja supuse unei monitorizări
specializate din partea penitenciarului, care, permite evaluarea capacităţilor sale şi a
motivaţiei de a-şi schimba direcţia vieţii.
Aceste nelămuriri şi altele de acelaşi gen, vor fi clarificate prin intermediul unei relaţii
personalizate, stabilite între asociaţiile de firme şi firme.
II.1.2. Persoanele private de libertate
Se poate afirma, în linii generale, că persoanele private de libertate aparţin unei
populaţii supuse riscului de excluziune socială din diverse motive, printre care faptul că,
fiind persoane private de libertate, şi-au pierdut, în multe cazuri, reţeaua de relaţii sociale şi
10

familiale şi prezintă comportamente de risc (dependenţa de alcool sau dependenţa de
droguri). Aceşti factori şi alţii, coroboraţi cu perioada de detenţie, care îi ţine la distanţă de
piaţa muncii, induc o pierdere progresivă a competenţelor profesionale şi cresc
posibilitatea recidivei.
Din acest motiv şi, pentru a evita recidiva infracţională sau dependenţa creată în
mediul penitenciar, activităţile lucrative / productive, constituie un factor esenţial pentru
reinserţia lor în societate. Un loc de muncă se transpune, pentru persoanele private de
libertate şi fostele persoane private de libertate, în beneficii psihosociale şi economice,
astfel încât să nu reprezinte o greutate în plus pentru familie. De asemenea, un loc de
muncă este un factor de creştere a nivelului stimei de sine.
O simplă analiză a opiniilor pe care aceştia le exprimă curent, verbal sau în scris, în
cadrul întâlnirilor de grup, care se derulează prin „Programul de pregătire pentru liberare”,
arată că aceştia sunt conştienţi de faptul că identificarea unui loc de muncă este cel mai
important aspect după liberare şi, că acest lucru, nu va fi uşor de realizat. Ei manifestă o
temere faţă de stigmatul de ”fost deţinut” , stigmat pe care îl consideră ca cea mai mare
barieră în calea angajării în muncă. De asemenea, se constată tendinţa de a nu avea
încredere în instituţiile sau organizaţiile care le pot oferi sprijin, ca de exemplu, serviciile
sociale de pe lângă primăriile de domiciliu, agenţiile judeţene de ocuparea forţei de muncă
sau alte firme care intermediază forţă de muncă. Cel mai adesea preferă să se adreseze
membrilor familiei lărgite sau prietenilor, pentru a-şi găsi un loc de muncă.
11

Capitolul III – De la detenţie la incluziune – pregătirea persoanelor private de
libertate în perspectiva angajabilităţii
Întregul proces de pregătire în vederea liberării, din penitenciarele româneşti - în
prezent şi, în special, în ceea ce priveşte reintegrarea socio-profesională, are la bază
„Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică” - instrument
crucial în tratamentul penitenciar. Acesta cuprinde un set de activităţi ce vor fi desfăşurate
pe baza unor obiective convenite în prealabil, în scopul de a promova, îmbunătăţi şi/sau
consolida competenţele personale, sociale, şcolare şi profesionale, fără a neglija alte
aspecte, cum ar fi sănătatea şi familia, urmărind, astfel, asigurarea reintegrării în societate.
Înainte de elaborarea planului se realizează o evaluare a caracteristicilor persoanei
custodiate, a potenţialului şi vulnerabilităţilor sale (necesităţi şi riscuri), identificându-se,
astfel, domeniile de intervenţie.
O componentă importantă în prezentul program este, astfel, cea de pregătire specială
a persoanelor private de libertate în perspectiva angajabilităţii. Se sugerează, pentru
începutul demersului, completarea unei „fişe de evaluare a condiţiei persoanei private de
libertate, în perspectiva angajabilităţii”, pentru persoanele custodiate care sunt interesate
de formare (vezi fişa de la Anexa III).
Fişele completate vor fi analizate de specialiştii penitenciarului şi, ulterior,va avea loc
aplicarea unui interviu, pentru persoanele selectate în prima fază, pe baza unor criterii
dinainte stabilite.
În urma acestei evaluări se va realiza selectarea persoanelor private de libertate,
care vor fi incluse în această formare. Se recomandă semnarea unui angajament de
participare la acest tip de formare, de către deţinuţii selectaţi.
Într-un model de intervenţie de această natură, este fundamentală stabilirea de la
bun început a unui parteneriat cu diferite organisme din cadrul comunităţii, în special,
instituţii/organisme din reţeaua socială şi de afaceri.
Implicarea societăţii civile, în perioada de detenţie, ca parte interesată şi coresponsabilă
de procesul de reinserţie socială a persoanelor private de libertate, are o
importanţă crucială pentru succesul proiectului.
În majoritatea cazurilor, persoanele private de libertate au nevoie să îşi dezvolte
şi/sau să îşi consolideze competenţele personale (emoţionale, cognitive şi
comportamentale) şi sociale (relaţionale, organizaţionale etc.).
Această dezvoltare se va realiza în cadrul acţiunii de Formare Socio-Umană şi
Tehnologică descrisă la anexa II.
Este important ca aceste informaţii despre evaluare şi formare să fie transmise
angajatorilor, odată cu certitudinea faptului că lucrăm anticipat cu populaţia deţinută, pe
care vrem să o implicăm, ulterior, pe latura de angajabilitate.
În acest sens, putem recurge la câteva scheme care explică intervenţia noastră:
12

Diagrama 1
Principalele laturi de intervenţie în vederea transformării perioadei de detenţie
într-un moment de incluziune.
Firme:
Mediul de afaceri
(participare
responsabilă la
procesul de
incluziune)
Persoană privată de
libertate
(Competenţe personale,
motivate pentru a se
schimba, formare,
atitudine faţă de
infracţiune)
DE LA DETENŢIE
LA INCLUZIUNE
Comunitate:
Mediul social
(implicare în procesul
de reinserţie, pe
parcursul detenţiei)
Familie
(legături familiale,
sănătate, chestiuni
economice,
locuinţă...)
13

Diagrama 2
Pentru a reuşi, trebuie să lucrăm cu persoanele private de libertate şi cu mediul
extern acestuia într-un anumit număr de componente:
7.
Suport
instituţional
extern
(instituţie socială
de referinţă)
6.
Implicarea
angajatorilor
5.
Monitorizarea
familiilor
1.
Dezvoltarea
competenţelor
bazice
activităţi
de la detenţie
la incluziune
4.
Liberprofesionism
(formare)
2.
Mentorizarea de
către semeni
(grupuri de autoajutorare)
3.
Formarea
profesională
14

Capitolul IV – Abordarea generică a angajatorilor – aspecte metodologice
În momentele în care există împrejurări instabile din punct de vedere social, economic
şi politic, survin rate ridicate ale şomajului, făcând ca populaţia mai defavorizată, ce îi
include şi pe foştii deţinuţi, să fie cea care întâmpină cele mai mari obstacole.
Pregătirea întoarcerii în societate este extrem de importantă pentru incluziunea acestor
indivizi în mediul familial şi social. De aceea, persoanele private de libertate sunt
considerate adesea „victime ale sistemului”, caracterizate de „lipsa oportunităţilor sau traiul
în inechitate socială”.
Proiectele care promovează incluziunea au ca scop „integrarea intervenţiei desfăşurate
la închisoare cu intervenţia realizată în libertate”, demistificând ideea stereotipă a unei
„sub-lumi penitenciare”. Însă, cum îi putem implica pe eventualii angajatori?
IV.1 Responsabilitatea Socială a firmelor
Unul din mijloacele de implicare a eventualilor angajatori rezultă din identificarea unor
firme având politici şi practici de responsabilitate socială. Aceste firme vor fi cu siguranţă
cele cu potenţialul de incluziune cel mai ridicat şi, sunt considerate sisteme deschise, aflate
în interacţiune constantă cu comunitatea înconjurătoare.
Implementarea politicilor de responsabilitate socială, ce implică analizarea, la nivelul
recrutării şi selecţiei, a unor chestiuni legate de egalitatea de şanse şi incluziune, cum ar fi
discriminarea pe criterii de vârstă, sex, handicap, rasă, etnie, (ex) persoane private de
libertate, devine din ce în ce mai importantă pentru firme.
În acest sens, unul dintre mijloace îl constituie utilizarea parteneriatelor strategice
dintre penitenciare şi organisme angajatoare, publice şi private, cu axarea, în acest caz, pe
cele din sectorul privat, care să potenţeze procesul de reinserţie socială a persoanelor
private de libertate şi, prin urmare, incluziunea socială, creând, astfel, valoare pentru
comunitate.
IV.2 Marketingul Social
Marketingul Social reprezintă, la modul general, o unealtă de responsabilitate socială,
ce facilitează implementarea de strategii în cadrul firmei, în vederea bunăstării sociale.
Datorită acestui fapt, produsele firmelor ce implementează responsabilitatea socială, prin
intermediul marketingului social, sunt atractive pentru consumatori, iar, pe termen lung,
contribuie la schimbarea efectivă a comportamentelor şi, chiar a viziunii firmelor, asupra
societăţii.
Firmele multinaţionale desfăşoară acţiuni cu caracter social prin intermediul unor
campanii de publicitate foarte cuprinzătoare, întrucât, dispun de capacităţi economice,
sociale şi culturale în acest sens.
În cazul IMM-urilor, marketingul social al acestora este diseminat la un nivel mai redus
şi se concretizează prin acţiuni cu o vizibilitate mai redusă, cum ar fi, de exemplu, plasarea
pe locuri de muncă a unor indivizi proveniţi din rândul populaţiei defavorizate.
Cu toate acestea, conştienţi că firmele văd în prezent în responsabilitatea socială ceva
inerent strategiei firmei şi sistemelor de management, acţionând dincolo de obiectivul
profitului, dar şi cu obiectivul de a integra grupuri sociale mai defavorizate şi/sau excluse
social şi profesional şi recunoscând, totodată, că angajabilitatea şi educaţia pe tot
parcursul vieţii sunt factori decisivi pentru reducerea recidivei infracţionale, se pot dezvolta
mai multe iniţiative în scopul conştientizării societăţii, în general şi, în particular, a
oamenilor de afaceri din cadrul IMM-urilor.
În acest context, o importanţă specială o are intervenţia axată pe protocoale de
colaborare perfectate cu Asociaţii de Firme.
15

Astfel, în acest context, survine intervenţia şi colaborarea acestor asociaţii la
sensibilizarea oamenilor de afaceri, implicându-i în procesul de întâmpinare a deţinuţilor şi
foştilor deţinuţi pe piaţa muncii, în formarea lor profesională şi, în crearea unei reţele de
firme, care să fie martore la bunele practici dezvoltate.
Sustenabilitatea proiectelor de această natură se traduce în mare măsură, prin
încheierea unor protocoale şi parteneriate între aceste organisme angajatoare şi
penitenciar, ca instrumente ori mecanisme de facilitare a accesului (ex)persoanelor private
de libertate, la locuri de muncă.
Procesul de sensibilizare a oamenilor de afaceri, ce decurge prin intermediul
Asociaţiilor de Firme, firme de recrutare, se desfăşoară pe două laturi: cea de masă
şi cea concentrată, după cum se va vedea mai jos, în diagrama ce transpune
procesul de implicare a angajatorilor.
Tipologia evenimentelor ce reprezintă sensibilizarea concentrată, presupune
întotdeauna o prezentare a caracterizării penitenciarului şi a populaţiei deţinute, a
intervenţiei educative şi psihosociale, pe perioada detenţiei, în scopul valorificării personale
şi profesionale a deţinuţilor, precum şi a resurselor/posibilităţilor instituţiei, fiind urmate de o
dezbatere ce va permite o mai bună cunoaştere a realităţii din penitenciare, contactul cu
martori ai practicilor de succes şi, un schimb de contacte, în vederea unor viitoare
colaborări/parteneriate între firme şi Penitenciar.
Ulterior, când se stabileşte contactul cu angajatorul, este importantă menţionarea şi
explicarea factorilor ce contribuie la diminuarea recidivei deţinuţilor, cum ar fi: o bună
primire în familie, sprijinul psihosocial din partea specialiştilor penitenciarului şi perspectiva
unui loc de muncă. Totodată, este la fel de important a aborda şi a informa angajatorul, cu
privire la beneficiile fiscale de care se va putea bucura în unele situaţii specifice, când unii
deţinuţi se încadrează în anumite grupuri considerate vulnerabile şi discriminate pozitiv de
legislaţia actuală. (de exemplu, tinerii sub 25 de ani, tinerii absolvenţi sau persoanele cu
handicap).
Pe de altă parte, în mod complementar, va trebui să se realizeze informarea, de
asemenea, asupra modalităţilor de colaborare posibile:
formarea persoanelor private de libertate;
donarea de materiale şi echipamente;
contractarea de forţă de muncă din cadrul penitenciarului;
desfăşurarea activităţii de producţie, în penitenciar.
16

Capitolul V – Implementarea metodologiei de implicare a angajatorilor
V.1 Diagnostic de angajabilitate (diagnoza iniţială)
Înainte de orice altceva, trebuie reaalizat un bun diagnostic, atât al potenţialului
penitenciarului, cât şi al caracteristicilor mediului de afaceri şi ale pieţei muncii, din
regiunea penitenciarului.
Diagnostic Angajabilitate
În penitenciar În regiunea din preajmă
Spaţii pentru activităţi de afaceri
Oportunităţi de dezvoltare a unor afaceri
Potenţialul deţinuţilor
Identificarea sectoarelor de activitate din regiune
Identificarea Asociaţiilor de Firme
Identificarea firmelor şi angajatorilor
În mod concret, se vor alcătui liste cu firmele şi asociaţiile de firme din regiune,
precum şi lista atelierelor din interior, a spaţiilor identificate pentru a se dezvolta acţiuni
lucrative.
De asemenea, echipa de implementare va decide asupra categoriei de persoane
custodiate, care va fi informată despre proiect, în vederea recurgerii, ulterior, la selecţia
grupului care va urma formarea socio-umană şi tehnologică.
17

V.2. Schemă generală de intervenţie
După efectuarea diagnosticului, va putea fi iniţiată o intervenţie la nivelul mediului
extern, care să vizeze implicarea angajatorilor şi, una la nivelul mediului intern, care constă
în formarea persoanelor private de libertate.
Diagrama schiţată mai jos redă complexitatea şi nivelurile diferite ale acestui proces
de implicare a angajatorilor:
Intervenţie în masă
Acţiuni de diseminare şi sensibilizare a
membrilor asociaţiilor de firme, altor
organisme de afaceri, parteneri
Brigăzi de
deţinuţi aflaţi
în RSD
Obţinerea locurilor de
muncă în exterior
Deținuți
în RD
Penitenciarul şi partenerii
( asociaţii de firme, firme, ong-uri)
După
liberare
Contractarea
serviciilor
Penitenciarului
Munci efectuate
în penitenciar de
penitenciar
Formare
deţinuţi
Intervenţie concentrată
(Evenimente)
Seminar
Întâlniri-dezbateri
Vizită la Penitenciar
Parteneriate cu firme,
organizaţii, instituţii
Donare
materiale
Activităţii de afaceri , sprijin
reintegrare socială, sprijin
derulare proiect
Intervenţia, în exterior, în mod normal trebuie să se deruleze în parteneriat cu
asociaţiile de firme.
Această intervenţie, însă, depinde de factorul extern, numit gradul de implicare al
asociaţiilor de firme, care este, de fapt, un factor de risc. Se afirmă acest lucru, pentru că,
este dificil de apreciat dacă asociaţiile de firme sunt interesate să se implice sau nu. În
cazul în care nu se reuşeşte identificarea unei asociaţii de firme, trebuie să se recurgă la
alte instituţii, organizaţii, agenţii de intermediere de forţă de muncă, care doresc să se
implice în derularea proiectului
Pe lângă această intervenţie în mediul extern, se va realiza şi o intervenţie în
penitenciar, care este FORMAREA SOCIO-UMANĂ ŞI TEHNOLOGICĂ, activitate
descrisă la Anexa II.
18

V.3 Activităţile şi rolul Asociaţiilor de Firme; intervenţia în masă
În cadrul proiectului, în mod normal, asociaţiile de firme trebuie să joace un rol
important. Având totuşi în vedere că mediul de afaceri din România nu este suficient
dezvoltat la capitolul implicare socială, este mai dificil de apreciat, pentru început, ce rol vor
juca acestea, în cadrul unui astfel de program şi, cât de interesate vor fi de calitatea de
parteneri. Situaţiile pot diferi şi în funcţie de locul în care se află penitenciarul - contextul
specific al mediului de afaceri. Datorită acestui risc, nu putem lăsa în grija exclusivă a
acestora realizarea unor acţiuni de diseminare. Consecinţa acestei stări de fapt din
societatea românească va determina ca în implementarea proiectului rolul şi efortul
penitenciarului să fie mult mai mare.
În cazul în care asociaţiile de firme doresc să se implice în implementare, ele ar putea
constitui vehiculul ideal pentru sensibilizarea angajatorilor. Astfel, asociaţiile de firme pot
contribui în mod activ la diseminarea şi implementarea proiectelor de natură socială,
făcând, astfel, corespondenţa între competenţele pe care le posedă populaţia defavorizată
din punct de vedere social şi necesităţile mediului de afaceri. În această categorie a
asociaţiilor de firme, pot fi incluse şi firme care intermediază forţă de muncă, deoarece şi
acestea acţionează oarecum asemănător cu asociaţiile de firme, având o reţea de firme
cu care colaborează.
Colaborarea dintre Asociaţiile de Firme şi penitenciar poate fi operativă, în mod generic,
prin acţiuni de diseminare în masă în rândul firmelor (cum ar fi, de exemplu, prin trimiterea
de e-mailuri de diseminare a unei oportunităţi de angajare, diseminare de materiale
informative despre angajarea persoanelor private de libertate) şi/sau, în mod specific, prin
organizarea de evenimente, descrise pe parcursul prezentului program. Privitor la
intervenţia în masă, care presupune diseminarea informaţiei, în situaţia nefericită în care
asociaţiile de firme nu doresc să se implice, penitenciarul îşi va construi materiale
informative de promovare a angajării în muncă a deţinuţilor şi a potenţialului penitenciarului
- domeniile în care pot presta servicii, de ex.: pliante, afişe sau materiale on-line, pe care le
va distribui mediului de afaceri.
5.4 Evenimente
Organizarea şi realizarea unui eveniment trebuie să aibă la bază un obiectiv clar, iar
diseminarea acestuia trebuie să se realizată la o scară cât mai largă, pentru a garanta o
împărtăşire cât mai semnificativă a experienţelor şi bunelor practici. De exemplu: dacă
obiectivul îl constituie sensibilizarea angajatorilor faţă de chestiunile legate de egalitatea de
oportunităţi şi incluziunea socială, trebuie să organizăm o întâlnire sau un seminar, invitând
un lector recunoscut în domeniul intervenţiei sociale. Pe de altă parte, dacă obiectivul îl
constituie promovarea pe termen scurt a angajabilităţii persoanelor private de libertate, se
va putea promova o vizită la penitenciar, cu acces la zonele de lucru/formare profesională,
permiţând contactul cu persoanele private de libertate, în contextul muncii şi/sau formării
profesionale. Un ghid de organizare a unui eveniment conceput iniţial în cadrul unui proiect
derulat în Marea Britanie şi adaptat ulterior poate fi de un real folos, fapt pentru care se
află prezentat la Anexa VII.
Etapele generale ale organizării şi gestionării unui eveniment pot fi exemplificate prin
prezentarea următorului tabel sumar:
19

Etapa I
Activitate / public ţintă /
invitaţi / firme, asociaţii
Etapa II
Programul evenimentului /
Invitaţie / Alocutori
Etapa III
Urmărirea traseului
invitaţiilor şi organizarea
evenimentului
Etapa IV
Desfăşurarea evenimentului
(prezentarea penitenciarului
şi a lectorilor)
Etapa V
Evaluarea evenimentului
organizat
- definirea activităţii (vizită la penitenciar, întâlnire-dezbatere, seminar, târg
de angajări etc.);
- definirea publicului – ţintă (care sunt organismele angajatoare cu potenţial
de implicare în proiect);
- stabilirea numărului de invitaţi (provizorie) şi definirea agendei
evenimentului;
- stabilirea bugetului şi a locaţiei.
- stabilirea şi definirea programului evenimentului, având în vedere
obiectivul interacţiunii posibililor angajatori cu mediul penitenciar;
- formularea invitaţiilor – clare şi obiective, fără prea multe informaţii, care
vor fi transmise directorilor generali (administratori/asociaţi administratori),
directorilor şi responsabililor cu resursele umane ale firmelor;
- stabilirea alocutorilor – un număr redus, cu intervenţii scurte, dar
punctuale, astfel încât să nu prejudicieze dinamica evenimentului.
- pregătirea primirii invitaţilor (de avut în vedere inclusiv aspectele tehnice
referitoare la cazare, masă, pauze de cafea);
- planificarea diferitelor etape ale evenimentului;
- pregătirea mapelor cu materialele de diseminare, care urmează a fi
distribuite;
- redactarea comunicatului de presă.
- reprezentanţii penitenciarelor şi/sau ai asociaţiilor de firme şi echipa
proiectului vor desfăşura activitatea de primire a invitaţilor, deschiderea
evenimentului, după care, evenimentul trebuie să urmeze agenda
planificată. Având în vedere realitatea mediului de afaceri, se vor evita
orice constrângeri legate de timp;
- ori de câte ori este posibil, să se ţină cont de importanţa participării şi
implicarea unor persoane private de libertate selecţionate, la acest gen de
activităţi;
- realizarea monitorizării evenimentului şi importanţa acordată faţă de
eventualele sugestii formulate de către invitaţi.
- realizarea evaluării, în cadrul echipei proiectului, precum şi pe baza
evaluării, a feed-back-ului invitaţilor;
- rezultatele (chiar şi o scrisoare de mulţumire adresată celor care au
participat la eveniment), precum şi menţinerea interesului angajatorilor
trebuie să fie o prioritate pentru unitatea penitenciară, care se va realiza
prin contacte regulate: e-mail, servicii poştale sau telefonice. Chiar dacă
potenţialul angajator nu are, pe termen scurt, perspective de a primi
persoane aflate în executarea unei pedepse sau foşti deţinuţi, este
important ca acesta să fie permanent informat despre alte iniţiative de
acest gen, ale unităţii penitenciare;
- comunicatul de presă – oferă vizibilitate şi impact, evenimentului.
V.4.1 Seminarul
Seminariile sunt organizate de penitenciar în colaborare cu partenerii interesaţi, în
special, dacă este posibil, cu asociaţii de firme. Trebuie avut în vedere:
• definirea unei teme legate de problema reinserţiei socio-profesionale, cum sunt, de
exemplu, incluziunea sau responsabilitatea socială;
• definirea obiectivelor, care vor trebui să includă abordarea în mediul de afaceri a
tematicii angajabilităţii, a responsabilităţii sociale şi împărtăşirea experienţelor legate
de contractarea persoanelor private de libertate şi fostelor persoane private de
libertate;
• realizarea invitaţiei şi transmiterea acesteia unui organism şi/sau unui specialist în
domeniu, pentru feed-back;
• definirea publicului-ţintă (oameni de afaceri, alţi potenţiali angajatori, reprezentanţi
legali şi specialişti din sistemul penitenciar);
• stabilirea locaţiei şi a programului.
20

Prin acest tip de eveniment se urmăreşte sensibilizarea oamenilor de afaceri faţă de
importanţa acestor tematici şi faţă de o percepere favorabilă a modului în care diferenţele
şi asemănările dintre oameni pot fi mobilizate în folosul acestora, al firmei şi al societăţii,
reducându-se stigmatul asociat cu angajarea persoanelor private de libertate şi a fostelor
persoane private de libertate, pentru a contribui, astfel, la acordarea unor şanse egale de
acces pe piaţa muncii. Pot participa la acest eveniment şi persoane private de libertate
implicate în proiect.
Un exemplu de invitaţie şi un program (agendă), este prezentat la Anexa IV.
V.4.2 Întâlniri-dezbateri
Ca şi seminariile, întâlnirile-dezbateri sunt organizate de o asociaţie de firme în
colaborare cu penitenciarul. În cazul în care nu s-a identificat o asociaţie interesată, se va
apela la alţi parteneri interesaţi.
Aceste întâlniri-dezbateri sunt subordonate întotdeauna unei teme ce poate fi
generală sau focalizată. Iată câteva exemple de teme abordate la cele trei întâlniri
dezbateri, organizate la Penitenciarul Timişoara:
• ”Investiţie pentru o societate mai sigură”- importanţa şi rolul calificării profesionale;
• ”Implicare socială prin integrarea în muncă a deţinuţilor;”
• ”O nouă şansă poate fi un viitor mai bun pentru toţi”.
La aceste întâlniri au participat oameni de afaceri din diferite domenii de activitate,
precum şi organisme publice cu preocupări legate de domeniul social, cum sunt primăriile,
agenţiile judeţene de ocuparea forţei de muncă, firme care conferă calificare profesională
şi, desigur, persoane custodiate, implicate în proiect.
Obiectivul acestui eveniment este, de asemenea, asigurarea unei mai bune
cunoaşteri a realităţii din penitenciare, în vederea unei eventuale constituiri de parteneriate
pentru formarea şi promovarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.
În cadrul acestor evenimente, strategia şi metodologia de abordare a temelor poate
fi diferită, în funcţie de optarea pentru focalizarea şi evidenţierea iniţiativelor şi mărturiilor
firmelor legate de responsabilitatea socială sau, pentru tematica angajabilităţii persoanelor
deţinute sau ex-deţinute.
Aceste schimbări ale abordării se realizează în funcţie de nivelul de cunoaştere şi
implicare a participanţilor la tematicile ce vor fi abordate, dat fiind că, în paralel, se poate
dezvolta un alt set de iniţiative care concură spre obiectivele acestui tip de evenimente,
cum ar fi: contactele directe cu oameni de afaceri, diseminarea în mass-media a
iniţiativelor promovate în mediul penitenciar.
În Anexa V este prezentat un exemplu de invitaţie la aceste întâlniri-dezbateri, utilizată
la Penitenciarul Timişoara.
V.4.3 Vizita la Penitenciar
Ca parte a strategiei de promovare în mediul de afaceri a angajabilităţii
(ex)deţinuţilor, aceste vizite au drept obiectiv principal prezentarea unui penitenciar în faţa
angajatorilor/firmelor, astfel încât, să fie facilitată stabilirea unor parteneriate. Trebuie
garantată prezenţa firmelor din diferite domenii. De asemenea, vor fi invitate firmele cu
care deja penitenciarul colaborează, reprezentanţi ai asociaţiilor de firme, firme care
recrutează personal sau care oferă calificare profesională.
Angajatorii pot fi martorii realităţii din penitenciare, vizitând diferite ateliere/unităţi de
producţie, spaţii în care persoanele private de libertate lucrează pentru diferite firme,
precum şi alte servicii legate de structura penitenciarului, cum ar fi, de exemplu: funcţionari
administrativi, personal din pază, reprezentanţi din cadrul serviciului de reintegrare socială,
spaţii din interiorul penitenciarului etc.
21

În scopul popularizării altor experienţe legate de implicarea angajatorilor şi pentru a
oferi o viziune mai amplă, pot fi proiectate videoclipuri/filme referitoare la această
problematică.
Penitenciarul, prin reprezentanţii săi, profită de ocazie pentru a explica în ce constă
misiunea sistemului penitenciar şi munca desfăşurată pe perioada detenţiei, pentru
promovarea reinserţiei socio-profesionale a (ex)deţinuţilor. Persoanele private de libertate,
de asemenea, profită de ocazie pentru a comenta importanţa de a li se acorda şansa unui
loc de muncă, pentru a spori eficacitatea procesului de reinserţie. Este la fel de importantă
prezentarea mărturiilor unor angajatori care au contractat (ex)deţinuţi şi care desfăşoară
alte tipuri de colaborare (de exemplu: formarea deţinuţilor, achiziţia de servicii,
desfăşurarea activităţii firmei în penitenciar).
Văzând activităţile din penitenciar, oamenii de afaceri pot întrezări o oportunitate de
afaceri. Este important să le arătăm ceea ce îi interesează, să venim în întâmpinarea
necesităţilor/intereselor lor în vederea dezvoltării afacerii. Prin contactul pe care îl au cu
persoanele private de libertate aflate într-un context de formare şi de muncă, pot construi
motivaţia acestora şi implicarea personalului penitenciarului.
Vizita poate fi finalizată cu o dezbatere între diverşii participanţi: persoane
custodiate, oameni de afaceri, funcţionari ai penitenciarului.
V.5 Obţinerea locurilor de muncă
Activităţile de implicare a angajatorilor pot fi împărţite în două dimensiuni: una de
sensibilizare şi una de plasare a (ex)deţinuţilor pe piaţa muncii. Dacă prima reprezintă un
mijloc de implicare a angajatorilor în diferite activităţi, cea de-a doua constituie
concretizarea mai vizibilă a acestei implicări.
În procesul de obţinere a locurilor de muncă, dacă este vorba de identificarea de noi
puncte de lucru, membrii echipei de implementare vor discuta cu firme despre care au
informaţii că ar avea de efectuat anumite lucrări, pentru folosirea deţinuţilor la realizarea
acestora.
În procesul de obţinere a locurilor de muncă, dacă este vorba de angajarea exdeţinuţilor,
se discută cu firmele angajatoare în prealabil pentru a verifica dacă acestea
acceptă foşti deţinuţi. Urmează organizarea de interviuri cu candidaţii-deţinuţi, la
penitenciar, de către specialiştii penitenciarului implicaţi în proiect (de ex. asistentul social).
Este fundamental să se aibă în vedere calificările, motivaţia şi competenţele persoanei
private de libertate, dobândite sau nu în perioada de detenţie, căci numai astfel poate
exista o corespondenţă între el şi interesele omului de afaceri. Această asemănare a
intereselor sporeşte posibilitatea reuşitei plasării pe un post. Dacă în urma interviului
persoana care se liberează este considerată corespunzătoare, se poate transmite o adresă
de sprijin, către firma angajatoare.
În aceleaşi coordonate, facilitarea obţinerii unor locuri de muncă pentru persoanele
care se vor libera condiţionat se poate realiza şi prin organizarea, la penitenciar, a unei
burse ale locurilor de muncă, cu sprijinul Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de
Muncă.
V.6 Contractarea serviciilor penitenciarului
În cadrul competenţelor penitenciarelor, un rol relevant îl are pregătirea persoanelor
private de libertate pentru o reinserţie socio-profesională reuşită. În ciuda dificultăţilor de
reproducere a condiţiilor de lucru asemănătoare celor din exterior, penitenciarele posedă,
în general, unităţi de producţie în diferite sectoare de activitate, în care deţinuţii pot
desfăşura o activitate profesională pe parcursul executării pedepsei. De asemenea, mâna
de lucru poate fi alocată pentru producerea unor servicii şi bunuri diverse în interior.
22

În cazul identificării unei colaborări cu asociaţiile de firme, acestea diseminează în
rândul firmelor potenţialul penitenciarului (domeniile în care pot presta servicii) pentru ca
firmele să vină să le contracteze. Această activitate se poate desfăşura şi prin contactarea
directă a firmelor interesate de derularea de activităţi productive în interiorul
penitenciarului.
Prezentarea unui exemplu de scrisoare-invitaţie pentru contractarea de forţă de
muncă şi de parteneriat cu penitenciarul, întocmit la Penitenciarul Timişoara în cadrul
proiectului, este prezentat în Anexa VI.
Exemplu de diagramă de flux în procesul de contractarea serviciilor penitenciarului:
DISEMINARE
MEDIERE
NEGOCIERE
Penitenciarul
- informează asociaţiile de firme asupra domeniilor în care poate
presta servicii şi a condiţiilor contractuale;
Asociaţiile de firme
- transmit informaţiile firmelor amplasate în zona penitenciarului, în
funcţie de serviciile pe care le poate presta acesta;
Firmele
- contactează ad-hoc asociaţiile de firme sau îşi arată ulterior
interesul în contactele avute;
Asociaţiile de firme
- direcţionează omul de afaceri către penitenciar;
Firmele
- prezintă penitenciarului propunerea;
Penitenciarul
- analizează propunerea şi se întâlneşte cu omul de afaceri dacă o
consideră viabilă şi informează asoc. asupra rezultatului;
Încheiere şi perfectare
- prin intermediul contractelor de prestării servicii, protocoale şi
parteneriate între penitenciare şi firme.
V.7 Parteneriatele cu firme, asociaţii de firme, furnizori de formare, instituţii,
organizaţii neguvernamentale
Pe parcursul proiectului se va avea în vedere ca activitate şi contactarea unor
asociaţii de firme, firme, instituţii, organizaţii neguvernamentale cu care să se încheie
parteneriate.
Un penitenciar dispune întotdeauna de resurse care pot fi capitalizate pentru
îmbunătăţirea concretizării misiunii lor instituţionale. Firmele, fie prin intermediul acţiunilor
de responsabilitate socială (formarea deţinuţilor, donarea de materiale pentru mentenanţa
şi îmbunătăţirea infrastructurilor, donarea de echipamente de producţie etc.), fie prin
intermediul acordurilor de colaborare (desfăşurarea activităţilor firmei în incinta
penitenciarului, contractarea deţinuţilor, contractarea serviciilor etc.), sau prin sprijin în
derularea proiectului, acţiuni de diseminare a informaţiei etc., pot contribui la creşterea
23

performanţelor instituţionale ale penitenciarului şi la sprijinirea reintegrării sociale a
deţinuţilor.
V.8 Cum implementăm proiectul ”Implicarea angajatorilor în mediul penitenciar”?
Având în vedere faptul că implementarea unui astfel de proiect depinde mult de
mediul socio-economic în care se situează penitenciarul, de categoriile de deţinuţi pe care
îi are în custodie şi de resursele umane pe care le poate aloca proiectului, fiecare unitate
îşi va construi propria mapă program folosind îndrumările din acest manual.
Pentru început, se va construi o echipă de 8-10 cadre, condusă de un coordonator.
Echipa va fi numită prin decizie zilnică pe unitate a directorului. Coordonatorul va pune la
dispoziţia echipei prezentul manual pentru a fi studiat şi va convoca o şedinţă în cadrul
căreia echipa, ţinând cont de durata alocată implementării, resursele umane disponibile,
categoriile de deţinuţi aflaţi în custodie şi, desigur, contextul socio-economic specific, va
alcătui proiectul educaţional pe care propun să-l implementeze (inclusiv planificarea
activităţilor). Coordonatorul echipei va alcătui mapa proiectului educaţional şi planificarea
activităţilor pe care o va supune aprobării directorului unităţii.
Considerăm că este obligatoriu ca printre activităţile propuse să fie incluse
următoarele:
- diagnoza iniţială ;
- formarea socio-umană şi tehnologică a unui grup de deţinuţi (vezi Anexa II);
- contactarea firmelor, asociaţiilor de firme, instituţii, organizaţii neguvernamentale
pentru încheierea de parteneriate de colaborare cu penitenciarul;
- organizarea unui eveniment la alegere (ex. seminar, întâlnire dezbatere, vizita
firmelor la penitenciar);
- organizarea unei acţiuni de obţinere a locurilor de muncă în funcţie de specificul
unităţii (ex. organizare bursa locurilor de muncă, identificarea punctelor noi de lucru în
exterior sau interior, identificarea locurilor de muncă după liberare);
- desfăşurarea unei acţiuni de diseminare a informaţiei prin promovarea
angajabilităţii deţinuţilor în mediul de afaceri şi a potenţialul penitenciarului (domeniile în
care poate presta servicii);
- mediatizarea proiectului.
Coordonatorul echipei are obligaţia de a monitoriza permanent implementarea
proiectului, de a strânge actele doveditoare derulării activităţilor şi de a alcătui evaluările şi
rapoartele solicitate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România.
Un exemplu de proiect propus şi ulterior implementat în perioada 01.04.2010-
31.03.2011, la Penitenciarul Timişoara este prezentat la Anexa VIII.
Concluzii
Prezentul manual îşi propune să creioneze cadrul general de dezvoltare a unui proiect
de implicare a angajatorilor în mediul penitenciar. Derularea unui astfel de proiect nu va fi
lipsită de dificultăţi în contextul socio-economic din România, dar cu siguranţa, efortul
depus va genera o reţea de sprijin în mediul de afaceri şi va deschide, în timp, noi
oportunităţi de dezvoltare.
24

Referinţe bibliografice
Carapeto, C. & Fonseca, F. (2005). Administração Pública - Modernização, Qualidade e
Inovação. Edições Sílabo, Lda. 1ª Edição. Lisabona.
Gonçalves, Anabela (2000). Teză de Masterat Post-absolvire – Punição a Tempo
Indeterminado?: Temas Penitenciários, II, nº5, pag. 39-43, Edição Geral dos Serviços
Prisionais
Căi spre Viitor – de la Detenţie la Incluziune: „Cei 7 paşi pentru gestionarea cazurilor
deţinuţilor şi foştilor deţinuţi”
Site-uri:
Niacro – Northern Ireland Association for the Care and Ressettlement of Offenders
(Asociaţia Nord-Irlandeză pentru Îngrijirea şi Reinserţia Delincvenţilor)
http://www.niacro.co.uk
Afaceri în cadrul Comunităţii
http://www.bitc.org.uk
Despre Marketing Social
www.msocisl.hpg.ig.com.br
apee – Asociaţia Portugheză de Etică în Afaceri
www.apee.pt
25

ANEXE
ANEXA I
ANEXA II
ANEXA III
ANEXA IV
ANEXA V
ANEXA VI
ANEXA VII
ANEXA VIII
Recomandări pentru reintegrarea (ex)deţinuţilor pe baza noilor
abordări dezvoltate în cadrul iniţiativei comunitare EQUAL
Referinţe de Formare Socială şi Umană
Formular de evaluare a situaţiei în perspectiva angajabilităţii
Exemplu – Scrisoare de anunţare a unui seminar
Exemplu – Scrisoare de anunţare-invitaţie la întâlnire-dezbatere
Exemplu – Scrisoare-anunţ pentru contractarea de forţă de muncă
şi exemplu de parteneriat încheiat cu penitenciarul
Ghid practic de organizare a evenimentelor pentru angajatori în
mediul penitenciar
Exemplificare proiect „Implicarea angajatorilor în mediul
penitenciar”- Penitenciarul Timişoara/anexa planificarea
26

ANEXA I
Set de recomandări pentru reintegrarea (Ex)deţinuţilor bazat pe noile abordări
dezvoltate în cadrul Iniţiativei Comunitare EQUAL
Antecedente
Prezentul ansamblu de recomandări a fost întocmit de un Grup Director european 1 din
zece state membre. Grupul, condus de Regatul Unit (Marea Britanie) şi de Germania, a
coordonat o serie de activităţi destinate generalizării şi integrării practicilor inovatoare de
reinserţie testate în cadrul EQUAL. Elaborarea acestor recomandări a avut la bază patru
acţiuni:
• O analiză tematică a 55 de Parteneriate de Dezvoltare (PD) şi 15 Parteneriate
Transnaţionale (PT) care lucrează exclusiv cu (ex)-deţinuţi, alese pentru a participa
la EQUAL în cea de-a doua fază de selecţie, în 2004;
• Vizite la unele din aceste proiecte, destinate pentru a cunoaşte, detaliat, elemente
privind implementarea şi practicile utilizate;
• Un eveniment de schimb de experienţă intitulat „Passport2Freedom”, organizat în
Portugalia în cursul lunii octombrie 2006, la care au fost invitate toate proiectele
EQUAL din faza a II-a. Acest eveniment de schimb de experienţă a reunit mai multe
date despre practicile de succes testate în cadrul EQUAL şi a susţinut introducerea
unor noi măsuri sau modalităţi de abordare, pe baza acestor practici, care urmează
a fi prezentate în cadrul unui Forum Politic ulterior;
• Forumul Politic intitulat „Prevention or Re-imprisonment?” a avut loc la Varşovia în
zilele de 21 şi 22 iunie 2007 cu participarea atât a reprezentanţilor EQUAL cât şi a
reprezentanţilor sistemelor penale şi de justiţie penală, a angajatorilor, specialiştilor
în educaţie şi a organizaţiilor non-guvernamentale. Unul dintre rezultatele Forumului
Politic a fost constituit de aprobarea prezentului Set de Recomandări pentru
Reintegrarea (Ex)-Deţinuţilor.
În opinia Grupului Director, procesul de generalizare şi integrare (mainstreaming) a
abordărilor experimentate şi testate în cadrul EQUAL s-ar putea consolida considerabil prin
stabilirea unor Recomandări 2 la nivel european pentru reintegrarea (Ex)-deţinuţilor. În
ciuda faptului că este conştient de existenţa unei recomandări a Consiliului Europei
referitoare la Regulile Penitenciare Europene 3 , consideră că este necesară accentuarea
îmbunătăţirii angajabilităţii prin furnizarea, în închisori, a unei formări corespunzătoare în
ton cu piaţa muncii, prin consolidarea egalităţii de şanse şi printr-o cooperare mai eficientă
între departamente. Grupul Director consideră, de asemenea, că dezvoltarea şi
implementarea acestor recomandări trebuie să fie integrată într-un proces de dialog
continuu şi regulat la nivel european, în îndrumarea la nivel transnaţional şi în validarea
noilor practici.
1 Belgia (fr) cu Belgia (nl); Olanda; Germania cu Franţa, Republica Cehă şi Grecia; Luxemburg; Italia cu Suedia
şi Austria; Portugalia; Polonia cu Lituania şi Finlanda; Spania; Regatul Unit (Marea Britanie) cu Estonia; Regatul
Unit (Irlanda de Nord) cu Letonia, Ungaria şi Irlanda.
2 Recomandările la nivelul UE pentru reintegrarea (ex)-deţinuţilor ar putea urma modelul Comunicării Comisiei
„Agendă Comună pentru Integrare” [COM (2005) 389 sfârşit]. Sugestiile cuprinse în această Agendă Comună au la
bază un set de principii fundamentale adoptate de Consiliu în noiembrie 2004 pentru a sta la baza unui cadru
european coerent în vederea integrării cetăţenilor statelor terţe: în mod asemănător şi prin intermediul unui proces
similar, bunele practici rezultate din EQUAL pot fi utilizate pentru sprijinirea formulării unor recomandări în
vederea reinserţiei sau reintegrării (ex)-deţinuţilor.
3 Recomandarea Rec(2006)2 a Comitetului de Miniştri ai Statelor Membre cu privire la Regulile Penitenciare
Europene (Aprobată de Comitetul de Miniştri la data de 11 ianuarie 2006, în cadrul celei de-a 952-a întruniri)
27

Recomandări
La nivel naţional sau regional
1. Reintegrarea cu succes a (ex)-deţinuţilor impune o abordare prin gestionarea
cazurilor, de la arestare, trecând prin perioada de detenţie şi până la momentul
eliberării şi ulterior acestuia.
1.1. O situaţie ca aceasta impune implicarea tuturor factorilor, inclusiv organismele
statutare, non-guvernamentale şi private, precum şi a deţinuţilor şi a familiilor şi
victimelor acestora, în conceperea, dezvoltarea şi executare acestor abordări.
1.2. Sistemele verticale de executare şi tragere la răspundere din serviciile penitenciare
şi alte organisme publice şi private interesate de reintegrare reprezintă un obstacol
important în calea acestor abordări, fiind necesară, aşadar, o cooperare interinstituţională
mai structurată.
1.3. Profesioniştii trebuie să înţeleagă că intervenţiile multidisciplinare includ imperative
de comunicare, împărtăşire şi interacţiune.
1.4. Utilizarea finanţării „concentrate”, aşa cum este cea oferită de EQUAL, trebuie să
fie investigată ca metodă de stimulare a unor abordări mai cuprinzătoare, comune
pentru mai multe organisme, a activităţilor de reintegrare.
1.5. Finanţarea acestor abordări trebuie să fie stimulată prin inovaţie, astfel încât să se
asigure schimbarea şi dezvoltarea în continuu.
1.6. Abordările din cadrul parteneriatelor trebuie să fie stimulate prin promovarea unor
proiecte de demonstrare, în cooperare cu factorii din instituţiile pertinente, şi prin
acţiuni dirijate de municipii, care să consolideze responsabilitatea societăţii pentru o
reintegrare reuşită.
2. Toţi deţinuţii trebuie să aibă posibilitatea de a participa la programe de formare şi
educare care să le consolideze angajabilitatea.
2.1. În majoritatea statelor membre există deja politici pentru furnizarea unor
competenţe primare şi profesionale în închisoare, deşi este nevoie să se asigure
soluţii mai bune pentru concretizarea acestora. Aceste soluţii trebuie să includă
proceduri pentru o evaluare exhaustivă a competenţelor, necesităţilor şi aspiraţiilor
deţinutului în momentul angajării, pe baza cărora se va putea dezvolta un plan
corespunzător de reintegrare.
2.2. Pe cât posibil, deţinuţii trebuie să execute pedeapsa într-un loc cât mai apropiat de
casa şi familia lor, întrucât această situaţie consolidează posibilităţile ca aceste
planuri de reintegrare să aibă succes.
2.3. Trebuie desfăşurate, în cooperare cu angajatori locali, sisteme flexibile de formare
în închisoare care să poată răspunde necesităţilor pieţei locale a muncii.
2.4. Angajatorii trebuie să dispună de posibilitatea de a vizita închisorile pentru a-şi face
o idee în legătură cu formarea asigurată şi cu gradul de adecvare al deţinuţilor faţă
de locul de muncă.
2.5. Trebuie oferite, atât în interiorul, cât şi în afara închisorilor, mai multe oportunităţi
de experienţe profesionale pertinente.
2.6. Trebuie extinse experienţele legate de utilizarea învăţării electronice (e-learning) în
închisori.
28

2.7. Noile soluţii, oricare ar fi ele, trebuie integrate în practicile actuale, în loc să
reprezinte simple adăugiri. Astfel, rentabilitatea este un factor esenţial, iar soluţia
trebuie să permită rezultate mai bune la un preţ identic sau mai mic.
3. Întrucât a avea un loc de muncă reprezintă factorul cel mai important pentru
prevenirea recidivei, sunt necesare eforturi mai mari pentru implicarea
angajatorilor fie publici, fie privaţi şi trebuie exploatate alte moduri de creare a
locurilor de muncă.
3.1. Sunt necesare campanii de informare publică mai intensive, care să facă
angajatorii mai conştienţi de izvorul neexploatat de lucrări pe care îl reprezintă (ex)deţinuţii
şi care să promoveze „business case” (analiza rentabilităţii), având în
vedere angajarea acestora.
3.2. Trebuie căutat sprijinul federaţiilor de angajatori şi al sindicatelor atât pentru
căutarea unui loc de muncă pentru (ex)-deţinuţi, cât şi pentru combaterea oricăror
discriminări la locul de muncă.
3.3. Angajatorii trebuie încurajaţi pentru a contracta (ex)-deţinuţi, stabilindu-se cote
referitoare la numărul de persoane excluse social din rândul personalului propriu
sau oferindu-se stimulente financiare pentru contractarea (ex)-deţinuţilor.
3.4. Trebuie reduse ori eliminate barierele legale existente în unele state membre în
ceea ce priveşte angajarea (ex)-deţinuţilor.
3.5. Autorităţile naţionale, regionale şi locale trebuie să ofere exemple, în special, prin
implementarea principiului egalităţii în politicile de angajare şi prin introducerea unei
legislaţii care să diminueze stigmatul unei condamnări penale.
3.6. Trebuie revizuite obligaţiile existente în ceea ce priveşte divulgarea condamnărilor
penale unui eventual angajator. Ar fi util să se introducă stimulente financiare
pentru ca angajatorii să contracteze (ex)-deţinuţi şi pentru ca (ex)-deţinuţii să îşi
caute un loc de muncă.
3.7. Trebuie extinse experienţele pozitive iniţiale atât în ceea ce priveşte cooperarea cu
agenţiile de muncă temporară, cât şi referitor la utilizarea agenţiilor şi
incubatoarelor de firme existente pentru stimularea liberului-profesionism.
4. De asemenea, trebuie acordată atenţie altor aspecte din viaţa (ex)-deţinuţilor,
dacă se doreşte o reintegrare de succes.
4.1. Chestiunea cazării este de multe ori un factor crucial pentru (ex)-deţinut, iar fiecare
plan de reintegrare trebuie să asigure faptul că individul are unde să locuiască
după ieşirea din închisoare.
4.2. Aspectele legate de familiile şi copiii lor sunt deosebit de pertinente pentru deţinuţii
de sex feminin şi trebuie abordate în cadrul planificării reintegrării înainte de ieşirea
din penitenciar.
4.3. Pe lângă proiectele de parteneriat locale, trebuie acordată atenţie structurilor
internaţionale inovatoare pentru a asigura un răspuns global. Trebuie create grupuri
interministeriale, care să adune funcţionari superiori din toate departamentele care
joacă un rol în reducerea recidivei – justiţie, educaţie, sănătate, locuinţe şi servicii
sociale.
4.4. Pe cât posibil, închisorile trebuie să permită (ex)-deţinuţilor să aibă roluri mai
deschise şi mai constructive în interiorul comunităţilor locale. Această recomandare
se aplică, în special, tinerilor deţinuţi, unde tentativele de inoculare a unor noi valori
şi atitudini şi de a-i implica în noi sporturi, hobby-uri sau grupuri sociale pot ajuta la
reducerea recidivei.
29

4.5. Chestiunile legate de reintegrarea socială a deţinuţilor trebuie rezolvate înainte de
eliberare şi reprezentanţii agenţiilor competente sau consilierii cu experienţă vor fi
invitaţi pentru a avea rolul de verigi de legătură între aceste agenţii şi deţinuţi.
4.6. În plus, trebuie utilizate mai mult permisiile de ieşire precară, încurajându-se
deţinuţii să ia legătura cu agenţiile locale – de formare, forţă de muncă, asigurări
sociale, sănătate şi toxico-dependenţă – înainte de eliberare pentru ca reintegrarea
să fie facilitată cât mai mult posibil.
5. Este urgent să se promoveze schimbarea în închisori, să se stimuleze o cultură a
inovaţiilor şi să fie sprijinită nu numai cooperarea cu agenţiile externe, ci şi tipul
de acţiuni prezentat mai sus.
5.1. În structurile complexe şi foarte ierarhizate cum sunt închisorile, schimbările de
orice gen nu pot avea la bază decât o abordare holistică a managementului calităţii
şi schimbării.
5.2. Toate grupurile profesionale care lucrează sau acţionează în penitenciare trebuie
să fie implicate în dezvoltarea, îmbunătăţirea continuă şi păstrarea proiectelor de
schimbare.
5.3. Pentru a atinge niveluri mai ridicare de calitate, închisorile trebuie să îşi formeze şi
să îşi dezvolte funcţionarii, comunicând, abilitându-i şi recunoscându-le contribuţiile
individuale într-un mod care să motiveze personalul şi să consolideze implicarea lor
în utilizarea şi perfecţionarea competenţelor şi cunoştinţelor lor.
5.4. Schimbarea culturală şi organizaţională în închisori trebuie să se bazeze pe
promovarea competenţelor de conducere, a împărtăşirii cunoştinţelor, a focalizării
asupra clientului (intervenientului), a transparenţei şi a creării de reţele.
5.5. Închisorile trebuie să se deschidă mai mult spre societate, şi nu numai din punctul
de vedere al vizitelor rudelor. Deţinuţii trebuie să aibă posibilitatea de a petrece
câtva timp în afara închisorii, dobândind experienţă profesională sau căutând
consiliere şi sfaturi referitor la subiecte legate de reintegrare, iar instituţiile şi
agenţiile sociale trebuie să aibă acces în închisori într-o măsură mai mare.
La nivel transnaţional
6. Progresele realizate în cadrul iniţiativei EQUAL şi prin intermediul acesteia
trebuie consolidate.
6.1. Trebuie păstrată abordarea în care (ex)-deţinuţii sunt consideraţi un grup prioritar
pentru Programele Operaţionale ale FSE, precum şi accentuarea inovaţiei şi a
transnaţionalităţii.
6.2. FSE sau programele gestionate de DG Justiţie, Libertate şi Securitate şi de DG
Educaţie şi Cultură trebuie să ofere sprijin reţelelor naţionale ale proiectelor de
dezvoltare care lucrează cu (ex)-deţinuţi şi, în special, activităţilor transnaţionale ale
acestora.
6.3. Orice extindere a activităţilor EQUAL în cadrul următorului program al FSE şi în
contextul noului program PROGRESS va trebui să fie condusă de statele membre
şi, cu precădere, de statele care au asumat conducerea în cadrul iniţiativei EQUAL.
De asemenea, trebuie făcute demersuri în scopul implicării Parlamentului European
şi a Consiliului de Miniştri în recunoaşterea realizărilor iniţiativei EQUAL şi în
aprofundarea progreselor acesteia în domeniul reintegrării (ex)-deţinuţilor.
6.4. Trebuie să se creeze, la nivelul UE, un cadru pentru dezbaterea chestiunilor politice
şi a iniţiativelor legate de integrarea deţinuţilor. Pe lângă DG Ocuparea Forţei de
30

Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse, implicarea DG Justiţie, Libertate şi
Securitate şi a DG Educaţie şi Cultură ar putea asigura acoperirea tuturor
aspectelor - sociale, vocaţionale, legale şi educaţionale – într-un efort concertat, în
scopul îmbunătăţirii politicilor şi practicilor europene şi ale statelor membre în
domeniul reintegrării (ex)-deţinuţilor.
6.5. Progresele din cadrul EQUAL trebuie aprofundate în sensul creării unei Reţele
Europene de Comunitate de Practici, care ar putea avea la bază Portalul
Cunoaşterii dezvoltat de PD BABE, în Germania, şi baza sa de date legate de
bunele practici. Această comunitate de practici ar conecta:
- NEON, reţelele naţionale EQUAL pentru deţinuţi, existente în cel puţin şase
state membre;
- O serie de organisme care se ocupă de (ex)-deţinuţi şi care funcţionează deja
la nivel european, cum sunt Prison Education Network, Juvenile Justice
Observatory, European Offender Employment Forum, European Prison Regime
Forum şi Conférence Permanente Européene de la Probation;
- Direcţiile Generale ale Comisiei Europene interesate de subiectul (ex)deţinuţilor,
cum sunt DG Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate
de Şanse, DG Justiţie, Libertate şi Securitate, DG Educaţie şi Cultură şi DG
Sănătate şi Consumatori.
6.6. Subiectul reintegrării deţinuţilor trebuie prezentat Consiliului Europei pentru a
influenţa ideile legate de acest aspect al drepturilor omului, fapt ce poate avea loc
în contextul unei cereri de recunoaştere a acestui set de orientări referitoare la
reintegrarea (ex)-deţinuţilor care a emanat din iniţiativa EQUAL.
În contextul european, trebuie acordată atenţia cuvenită şi necesităţilor de reintegrare
ale deţinuţilor europeni deplasaţi, pentru a evita compromiterea drepturilor lor
fundamentale, ca cetăţeni europeni, la egalitatea în ceea ce priveşte serviciile. Sunt
consideraţi deţinuţi ai Uniunii Europene deplasaţi, deţinuţii care execută o pedeapsă într-un
stat membru care nu este ţara de reşedinţă a acestora, ceea ce trebuie să impună luarea
în considerare a principiului subsidiarităţii.
31

ANEXA II - Formarea Socio - Umană şi Tehnologică
• Introducere
Cuprins
• Formarea Socio- umană şi Tehnologică
• Activităţile ce se vor derula
• Graficul activităţilor
• Resursele ce vor fi implicate
a. Incinte
b. Formatori
• Metodologia de formare
• Competenţele ce vor fi dobândite
• Module şi conţinuturi programatice
32

Introducere
Întrucât misiunea sistemului penitenciar este reinserţia socială a persoanelor private
de libertate, este fundamentală consolidarea procesului de socializare a indivizilor într-un
mod mai eficient. Astfel, este important să se lucreze asupra valorificării personale şi
profesionale a deţinuţilor, în vederea participării lor treptate la nivel social şi politic.
Formarea Socială şi Umană survine ca un sprijin pentru satisfacerea unor necesităţi
resimţite de către deţinuţi (creşterea auto-stimei şi motivarea în vederea schimbării,
construirea unor proiecte de viaţă, crearea şi consolidarea unor legături familiale,
prevenirea recidivei, printre altele). În aceste condiţii, formarea se dovedeşte a fi o plus
valoare pentru indivizii care se află în detenţie, întrucât permite încă de timpuriu pregătirea
unor competenţe fundamentale pentru un proces de reinserţie mai eficace.
Instruirile de formare socială şi umană vor fi susţinute de specialiştii Serviciului de
Educaţie şi Asistenţă Psihosocială al penitenciarului şi de colaboratori care doresc să se
implice. Instruirile se vor adresa grupurilor de 15-25 persoane private de libertate.
Formarea Socio - Umană şi Tehnologică
Formarea este compusă din activităţi care sunt descrise în continuare şi prevede
parcurgerea temelor de instruire distribuite, după cum urmează:
− Formare socială şi umană;
− Instruire practică şi tehnologică.
Se mizează masiv pe formarea socială şi umană, dat fiind că obiectivul principal al
formării este ca participanţii, la sfârşitul activităţii, să fie apţi să-şi definească proiectul de
viaţă personală şi profesională. Poate fi inclus un modul de Introducere în informatică, în
măsura în care penitenciarele dispun de condiţii fizice în acest sens (o sală de informatică).
Activităţile ce se vor derula
Activitatea 1: Popularizare, recrutare, selectare şi lămurire
Popularizarea, recrutarea şi selecţia cursanţilor se vor realiza prin intermediul
serviciilor penitenciarului. Lămuririle, efectuate în cadrul unor sesiuni organizate în acest
sens, vor fi oferite de specialiştii penitenciarului.
Circuitul de semnalare/selecţie a potenţialilor cursanţi
Popularizarea cursului în rândul publicului-ţintă
Cine se ocupă: echipe din cadrul penitenciarului
Cum: Diseminare în diferitele secţii, prin anunţuri afişate. Culegerea şi prelucrarea înscrierilor la
sesiunile de clarificare. După organizarea grupurilor au loc sesiuni de clarificare şi se fac înscrieri
pentru participarea la curs.
Când: recomandabil cu 2 săptămâni înainte de data prevăzută pentru începerea cursului
Evaluarea potenţialilor cursanţi :
Cine se ocupă: echipe din cadrul penitenciarului
Cum: Organizarea informării persoanelor private de libertate înscrise; completarea
chestionarului-anexa III;
Când: recomandabil cu o săptămână înaintea datei prevăzute pentru începerea cursului
33

Interviuri cu candidaţii
Selectarea efectivă a candidaţilor urmată de semnarea unui angajament de
participare
În situaţia în care echipa de implementare este presată de timp, acţiunile se vor
derula în cel mai scurt timp posibil.
Activitatea 2 - Formare Socială şi Umană – latura socio-umană
Această activitate are drept obiectiv sensibilizarea şi motivarea participanţilor în
vederea formării şi consolidării stimei acestora, a identităţii şi responsabilităţii lor civile, în
scopul consolidării unor competenţe şi acoperirii unor lacune la nivel personal, ale
participanţilor.
Activitatea 3 - Formare tehnică – latura ştiinţifico-tehnologică
Informaţiile care vor fi predate, vor înzestra participanţii cu cunoştinţele teoretice
necesare pentru a şti ce înseamnă practicarea diferitelor profesii, în scopul de a facilita
constituirea unui plan/proiect de viaţă profesională. În acest sens, vor fi prezentate
activităţile din ateliere şi vor fi organizate workshop-uri legate de diverse profesii, cu
obiectivul de a ajuta cursanţii să aibă contact cu competenţele necesare a fi dezvoltate,
pentru exercitarea acestora. Profesiile prezentate trebuie să aibă în vedere domeniile de
interes pentru formarea deţinuţilor, precum şi necesităţile de pe piaţa muncii, din zonele
apropiate. Modulul de informatică aparţine, şi el, acestei categorii. Se pot organiza vizite la
fabrici sau furnizori de formare profesională pe diverse profesii.
Graficul activităţilor
Este important ca formarea să fie organizată în timp, fapt transpus printr-o
planificare a tematicii lunare sau pe întreaga perioadă.
Resursele ce vor fi implicate
Pentru realizarea unei acţiuni de formare, sunt necesare următoarele resurse:
Umane
1 Educator
1 Psiholog
1 Asistent social
Coordonatori de ateliere
Formatori din partea colaboratorilor
Materiale
Cine se ocupă: specialiştii din cadrul penitenciarului
Cum: prin interviuri individuale urmate de elaborarea listei finale.
Când: recomandabil cu 5 zile înaintea datei prevăzute pentru începerea cursului
Echipamente şi materiale audiovizuale şi informatice Echipamente şi material didactic
TV, Video/DVD-player , cameră video, filme Mese, scaune
Retroproiector, ecran Tablă
Masă de asistenţă pentru echipamente audiovizuale Pixuri, coli
Computere Material didactic de sprijin
34

a. Incinte
Formarea va avea loc în incintele puse la dispoziţie de penitenciarele care doresc
să dinamizeze aceste acţiuni.
b. Formatori
După cum s-a specificat în cadrul resurselor, sunt necesari mai mulţi formatori care
vor pregăti din timp dezbaterea tematicii propuse.
Pe componenta teoretică, formatorii trebuie să dispună de pregătire specifică la
nivel superior şi formare psiho-pedagogică în domeniile ce vor fi abordate.
Pe componenta de informare tehnologică, formatorii trebuie să aibă o experienţă
profesională dovedită.
Metodologia de formare
Date fiind caracteristicile grupului-ţintă, formarea va avea la început o componentă
socioculturală, care va încerca să dezvolte capacitatea de auto-analiză, să identifice
competenţele şi motivaţiile şi să promoveze auto-stima şi autonomia participanţilor.
Metodologia pedagogică ce va fi utilizată va trebui să fie interactivă şi demonstrativă
şi se doreşte stabilirea unei legături directe şi eficace între teorie şi practică,
accentuându-se în acest scop utilizarea mijloacelor audiovizuale şi formarea în ateliere de
lucru.
Competenţe ce vor fi dobândite
La sfârşitul cursului, beneficiarul va dobândi următoarele competenţe sociale şi
personale:
- Optimizarea comunicării interpersonale;
- Dezvoltarea comportamentelor afirmative;
- Întărirea sentimentului de apartenenţă la un grup;
- Dezvoltarea valorilor civice;
- Dezvoltarea competenţelor familiale şi parentale;
- Întărirea auto-stimei.
Module şi conţinuturi programatice
TEMA DEZBATERE/ACTIVITATE
1. Focus-grup despre aşteptările deţinuţilor;
2. Prezentarea programului formării-reguli de grup;
3. Educaţia civică;
4. Cetăţenia.
5. Voluntariatul – opţional;
6. Mediul înconjurător – opţional;
7. Poporul Român şi limba Română – opţional;
8. Simboluri româneşti – opţional.
9. Oameni de cultură români – opţional;
10. Personalităţi istorice – opţional;
11. Reguli de igienă;
12. Prevenirea bolilor.
13. Igiena orală - opţional;
14. Îngrijirea pielii - opţional;
15. Igiena părului - opţional;
16. Igiena personală şi locul de muncă.
35

17. Gestionarea timpului şi importanţa lui;
18. Stabilirea priorităţilor, identificarea obiectivelor şi planificarea;
19. Simptomele gestionării defectuoase a timpului;
20. Gestionarea timpului şi munca.
21. Stresul şi evenimentele care îl declanşează;
22. Diferenţe individuale în aprecierea şi reacţionarea la stres;
23. Conflictul şi consecinţele sale;
24. Tipuri de conflicte.
25. Negocierea şi gestionarea conflictelor;
26. Gestionarea conflictului prin soluţionarea de probleme;
27. Individul şi grupul;
28. Auto-stima.
29. Comunicarea;
30. Motivaţia;
31. Comportamentul asertiv;
32. Abilităţi de negociere.
33. Egalitate, diferenţe şi inechitate; discriminarea - opţional;
34. Situaţia bărbaţilor şi a femeilor la locul de muncă;
35. Violenţa împotriva femeilor şi minorilor - opţional;
36. Comunicarea în familie; autoritate şi permisivitate;
37. Prevenirea dependenţei şi a comportamentelor de risc - opţional;
38. Cum să îmi ajut copilul să facă faţă violenţei şi să-l pregătesc pentru viitor? –
opţional.
39. Scopul şi rolul muncii în societate - opţional;
40. Căutarea unui loc de muncă;
41. Curriculum vitae;
42. Scrisoarea de intenţie.
43. Interviul de angajare;
44. Resurse şi obstacole personale legate de angajarea în muncă;
45. Ajutorul de şomaj şi ajutorul social;
46. Sprijinul societăţii în reinserţia persoanelor care au suferit o condamnare
penală.
47. Contractul individual de muncă;
48. Iniţierea unei activităţi independente.
49. Workshop-prezentarea unor profesii, a calificărilor necesare şi a unor
procese tehnologice aferente (se poate organiza şi la o instituţie care oferă
calificare profesională);
50. Prezentare-munca în agricultură (se poate organiza la grădina
penitenciarului);
51. Participarea la o activitate lucrativă la grădina unităţii – opţional.
52. Prezentarea unui atelier din incinta penitenciarului;
53. O zi de muncă în atelierele unităţii – opţional.
54. Vizitarea unei fabrici – opţional;
55. Participare la o activitate de ecologizare in colaborare cu un partener extern
- opţional.
56. Prezentarea unui şantier din domeniului construcţii - opţional;
57. Participare la o activitate lucrativă din domeniul îngrijire clădiri – opţional.
36

Formarea modulului de instruire porneşte de la această tematică. În cadrul unei
sesiuni de lucru pot fi dezbătute şi două teme, deoarece apreciem că o temă se
poate dezbate în maximum 60 de minute. Recomandăm să se organizeze două
sesiuni de lucru săptămânal. Alegerea structurii depinde şi de resursele umane
implicate, spaţiile alocate, dacă deţinuţii participă şi la muncă etc. Se poate adăuga
modulul de Introducere în Informatică în cazul în care există condiţii în penitenciare,
resurse umane şi de timp.
Cadrele unităţii şi colaboratorii implicaţi în activitatea de formare socio-umană au la
dispoziţie pentru pregătirea formării şi îndrumarul postat pe portalul intranet ANP.
La finalizarea formării se va face evaluarea participanţilor şi se vor acorda calificative.
Participarea la acest proiect se înscrie în evidenţele penitenciarului (dosar, evidenţă
informatizată).
37

ANEXA III
Exodus
Formular de evaluare a situaţiei în perspectiva angajabilităţii
Date personale C.I/ Paşaport/ B.I. nr:
Numele: Data naşterii:
Vârsta:
Adresa: Nr. telefon: Fără adăpost Rude
Permanent Propriu
Temporar Închiriat
Codul poştal: Altele:____________________
1. Starea civilă: necăsătorit/căsătorit/divorţat/concubinaj
Familie monoparentală: DA / NU
Nr. de dependenţi:
Copii
Părinţi/Socri
Pagina
1
Alţii
2. Naţionalitatea:
3. Locul naşterii:
4. Limba străină:
Altele:___________________________________
5. Permis de conducere: DA / NU Mijloc de transport propriu:
DA / NU
Uşoare Interdicţie de a conduce între:
___/____/____ şi ___/____/____
Grele
EDUCAŢIE / CALIFICĂRI (inclusiv formarea vocaţională)
Ani de şcoală / Calificări
obţinute:
Şcoala / Instituţia de formare:
ALFABETIZARE, MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Bună Suf Insuf. Nu are
Capacitatea de a citi:
Scris:
Istoricul traiectoriei
şcolare
. Vârsta la care a
început şi a terminat
şcoala:
. Nivelul studiilor:
. Motive pentru
întreruperea studiilor:
38

Socoteli:
Aţi mai folosit un computer Da Nu
Dacă da, ce programe? _________________________________________________
Se va marca pentru: Şcoală
Formare profesională
Competenţe primare
Exodus
Formular de evaluare a situaţiei în perspectiva angajabilităţii
Pagina
2
ISTORICUL LOCURILOR DE MUNCĂ (se va trece întâi cel mai recent, inclusiv munca
voluntară)
De la ___
la
Denumirea
organismului
angajator
Funcţii
exercitate
Competenţe de lucru
(transferabile)
Motivul
încetării
locului de
muncă
INFORMAŢII LEGATE DE BENEFICIILE SOCIALE Dacă aţi fost vreodată şomer, vă
rugăm să completaţi cele de mai jos:
Şomer de la data: ___________ Aţi solicitat ajutor? DA / NU Dacă aţi primit, cât timp?
_____________
Dar ajutor social?______________Aţi fost instituţionalizat?_______________________
Observaţii:
SĂNĂTATE Aveţi vreo problemă de sănătate? DA / NU
Consum Consum Probleme de sănătate care vă afectează capacitatea de
de
de muncă?Da Nu
Consum droguri: alcool: Consum
ator ator
Fost Fost Care:_______________________________________________
consuma consuma ______
tor
tor
Neconsu Neconsu
mator mator Explicaţi de
ce:_______________________________________________
39

DESPRE INFRACŢIUNE Durata pedepsei: Data prevăzută pentru
eliberare:
- liberare condiţionată
- liberare definitivă
Tipul de infracţiune:
Infracţiuni anterioare:
Durata pedepselor cu închisoarea executate (având în vedere condamnarea actuală şi cele
anterioare):
ASPIRAŢII PERSONALE
Educaţie/Formare
Disponibilitatea de a învăţa (atitudinea faţă de formare)
Domenii preferenţiale pentru ocuparea unui loc de muncă
Aşteptări salariale:
(atitudinea faţă de angajare)
Exodus
Formular de evaluare a situaţiei în perspectiva angajabilităţii
Aveţi rapoarte disciplinare de pedepsire?-
Altele
Pagina
3
Aceste informaţii mi-au fost citite şi corespund cu ceea ce am discutat în timpul întâlnirii.
Înţeleg că aceste informaţii vor fi tratate cu respect şi că nu vor fi împărtăşite nimănui fără
un motiv valabil legat de soluţionarea problemelor / dificultăţilor mele.
Semnătura persoanei private de libertate:____________________________
Data: ____________
40

ANEXA IV
Exemplu de invitaţie şi program seminar
INVITAŢIE
SEMINAR-DEZBATERE
INCLUZIUNE SOCIALĂ ŞI NOI OPORTUNITĂŢI DE AFACERI
28 iulie 2010
Penitenciarul Timişoara, în colaborare cu Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Timişoara şi Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, în cadrul
Proiectului „Creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenţie prin o
mai bună educaţie, informare a societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar”
organizează seminarul–dezbatere cu tema ”INCLUZIUNE SOCIALĂ ŞI NOI
OPORTUNITĂŢI DE AFACERI”.
Scopul seminarului este informarea participanţilor privitor la incluziunea socială a
persoanelor private de libertate, precum şi asupra posibilităţilor de dezvoltare a unor
activităţi lucrative în colaborare cu Penitenciarul Timişoara.
Seminarul se va desfăşura la Penitenciarul Timişoara –Timişoara str. Popa Şapcă
nr.7, în data de 28.07.2010, de la ora 10.
Tematica abordată:
1. Noi oportunităţi de afaceri în colaborare cu Penitenciarul Timişoara;
2. Activităţile de reintegrare socială şi oferirea de şanse egale pe piaţa muncii, paşi
importanţi spre incluziunea socială;
3. Dificultăţi întâmpinate în angajarea în muncă a persoanelor care au suferit
condamnări penale.
Vă invităm să ne confirmaţi participarea dumneavoastră prin e-mail la adresele
cbusuioc@dgp.ro sau dborza@dgp.ro, respectiv telefonic la numărul 0256/200030serviciul
reintegrare socială. Persoane de contact din cadrul Penitenciarului Timişoara sunt
Scms. Delia Borza şi Scms. Cristina Busuioc.
În confirmări vă rugăm să ne comunicaţi numele şi prenumele participanţilor pentru a
permite accesul în penitenciar. Invitaţii vor avea asupra lor actul de identitate la intrarea în
Penitenciar.
Termen de înscriere: 21.07.2010
Cu respect,
_______________ _______________________
Preşedinte Director
CCIAT Penitenciarul Timişoara
41

10,00 -10,30 - Primirea participanţilor
AGENDA
10,30 -11,00 - Prezentarea activităţilor lucrative care se desfăşoară şi a oportunităţilor de
colaborare cu mediul de afaceri - cms. Georgică Alexeev - Directorul Penitenciarului
Timişoara
11,00 -11,30 - Incluziune socială, egalitate de şanse, reintegrare socială – cms. Liliana
Horvath - Director adjunct Educaţie şi Asistenţă Psihosocială
11,30 -12,00 - Dificultăţi întâmpinate de persoanele private de libertate după liberarea
condiţionată-reprezentant Serviciul de Probaţiune Timiş
12,00 -12,30 - Pauză de cafea
12,30 – 14,00 - Prezentarea unor cazuri de succes; discuţii libere .
Observaţie: invitaţiile şi programele vor fi elaborate în aşa fel încât să respecte
cerinţele de imagine ale proiectului.
42

ANEXA V -
INVITAŢIE
ÎNTÂLNIRE-DEZBATERE
cu tema „Implicare socială prin integrarea în muncă a deţinuţilor”
29 septembrie 2010
Penitenciarul Timişoara organizează în cadrul Proiectului „Creşterea şanselor de
incluziune socială a persoanelor aflate în detenţie prin o mai bună educaţie, informare a
societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar” întâlnirea–dezbatere cu tema
”IMPLICARE SOCIALĂ PRIN INTEGRAREA ÎN MUNCĂ A DEŢINUŢILOR”.
Scopul întâlnirii este informarea participanţilor privitor la importanţa implicării sociale
a firmelor prin sprijinirea integrării în muncă a deţinuţilor precum şi referitor la posibilităţile
de dezvoltare a unor parteneriate în colaborare cu Penitenciarul Timişoara.
Evenimentul se va desfăşura la Penitenciarul Timişoara –Timişoara str. Popa Şapcă
nr.7, în data de 29.09.2010, de la ora 10.
Vă invităm să ne confirmaţi participarea dumneavoastră prin e-mail la adresa
cbusuioc@dgp.ro , respectiv telefonic la numărul 0256/200030-serviciul reintegrare
socială. Persoane de contact din cadrul Penitenciarului Timişoara sunt Scms. Delia Borza şi
Scms. Cristina Busuioc.
În confirmări, vă rugăm să ne comunicaţi numele şi prenumele participanţilor pentru
a permite accesul în penitenciar. Invitaţii vor avea asupra lor actul de identitate la intrarea în
Penitenciar.
Termen de înscriere: 26.09.2010
Cu respect,
_________________________
Director
Penitenciarul Timişoara
Observaţie: invitaţiile vor fi elaborate în aşa fel încât să respecte cerinţele de imagine
ale proiectului.
43

ANEXA VI
ADMINISTRATIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Penitenciarul Timişoara
POSDRU/15/6.2/S/1/ID proiect-4153
Proiectul „Creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenţie prin o
mai bună educaţie, informare a societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar”.
Data:
ANUNT IMPORTANT
Penitenciarul Timişoara implementează proiectul „Creşterea şanselor de incluziune
socială a persoanelor aflate în detenţie prin o mai bună educaţie, informare a societăţii şi
îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar”, proiect finanţat de Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
În cadrul proiectului ne propunem promovarea în mediul de afaceri, a ideii de
angajabilitate a deţinuţilor.
În acest sens, vă informăm că Penitenciarul Timişoara vă oferă forţă de muncă,
pentru efectuarea de lucrări în domenii, precum:
-agricultură, salubrizare spaţii, îngrijire spaţii verzi, săpături, muncă necalificată în
construcţii sau montaj piese pe camerele de deţinere;
-programul de muncă zilnic al deţinuţilor este de 8 ore;
-brigăzile care muncesc sunt compuse din minimum 5 deţinuţi, iar durata activităţii este de
minimum o zi lucrătoare;
-tariful orar se negociază cu conducerea unităţii în funcţie de numărul persoane private de
libertate participante şi de durata contractului; tarifele uzuale practicate sunt între 6,5-8
RON/oră/persoană privată de libertate (fără TVA);
-oferim forţă de muncă pentru firme, instituţii publice, ONG-uri, dar şi asociaţii de locatari
sau persoane fizice;
-forma de angajare este în baza unui contract de prestări servicii;
-angajatorul asigură condiţiile igienico-sanitare pentru persoanele private de libertate,
transportul, protecţia muncii, precum şi utilajele şi sculele necesare desfăşurării activităţii.
Persoană de contact: Scms. Iulian Jităraşu, telefon 0256/ 200030, fax 0256/ 293
349, e-mail ijitarasu@dgp.ro.
________________________
Director
Penitenciarul Timişoara
Observaţie: anunţurile vor fi elaborate în aşa fel încât să respecte cerinţele de
imagine ale proiectului.
44

MODEL PARTENERIAT
Ministerul Justiţiei SC. ....................Timişoara
Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Penitenciarul Timişoara
Nr.___________ din _________2010 Nr.__________din________2010
I. PĂRŢILE CONTRACTULUI
Prezentul contract se încheie între:
CONTRACT DE PARTENERIAT
- SC............................TIMIŞOARA, cu sediul în
Timişoara..................................................reprezentat
prin.......................................................................
- PENITENCIARUL TIMIŞOARA, cu sediul în Timişoara Str. Popa Şapcă nr. 7, reprezentat
prin domnul comisar Florin Şerpe, Director şi doamna comisar Liliana Horvath, Director
adjunct Educaţie şi Asistenţă Psihosocială.
II. SCOPUL CONTRACTULUI:
Scopul parteneriatului este crearea unui cadru de colaborare între părţile semnatare, în
vederea desfăşurării de acţiuni comune, care să contribuie la reintegrarea socială a
persoanelor private de libertate, având în vedere faptul că la Penitenciarul Timişoara se
derulează în prezent proiectul educaţional ”Implicarea angajatorilor în mediul penitenciar”,
în cadrul proiectului„Creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în
detenţie prin o mai bună educaţie, informare a societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în
penitenciar”. POSDRU/15/6.2/S/1 /ID proiect – 4153-Proiect finanţat prin Fondul Social
European.
III. OBIECTIVE:
• Promovarea în mediul de afaceri a ideii de incluziune socială a persoanelor private de
libertate sau liberate din penitenciar;
• Participarea la evenimentele organizate în cadrul proiectului în vederea promovării
incluziunii sociale a persoanelor private de libertate.
IV. TIPUL BENEFICIARILOR:
• beneficiari direcţi: persoanele private de libertate din Penitenciarul Timişoara.
V. Obligaţiile Penitenciarului Timişoara:
a) permite accesul reprezentantului firmei în penitenciar;
b) stabileşte şi comunică partenerilor exigenţele privind normele de funcţionare a
penitenciarului, de acces şi deplasare în instituţie, precum şi cele referitoare la
relaţionarea cu persoanele private de libertate, conform legislaţiei şi regulamentelor
aflate în vigoare;
c) oferă, în limitele impuse de lege şi regulamentul de ordine interioară, informaţii necesare
bunei desfăşurări a activităţilor;
45

VI. Obligaţiile SC.................. TIMIŞOARA
a)desemnează şi comunică prealabil, în scris, persoanele care participă la derularea
activităţilor proiectului, în vederea obţinerii aprobării de acces în penitenciar, în conformitate
cu regulile specifice acestei instituţii (nume, prenume, serie şi act de identitate, calitatea
acestora);
b)asigură respectarea regulilor specifice instituţiei penitenciare, care vor fi prelucrate în
perioada iniţială a colaborării, reguli referitoare la normele de funcţionare a unităţii, de
acces şi deplasare în unitate, precum şi relaţionarea cu persoanele private de libertate,
conform legislaţiei şi regulamentelor aflate în vigoare;
c)promovează ideea incluziunii sociale a persoanelor private de libertate în mediul de
afaceri;
d)informează penitenciarul dacă există posturi vacante în cadrul firmei, posturi la care să
poată candida deţinuţi care se liberează;
d) nu va putea desfăşura activităţi în incinta penitenciarului sau activităţi în cadrul cărora se
află în contact cu persoane private de libertate, reprezentantul firmei care:
- se află în relaţii de rudenie, prietenie sau colegialitate cu o persoană privată de libertate
care execută pedeapsa sau o parte a acesteia în Penitenciarul Timişoara;
- vizitează o persoană privată de libertate aflată în Penitenciarul Timişoara.
Dacă această situaţie este constatată ulterior, firma va lua măsuri pentru ca acel
reprezentant să nu mai participe la activităţi comune şi va înlocui în cel mai scurt termen
respectivul membru cu un altul care nu se află în vreuna dintre situaţiile arătate mai sus.
VII. Obligaţii comune:
• desemnează personalul cu atribuţii specifice în vederea derulării activităţilor propuse;
• promovează imaginea ambilor parteneri;
• asigură mediatizarea activităţilor întreprinse;
• participă la simpozioane, mese rotunde, întâlniri de lucru care vizează aspecte de
interes comun;
• deleagă câte un reprezentant care să fie direct responsabil cu derularea acestui
protocol.
VIII. DURATA CONTRACTULUI DE PARTENERIAT
Prezentul parteneriat s-a încheiat azi……………….. , pe o perioadă de un an, în
două exemplare, câte unul pentru fiecare partener, data semnării fiind şi data intrării în
vigoare.
Rezilierea prezentului parteneriat înainte de termen sau prelungirea duratei sale se
face numai prin acordul scris al ambelor părţi.
Directorul penitenciarului Patron
46

ANEXA VII - ORGANIZAREA UNUI EVENIMENT
CUPRINS
Introducere
GHID PRACTIC
PENTRU ORGANIZAREA DE EVENIMENTE PENTRU ANGAJATORI
ÎN MEDIUL PENITENCIAR
Partea 1 – Cu 1-3 luni înainte
Care e tipul de eveniment / Grafic / Lista de invitaţi
Lucrul cu organizaţiile de firme / Programul vizitei / Vizita
Partea 2 – Cu 1 lună sau minim 2 săptămâni înainte
Agenda evenimentului / Invitaţii / Alocutori
Partea 3 – Cu 1 săptămână înainte
Urmărirea invitaţiilor făcute / Prezentări / Catering
Planificarea vizitei / Pachete de informare
Partea 4 – În ziua evenimentului
Întâmpinare / Pregătire pentru vizită / Modalităţi de contactare în viitor
Implicarea deţinuţilor
Partea 5 – După eveniment
Conlucrarea cu Mass-media
47

INTRODUCERE
Evenimentele îşi propun să demonstreze că prin stimulare, motivare şi formare,
deţinuţii reuşesc să îşi schimbe comportamentul şi să devină cetăţeni cu un rol şi o
contribuţie pozitivă în societate, în cadrul căreia se vor întoarce în scurt timp. Un accent
considerabil trebuie pus pe beneficiile economice şi sociale pe care maximizarea
oportunităţilor de angajare după eliberare le poate genera, atât pentru angajatori, cât şi
pentru societate în ansamblul său.
Ca un aspect concret, nu trebuie omis faptul că, anterior organizării unui eveniment,
trebuie pregătite prezentările ce vor fi expuse, conţinutul mapelor şi comunicatul de presă.
Elementele de comunicare trebuie să întrunească cerinţele de imagine a proiectului şi
trebuie transmise spre aprobare finanţatorului.
PARTEA 1
Cu 1-3 luni înainte
Se vor conveni tipul şi obiectivele evenimentului;
Se va conveni perioada de desfăşurare şi se va verifica să nu coincidă cu alte
evenimente;
Se va conveni asupra locaţiei şi asupra numărului de invitaţi dorit sau posibil;
Se va stabili conţinutul în mare al evenimentului;
Se va pregăti lista de invitaţi;
Se vor defini resursele financiare şi umane; se vor întreprinde demersuri scrise la
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, pentru aprobarea unor resurse financiare
necesare;
Se vor stabili contacte cu asociaţiile locale de angajatori;
Se vor delega sarcinile.
CARE E TIPUL DE EVENIMENT ?
Scopul evenimentului trebuie definit, evident, înainte de a începe planificarea
detaliată.
Au fost identificate două tipuri principale de evenimente pentru angajatori:
Tipul evenimentului Avantaje Dezavantaje
A. Eveniment de
sensibilizare a
angajatorilor
Angajatorii participă la
prima lor vizită în
penitenciar sau participă
la întâlniri, dezbateri,
seminarii, ascultă
discursuri şi se plimbă
prin zonele de lucru.
B. Târg de locuri de
muncă
Angajatorii dispun de un
stand pe care îl vizitează
persoanele private de
libertate. Poate fi
implicată AJOFM.
• Mesajul este transmis unui număr mare
de oameni, dintre care, ulterior, se vor autoselecta
cei ce dezvoltă legături în viitor;
• Un prim contact cu penitenciarul -
necesită un angajament foarte redus din
partea angajatorului;
• Permite gândirea laterală – angajatorii pot
identifica moduri în care să conlucreze cu
penitenciarul.
• Angajatorii cunosc un număr mare de
persoane private de libertate;
• Persoanele private de libertate descoperă
tipul de angajator care i-ar accepta, ceea ce
le ajută să îşi propună să obţină calificări
şi/sau competenţe
• Este doar o introducere – este
nevoie de o muncă suplimentară
pentru a transforma contactele în
oportunităţi de angajare şi
experienţe de muncă;
• Există oportunităţi scăzute
pentru persoanele custodiate,
pregătite să muncească.
• Un număr mai mic de angajatori
implicaţi;
• Cere un angajament mult mai
substanţial din partea
angajatorilor;
• Angajatorii se pot simţi presaţi
dacă nu sunt implicaţi complet;
• Pot provoca false speranţe
persoanelor private de libertate.
48

Din expunerea avantajelor şi dezavantajelor reiese clar că cele două tipuri de mai
sus îndeplinesc roluri diferite şi ating ţinte diferite.
În general, ar avea sens ca, mai întâi, să se desfăşoare unul sau mai multe
evenimente de tip A pentru a obţine suficient de mult contacte bune, astfel încât, ulterior, să
se poată organiza cu succes un eveniment de tip B.
Notă: Prezentul ghid este structurat pe secţiuni care tratează modul în care trebuie
acţionat în fiecare fază a procesului. Fiecare secţiune are un scurt „check list” a
activităţilor care trebuie întreprinse în faza respectivă, după care elementele specifice
sunt examinate detaliat.
GRAFIC
Planificarea unui eveniment de conştientizare a angajatorilor durează, în general,
aproximativ 3 luni, dar e posibil ca datorită planificărilor din proiect, să se reducă la o lună.
Preocuparea principală în ceea ce priveşte timpul este trimiterea invitaţiilor din timp, pentru
a găsi spaţii în agendele ocupate, ceea ce permite urmărirea invitaţiilor netrimise sau
trimise greşit.
Standardul european în domeniu este ca invitaţiile să fie trimise cu şase săptămâni
înainte de eveniment însă, din experienţa practică românească, trimiterea cu 2 săptămâni
înainte este suficientă.
Este crucial ca procesul de urmărire a noilor contacte după eveniment să constituie o
parte extrem de importantă a proiectului şi să fie trecut în agenda organizatorilor încă de la
început.
STABILIREA LISTEI DE INVITAŢI
Activitatea care consumă cel mai mult timp este, de departe, compilarea listei de
invitaţi. O combinaţie de factori va împiedica oamenii să accepte invitaţiile, fie şi din cauza
volumului mare de muncă şi părerilor preconcepute despre persoanele private de libertate.
Institutul de Marketing sugerează că nivelul acceptării invitaţiilor „reci” (adică cele
pentru care nu există nicio legătură sau nicio implicare prealabilă) rareori depăşeşte 1 din
20. De aceea, este esenţial să se trimită invitaţii la mult mai mulţi oameni decât numărul
pentru care se doreşte participarea.
Notă: La Penitenciarul Timişoara am avut o participare medie la evenimentele noastre
de circa 25 de persoane. Dintre aceştia, cam 5 erau angajatori. Am trimis aproximativ
100 de invitaţii pentru a obţine acest rezultat.
Un angajator nu va dori să depăşească nenumăratele motive de a nu se implica
decât, dacă vede avantaje solide pentru afaceri. De aceea, va trebui să vă concentraţi
asupra domeniilor de angajare unde există carenţe de calificare sau de personal, dar şi pe
domenii în care persoanele private de libertate pot munci pe perioada detenţiei sau, după
liberare.
Informaţiile la nivel regional legate de lipsa de calificare pot fi obţinute de la agenţiile
de ocupare a forţei de muncă sau de la asociaţiile de angajatori locali.
Atelierele existente în închisori care demonstrează abilităţi specifice ori oferă
produse de calitate, îi vor impresiona pe angajatori.
49

Notă: La Penitenciarul Timişoara am invitat firme din domenii foarte diverse de activitate,
deoarece în contextul crizei economice actuale, în toate domeniile, se constată o lipsă a
locurilor de muncă disponibile.
Dimensiunea firmei nu este importantă. Cele 7 evenimente organizate la
Penitenciarul Timişoara pe parcursul implementării proiectului au dovedit că afacerile cu
numai 20 de angajaţi pot la fel de bine să participe şi să încerce să se implice mai departe .
Invitaţiile trebuie adresate Directorului General şi/sau şefului de resurse umane.
În general, aruncaţi o privire în presa locală pentru a identifica companii care să facă
publicitate politicilor lor etice – este posibil să accepte propuneri de angajări pentru a-şi
îndeplini obiectivele politicilor lor.
NOTĂ: Din experienţa Penitenciarului Timişoara putem să vă împărtăşim faptul că
angajatorii români nu sunt foarte interesaţi să participe la evenimente. De asemenea,
mulţi din cei care vor veni, practic, vin din curiozitate. Nu trebuie să vă aşteptaţi la săli
pline de angajatori! Fiecare angajator care participă, însă, este un potenţial colaborator.
Poate nu vrea să angajeze persoane private de libertate, dar, este dispus să vă ajute, de
exemplu, în diseminarea informaţiei sau, poate se identifică un alt tip de colaborare. Noi
am găsit o firmă care a semnat un parteneriat prin care ne ajută la diseminarea
informaţiei iar o altă firmă ne-a ajutat prin donare de materiale să desfăşurăm activităţi în
cadrul Programului educativ de valorificare a aptitudinilor-HOBBY.
Nu uitaţi că acest proiect nu îşi propune să angajeze deţinuţi, ci să dezvolte
colaborarea penitenciarelor cu angajatorii!
Un avertisment – e foarte uşor să vă alegeţi cu o sală plină de oameni care nu reprezintă
publicul dumneavoastră ţintă! Să invităm şi reprezentanţi ai autorităţilor locale alţi
colaboratori, dar nu să umplem sala cu ei.
Angajatorii se simt cu mult mai încrezători, şi deci dornici să participe, dacă există un
număr însemnat de angajatori la eveniment.
De asemenea, am observat că este obligatoriu ca la evenimente să participe
unele dintre persoanele private de libertate implicate în proiect. Prezenţa lor este o
ocazie extraordinară de a discuta cu angajatorii.
• Poate părea un sfat evident, dar trebuie să vă păstraţi datele eventualilor dumneavoastră
invitaţi într-o bază de date sau pe o listă.
CONLUCRAREA CU ORGANIZAŢII ALE ANGAJATORILOR
Cu siguranţă, merită efortul de a aborda sucursalele locale ale organizaţiilor şi
reţelelor de angajatori încă dintr-o fază timpurie. O relaţie bună poate oferi scurtături către
eventualii invitaţi şi vă economiseşte multe eforturi.
Cel mai bun rezultat al unei astfel de abordări îl constituie un eveniment exclusiv
pentru asociaţiile de firme. Chiar dacă evenimentul nu este exclusiv, puteţi găsi mai multe
organizaţii locale dispuse să colaboreze şi să distribuie informaţii. Majoritatea vor avea un
tip de newsletter sau buletin, adesea distribuit prin e-mail, adică fără niciun cost.
NOTĂ: Chestiunea cheie pentru abordarea dumneavoastră este să le spuneţi că nu
vindeţi nimic! Comunicaţi faptul că participarea la eveniment e gratuită şi specificaţi clar
avantajele pentru membrii lor.
Oricare ar fi reacţia la abordarea dumneavoastră, asiguraţi-vă că invitaţi şi
reprezentanţi ai organizaţiei respective, pentru a lua parte la eveniment.
50

PERIOADA ZILEI ÎN CARE TREBUIE ORGANIZAT EVENIMENTUL
Este important ca evenimentul să fie programat în cel mai bun moment al zilei,
pentru a maximiza prezenţa angajatorilor. Iată câteva învăţăminte pe care le-am dobândit
în urma experienţelor avute:
• Evenimentul trebuie să dureze cel mult o jumătate de zi – o durată mai mare va scădea
gradul de acceptare;
• Utilizaţi fie numai dimineaţa, fie numai după-amiaza – dacă programaţi evenimentul între
mijlocul dimineţii şi mijlocul după-amiezii, oamenii nu vor fi tentaţi să participe, întrucât le
fragmentează prea mult ziua, pentru că nu vor putea rămâne decât o oră la birou, înainte
de a fi nevoiţi să plece;
• Evitaţi ore de sosire şi de plecare la care poarta de acces a unităţii este aglomerată:
schimbări de ture, transport la tribunal, vizite etc. De asemenea, puteţi utiliza o zonă
separată pentru recepţia participanţilor;
• Dacă asiguraţi o masă de prânz de tip bufet în locaţia întâlnirii, am descoperit că acesta
este modul cel mai reuşit de a umple timpul inevitabil de aşteptare în care oamenii sunt
primiţi şi însoţiţi în grupuri. Le oferă vizitatorilor ceva de făcut atunci când sosesc şi ajută la
spargerea gheţii.
LOCAŢIA
Unele penitenciare organizează ocazional evenimente pentru angajatori în afara
unităţii, de exemplu, într-o sală de conferinţe a unui hotel. Aceasta nu este o idee bună,
căci curiozitatea de a vedea o închisoare în interior poate fi mai puternică decât rezistenţa
în acest sens şi poate suscita interesul iniţial de care aveţi nevoie.
• Este crucial să poată vedea unde are loc munca propriu-zisă din penitenciar;
• Vor fi impresionaţi să vadă calitatea muncii;
• Faptul că pot vorbi cu persoanele private de libertate este esenţial, pentru eliminarea
părerilor preconcepute şi suscitarea interesului personal.
Locaţia pe care o selectaţi pentru eveniment trebuie să aibă o poziţie destul de
centrală în interiorul penitenciarului (din punctul de vedere al traseului) şi să fie suficient de
amplă pentru a permite catering-ul, expoziţiile şi aşezarea pe scaune a numărului de
oameni estimat. De asemenea, trebuie să ofere cel mai simplu acces pentru sosiri şi
plecări.
Sălile de sport au de obicei o acustică destul de proastă şi au nevoie de un sistem
audio foarte bun pentru a face ca discursurile lungi să fie suportabile în aceste spaţii – de
cele mai multe ori, capela sau unul dintre cluburi, oferă rezultate mai bune.
PARTEA 2
Cu 1 lună sau minim 2 săptămâni înainte
Negocierea şi stabilirea programului amănunţit al evenimentului; pregătirea conţinutului
mapelor şi a prezentărilor (nu uitaţi că pentru unele materiale informative este necesar
acordul finanţatorului şi că trebuie să respecte cerinţele de imagine ale proiectului);
Proiectarea, redactarea şi imprimarea invitaţiilor;
Transmiterea invitaţiilor prin poştă şi/sau e-mail;
Contactarea potenţialilor lectori.
51

AGENDA EVENIMENTULUI
Atunci când se construieşte agenda evenimentului trebuie avute în vedere următoarele:
• Păstraţi numărul lectorilor la minimul necesar, pentru ca informaţiile să poată ajunge la
destinatari;
• Ţineţi discursuri scurte şi feriţi-le de jargoane;
• Ajutaţi-vă invitaţii să rămână interesaţi – folosiţi vizita în unitate, pentru a întrerupe
sesiunea de discursuri;
• Contactul personal cu foştii deţinuţi şi un tur al penitenciarului vă vor ajuta să le schimbaţi
mentalitatea.
NOTĂ: Înaintea primului nostru eveniment am discutat despre cum am putea evita „efectul
Zoo”. Voiam să ne asigurăm că persoanele private de libertate nu se simt expuse în mediul
care, în prezent, pentru ei acesta reprezintă „acasă”.
Ştiam că vizita era vitală, pentru ca angajatorii să fie convinşi că persoanele private de
libertate participă la activităţi de muncă în fiecare zi şi, de asemenea, să observe
capacităţile pe care le au şi calitatea muncii depuse.
Din experienţă, s-a dovedit că integrarea reprezintă cheia. Includeţi un număr cât mai mare
de persoane private de libertate în acest eveniment şi în cadrul vizitei unităţii, astfel încât
toată lumea – persoane custodiate şi vizitatori – vor simţi că au avut şansa unei întâlniri
echilibrate şi echitabile.
„Capcanele” care trebuie evitate în momentul planificării programului unei vizite a firmelor la
penitenciar:
Sosirea
Mesaj de bun-venit şi
introducere
Directorul Penitenciarului
Vizită în penitenciar, în grupuri
mici
Include atelierele, zonele
educative şi o secţie de deţinere
Ceai/cafea
Pregătit şi servit de persoanele
private de libertate
Transformarea persoanelor
custodiate în contribuabili
• O cafea sau o gustare umple timpul de care e nevoie
pentru a duce vizitatorii în interiorul penitenciarului,
prevenind, astfel, frustrările datorate aşteptării;
• Se asigură un subiect de discuţie şi o ocazie pentru ca
persoanele aflate în custodie să îşi arate competenţele,
în ceea ce priveşte catering-ul.
• Încercaţi să nu dureze mult – mulţumiţi-le că au venit şi
spuneţi-le că sunteţi dornici să le ascultaţi
nevoile/preocupările.
• Moment introdus între discursuri şi discuţii, pentru a
maximiza atenţia acordată şi impactul.
• Umple timpul, pe măsură ce grupurile se întorc din
vizită;
• O altă ocazie de a implica persoanele custodiate, prin
faptul că servesc sau stau de vorbă.
• E posibil ca mulţi vizitatori să fi fost convinşi la nivel
emoţional – acum vor avea nevoie să afle realităţi
52

Doi angajatori explică de ce şi
cum oferă locuri de muncă
foştilor deţinuţi
Moment pentru întrebări
Toţi alocutorii, inclusiv foştii şi
actualii deţinuţi
incontestabile referitoare la afaceri;
• Este esenţial să dispuneţi de doi angajatori care să
vorbească – unul singur ar putea reprezenta o excepţie.
• Acest moment va începe dificil – oferiţi exemple de
întrebări pentru a începe;
• Folosiţi acest timp pentru a vă transmite mesajul legat
de cooperare şi de avantajele pentru afaceri, precum şi
pentru a elimina temerile legate de angajare.
Priviri spre viitor
• Adunaţi feedback şi obţineţi exprimări ferme ale
Comentarii şi feedback
interesului de a colabora.
Sfârşit • Terminaţi cu 10/15 minute mai devreme decât se
specifică în invitaţie. Acest lucru creează o senzaţie
pozitivă şi asigură strângerea completă a feedback-ului.
INVITAŢII
Pentru a convinge angajatorii să participe, formularea invitaţiilor şi a scrisorilor ce le
însoţesc trebuie:
a) să stârnească curiozitatea;
b) să indice potenţiale avantaje în afaceri.
Mai presus de orice, angajatorii trebuie să poată justifica faptul că au lipsit de la birou o
jumătate de zi, precum şi tot ceea ce presupune acest lucru.
Mare parte din populaţie nu ştie despre penitenciare decât că acolo sunt închişi
oameni.
Invitaţiile trebuie să arate faptul că în interior se munceşte, că au loc acţiuni de
formare şi că penitenciarele pot chiar să asigure muncitori calificaţi pentru nevoile specifice,
solicitate de angajatori.
Nu e nicio ruşine să faceţi uz de curiozitate pentru a-i determina pe oameni să vină
la penitenciar – e cel mai bun instrument care vă ajută să depăşiţi bariera inevitabilă a
rezistenţelor. Un eveniment bine organizat va evita „efectul Zoo”, prin faptul că are rol
informativ şi asigură ocazii bune de a întâlni persoane private de libertate şi de a asculta ce
au acestea de spus.
Toate aceste informaţii trebuie exprimate în cât mai puţine cuvinte, astfel încât, să
captaţi atenţia în timpul inevitabilei lecturi superficiale de 5 secunde.
Invitaţiile trebuie să fie însoţite de o scrisoare personală.
Aşadar, pe scurt, invitaţiile trebuie:
• să aibă un aspect profesionist;
• să cuprindă toate datele esenţiale referitoare la oră, dată, locaţie etc.;
• să evite jargonul;
• să motiveze oamenii să participe;
• să prezinte un format simplu pentru răspunsuri.
53

Model de invitaţie la evenimentul „Vizita firmelor la Penitenciarul Timişoara”:
EVENIMENT INEDIT
18.11. 2010
V-aţi aflat vreodată în vizită la un penitenciar?
Cunoaşteţi oportunităţile care se află în spatele porţilor închise?
Vă invităm cordial să luaţi parte la un eveniment special destinat firmelor!
Penitenciarul Timişoara în colaborare cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură
Timişoara vă învită să participaţi la un eveniment inedit – VIZITA FIRMELOR LA PENITENCIARUL
TIMIŞOARA.
Evenimentul este organizat în cadrul Proiectului „Creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor
aflate în detenţie prin o mai bună educaţie, informare a societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar”,
proiect finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 – 2013.
În urma vizitei la Penitenciarul Timişoara:
• Veţi afla ce activităţi lucrative desfăşoară persoanele private de libertate;
• Veţi descoperi noi oportunităţi de afaceri;
• Veţi vizita atelierele penitenciarului şi veţi vorbi cu persoane aflate în custodie;
• Veţi afla de la alţi angajatori experienţele avute de ei la angajarea persoanelor private de libertate,
pentru a satisface necesităţile afacerilor lor;
• Veţi afla despre oameni cu calificare, pregătiţi şi dornici să aibă parte de un nou început în comunitatea
lor.
Sperăm din toată inima că veţi fi alături de noi pentru această oportunitate deosebită!
Vizita se va desfăşura la Penitenciarul Timişoara – adresa: Timişoara str. Popa Şapcă nr.7, în data de
18.11.2010, de la ora 10.00.
Vă invităm să ne confirmaţi participarea dumneavoastră, prin e-mail, la adresele cbusuioc@dgp.ro sau
dborza@dgp.ro, respectiv telefonic, la numărul 0256/200030 - serviciul reintegrare socială.
Persoanele de contact din cadrul Penitenciarului Timişoara sunt: Scms. Delia Borza şi Scms. Cristina
Busuioc.
În confirmări, vă rugăm să ne comunicaţi numele şi prenumele participanţilor, pentru a permite accesul
în penitenciar. Invitaţii vor avea asupra lor actul de identitate, la intrarea în Penitenciar.
Termen de înscriere: 16.11.2010
Cu respect,
____________________ ____________________
Preşedinte Director
CCIAT Penitenciarul Timişoara
Observaţie: invitaţiile vor fi elaborate în aşa fel încât să respecte cerinţele de
imagine ale proiectului.
54

ALOCUTORII
Evitaţi tentaţia de a avea prea mulţi vorbitori şi reduceţi durata discursurilor. Este
mult mai uşor să provocaţi un efect de durată, prin prezentări scurte şi, la obiect.
Este important să abordaţi alocutorii cu mult timp înainte. Este posibil să fie nevoie
de timp pentru a identifica numărul exact de oameni care să vorbească şi vreţi să dispuneţi
de toate şansele ca ei să fie disponibili. Este foarte flatant să ţi se ceară să vorbeşti, dar nu
în ultimul moment!
1. Personalul penitenciarului
Un scurt mesaj de întâmpinare din partea directorului, urmat de un discurs care să
explice procesul de reinserţie, vor fi suficiente. Studiile arată că părerile preconcepute ale
angajatorilor sunt schimbate de ascultarea directa a:
a) foştilor deţinuţi;
b) angajatorilor care au dat de lucru foştilor deţinuţi, aşadar, scurtaţi celelalte discursuri
pentru a maximiza impactul acestora.
• Alegeţi pe cineva care să poată evita jargonul şi să vorbească dintr-o perspectivă
relevantă pentru înţelegerea nevoilor unei afaceri;
• Începeţi de la fundamente – de exemplu, cuvântul „reinserţie” este un concept vag
în cadrul comunităţii, deci trebuie explicat în termeni practici;
• Vorbiţi în detaliu despre avantajele pentru angajatori – vorbiţi despre impactul pe
care reducerea recidivelor îl are asupra impozitelor, familiilor, comunităţilor, precum şi
pentru ajutorul de care ar beneficia, în ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă
calificată;
• Descrieţi calificările acreditate, care se obţin în penitenciare;
• Explicaţi foarte clar opţiunile şi metodele prin care angajatorii pot fi implicaţi – de
exemplu, ce persoană din penitenciar trebuie contactată, pentru informaţii suplimentare;
• Angajatorilor le este teamă, adesea, să nu fie copleşiţi de candidaturi
necorespunzătoare pentru locurile de muncă. Explicaţi clar că oamenii sunt evaluaţi la
nivel individual şi că sunt propuşi pentru un anumit post, numai dacă acesta li se
potriveşte.
2. Foştii deţinuţi
Deşi poate fi greu să se menţină legătura şi datele de contact cu persoane care au
executat o pedeapsă privativă de libertate, este bine dacă reuşiţi să aduceţi la evenimente
doi foşti deţinuţi care s-au angajat, sau, dacă nu e posibil, invitaţi reprezentanţi ai unor
organizaţii, firme, care au lucrat cu foşti deţinuţi.
3. Persoanele private de libertate
La un eveniment organizat la Penitenciarul Timişoara, am invitat 2 persoane private
de libertate care să vorbească participanţilor. Opiniile lor au trezit interes participanţilor.
Am avut, însă, persoane private de libertate, din grupul care a participat la formarea
socio-umană şi tehnologică, care au fost aproape la toate evenimentele, în sală.
Participarea lor s-a dovedit foarte importantă la întâlnirile-dezbateri, unde au avut ocazia să
discute direct cu angajatorii.
55

4. Angajatorii
Cu puţin noroc, în momentul respectiv, veţi avea deja unul sau două contacte în
rândul angajatorilor locali, care au oferit locuri de muncă pentru foşti deţinuţi, în trecut. Este
mai bine să nu solicitaţi un angajator care a oferit un loc de muncă numai unui fost deţinut,
întrucât aceştia nu vor avea o experienţă suficient de vastă. De asemenea, un singur
exemplu, poate fi văzut ca o excepţie şi există riscul de a nu convinge.
Invitaţi alocutorii angajatori cât mai din timp, pentru a maximiza probabilitatea de a fi
disponibili.
NOTĂ: Dacă, în cadrul demersurilor efectuate, va participa şi o persoană
publică, recunoscută în comunitatea locală, eventual, în calitate de co-amfitrion,
acest lucru va creşte nu doar nivelul de acceptare din partea angajatorilor, ci va
putea provoca şi interesul presei. Poate fi vorba despre un fost deţinut cunoscut,
un scriitor local de romane poliţiste, parlamentarul din circumscripţia respectivă,
primarul sau un actor/o celebritate locală.
Participarea unui co-amfitrion (care poate fi şi o organizaţie de caritate sau de
angajatori) anunţat în invitaţii, poate ajuta, de asemenea, ca angajatorii
participanţi să se simtă mai în largul lor în privinţa acceptării invitaţiei. Orice
co-amfitrion trebuie să fie:
• O persoană pe care publicul-ţintă o respectă;
• O persoană adecvată pentru această cauză;
• Cineva cu un rol definit în cadrul activităţilor, de exemplu, un alocutor.
Dacă există şi reprezentanţi mass-media în timpul vizitei din penitenciar, aceştia
vor face parte din acelaşi grup cu ceilalţi invitaţi.
PARTEA 3
Cu o săptămână înainte
Se va începe transmiterea invitaţiilor şi urmărirea confirmărilor;
Se vor stabili expoziţiile (dacă se organizează cu ocazia evenimentului);
Se va organiza masa de prânz sau pauza de cafea, astfel încât să fie servită de
persoanele private de libertate;
Se va organiza vizita în unitate;
Se vor pregăti mapele de informare pentru vizitatori, care vor fi distribuite în ziua
respectivă.
URMĂRIREA INVITAŢIILOR
Prevedeţi suficient timp pentru a vă ocupa de urmărirea invitaţiilor prin telefon după
trimiterea acestora. Acest lucru trebuie să aibă loc cu o săptămână înainte de eveniment.
Este posibil ca mulţi oameni să fi pierdut, să nu fi primit sau să fi uitat de invitaţia
iniţială. Aproape întotdeauna veţi fi nevoiţi să explicaţi evenimentul de la zero, aşa că
pregătiţi-vă un scenariu brut, astfel încât să transmiteţi mesajul în mod concis. Oferiţi-vă să
le trimiteţi o versiune a invitaţiei prin e-mail sau fax, astfel încât să nu trebuiască să caute
originalul. Pregătiţi-vă să le trimiteţi imediat după discuţia telefonică.
56

Aceste telefoane consumă mult timp, însă chiar dacă oamenii nu vin la evenimentul
dumneavoastră, faceţi o muncă importantă de relaţii publice şi construiţi contacte pentru
viitor.
PREZENTĂRI
Dacă veţi avea expoziţii în sala principală a întrunirii, veţi oferi angajatorilor obiecte la
care să se uite în timp ce aşteaptă, în mod inevitabil, să ajungă toţi invitaţii.
Prezentarea articolelor produse în penitenciar creează un subiect de discuţie
excelent şi asigură bune oportunităţi de a discuta pentru a sparge gheaţa, între personalul
unităţii de detenţie, angajatori şi persoane private de libertate.
CATERING
Asigurarea unei pauze de cafea este un mod foarte util de a umple timpul inevitabil
de aşteptare, a sosirii celorlalţi participanţi. Asigură un subiect de discuţie excelent şi un
mod natural pentru ca persoanele private de libertate şi vizitatorii să socializeze. De
asemenea, oferă o ocazie excelentă de a prezenta abilităţile de servire ale persoanelor
custodiate.
O gustare îi va ajuta pe invitaţi să se simtă apreciaţi. Şi-au asumat riscul de a
accepta invitaţia şi, e posibil să îşi facă griji pentru că neglijează ceea ce aveau de făcut la
birou.
Selectaţi două sau trei persoane private de libertate care să asigure activităţile
specifice protocolului (cafea, ceai etc.). Astfel, acestea vor demonstra că au simţul
răspunderii şi al atenţiei faţă de detalii.
Oferirea unei ceşti cu cafea sau ceai, după vizita în penitenciar, este utilă pentru
umplerea timpului, pe măsură ce grupurile se întorc, la intervale diferite. De asemenea,
angajatorii pot discuta despre ceea ce au văzut.
PLANIFICAREA VIZITEI PENITENCIARULUI
Unele reportaje din presă pot reflecta o altă imagine despre activităţile din cadrul
unui penitenciar. Faptul că, pe parcursul vizitei, invitaţii au prilejul să observe că persoanele
private de libertate sunt implicate şi responsabilizate în activităţi lucrative / productive, în
ateliere cu aspect eficient, acest lucru poate schimba mentalitatea sau imaginea iniţială, de
ansamblu, pe care o aveau invitaţii înainte de vizită.
Ideal ar fi ca vizitarea spaţiilor să includă 3 sau 4 zone de lucru/formare diferite, de
exemplu, ateliere sau bucătării şi o altă aripă a clădirii. Vizitarea sălilor de clasă nu este
extrem de interesantă, cu toate că merită să relataţi vizitatorilor ce se întâmplă acolo, când
treceţi prin apropiere.
Există tentaţia de a le arăta vizitatorilor cele mai elegante celule, cu cele mai bune
dotări, însă vă rugăm să le arătaţi cum se prezintă realitatea pentru majoritatea persoanelor
private de libertate. Nu îi foloseşte nimănui dacă îşi încheie ziua crezând că penitenciarul
este un colegiu de formare alternativ şi luxos, un loc excelent care ar trebui folosit mai des.
Selectaţi câte o persoană privată de libertate din fiecare atelier ce va fi vizitat cu rol
de a întâmpina grupurile de invitaţi, când sosesc. Trebuie să le explice, în câteva fraze, ce
57

se întâmplă în atelier – ce se produce, ce abilităţi sunt necesare şi care sunt
responsabilităţile asumate de persoanele private de libertate.
NOTĂ: 70 sau 80 de invitaţi poate părea la prima vedere un număr imposibil de gestionat;
în astfel de situaţii folosiţi următoarea abordare:
• Împărţiţi vizitatorii în 4 sau 5 grupuri în prealabil (pur şi simplu folosiţi pe ecusonul cu
nume o anumită culoare sau cod);
• Alocaţi câte doi membri ai echipei pentru fiecare grup – unul care să conducă şi unul care
să stea în coada grupului;
• Membrii echipei trebuie să numere grupul la intrarea şi la ieşirea din fiecare locaţie, pe
parcursul vizitei;
• Fiecare grup începe într-o locaţie diferită şi se mişcă în cerc, în acelaşi sens;
• Oferiţi liderilor grupurilor un program, care să indice cât de mult timp este necesar pentru
a vizita fiecare locaţie.
PACHETE DE INFORMARE
Unul dintre cele mai utile instrumente va fi oferirea unor mape care să conţină
informaţii ce vor rămâne la invitaţi. Aceste materiale trebuie să facă referiri la: informaţii
generale despre penitenciar, despre posibilităţi şi oportunităţi privind reinserţia, detalii
referitoare la contacte, sugestii pentru acţiuni specifice, pe care le pot întreprinde.
Exemplu de mapă de informare utilizat la Penitenciarul Timişoara:
- agenda evenimentului;
- prezentările alocutorilor tipărite;
- material informativ despre penitenciar cu datele de contact (pliant de prezentare);
- material informativ despre activităţile lucrative la care participă persoanele custodiate
(pliant).
58

Model de Formular de evaluare de la Penitenciarul Timişoara
CHESTIONAR DE EVALUARE
NUMELE ŞI PRENUMELE:…………………………………………………….. ……………
INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA/FIRMA PE CARE O REPREZENTAŢI:
……………………………………………………………………………………………………
1. Cel mai bun lucru în această activitate fost.........................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………
2. Cel mai neplăcut lucru a fost
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
3. Cel mai interesant lucru a fost
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………..……………
4. Cel mai plictisitor lucru a fost………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………..
5. Aş fi vrut să vorbim despre…………..................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………..
6. Nu aş fi vrut să vorbim despre.........................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………...
7. Aţi mai desfăşurat activităţi la Penitenciarul Timişoara?....................................................................
…………………………………………………………………………………………………………………….
59

Model de Formular pentru colaborarea ulterioară de la Penitenciarul Timişoara
FISA PARTENERULUI
NUMELE INSTITUŢIEI/ONG/FIRMĂ pe care o reprezentaţi:
………………………………………………………………………………………….…
Adresa:…………………………………………………………………………………………………..……..
Telefon:…………………………………
E-mail:………………………………….
Anul înfiinţării:………………………
Numărul angajaţilor:………………….
Obiectul de activitate:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…….………………………………………………………………………………………………………….…
Doriţi să fiţi partenerul nostru:………………….
Posibilităţi de colaborare:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………...
Numele persoanei de contact:……………………………………………………
Telefon:…………………………
E-mail:………………………….
60

PARTEA 4
În ziua evenimentului
Se va transmite la poarta de acces (postul de control) lista completă a participanţilor
aprobată; se vor distribui ecusoanele standard pentru vizitatori;
Se vor prelua telefoanele mobile explicând participanţilor prevederile legale;
Se va aloca personal pentru a întâmpina şi informa alocutorii şi pentru a le mulţumi la
plecare;
Se va informa personalul cum să îi facă pe vizitatori să se simtă bine-veniţi;
Se vor informa persoanele private de libertate cu privire la traseul vizitei;
Se vor pregăti pixuri pentru completarea formularelor de feed-back;
Se vor organiza expoziţii, dacă este cazul;
Se vor oferi mape de informare ;
Se va pregăti sala şi se va verifica aparatura;
Se va pregăti masa alocutorilor, cu suficiente scaune pentru ca toţi alocutorii să ia loc;
Se vor amplasa sticle mici cu apă minerală şi pahare, la masa alocutorilor.
RECEPŢIA
Însoţiţi vizitatorii de la poarta de acces, la sala de conferinţe, în grupuri de circa 10
persoane. Asiguraţi-vă că informaţi însoţitorii cu privire la scopul evenimentului, astfel încât,
să fie amabili şi bine-informaţi, pe parcurs.
La recepţie, trebuie să rămână cineva timp de 30 de minute, după începerea
evenimentului, pentru eventualitatea în care există întârziaţi.
NOTĂ: Din experienţa acumulată prin implementarea proiectului la Penitenciarul
Timişoara, recomandăm ca pe tabelul de acces să se lase la final câteva rubrici goale,
pentru a le completa, în situaţia în care, vreun angajator vine la eveniment, chiar dacă a
uitat să confirme participarea sau s-a răzgândit în ultimul moment. De asemenea, s-a
mai întâmplat ca o firmă să confirme participarea unei persoane şi la penitenciar să vină
altcineva, deoarece patronul a hotărât în ultimul moment înlocuirea reprezentantului
firmei care să vină al eveniment. Aceste aspecte trebuie discutate anterior cu directorul
unităţii şi şeful SDRP. Tot pentru a evita situaţii neplăcute, persoana care a trimis
invitaţiile este bine să fie la momentul primirii, deoarece cunoaşte lista pentru care au
fost transmise invitaţiile.
PRIMIREA INVITAŢILOR
Trebuie să existe persoane, din cadrul unităţii, selectate pentru această activitate.
Vizitatorii se află pe un teritoriu necunoscut şi nu vor şti la ce să se aştepte. Un cuvânt de
bun-venit şi alte informaţii utile, de ex: „ în partea aceea puteţi servi o cafea”, sunt
suficiente.
Tot personalul prezent nu trebuie să uite că sunt gazde, de aceea, trebuie să
vorbească cu invitaţii, mai ales cu cei care sunt stingheri şi care stau singuri – ţineţi minte
cât de incomodă e această senzaţie!
Personalul trebuie să poarte ecusoane care să specifice clar numele şi postul pe
care îl ocupă, cu o siglă a Serviciului Penitenciar. Acest lucru îi va ajuta pe invitaţi să ştie pe
cine să întrebe, dacă au întrebări.
61

FORMULARE PENTRU CONTACTE VIITOARE
După câteva discursuri eficiente, un tur dinamic şi o sesiune de întrebări şi
răspunsuri în care se va răspunde nelămuririlor rămase, mulţi dintre vizitatori vor fi dornici
să colaboreze cu dumneavoastră în viitor, într-un fel sau altul.
Este esenţial să obţineţi informaţii legate de domeniile care îi interesează înainte să
părăsească penitenciarul, la sfârşitul zilei. Trebuie să existe cineva care să înmâneze pixuri
dacă e nevoie şi să preia formularele, pe măsură ce sunt completate.
IMPLICAREA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
Cel mai bun mod de a evita „efectul Zoo” este prin implicarea unor persoane private
de libertate în organizarea acestei zile. Modalităţi de implicare:
• pregătirea, servirea şi debarasarea meselor, la pauza de cafea;
• pregătirea expoziţiilor cu obiecte lucrate în penitenciar pentru sala de conferinţe şi/sau în
atelier;
• întâmpinarea invitaţilor la sosirea la punctul de întâlnire: „Bună ziua, bine aţi venit, puteţi
să vă lăsaţi haina pe un scaun/ să o agăţaţi aici şi apoi să luaţi masa de prânz în partea
aceea”);
• una sau două persoane private de libertate pot însoţi fiecare grup în timpul vizitei în
penitenciar;
• în fiecare atelier din cadrul vizitei, dacă una dintre persoanele private de libertate spune
câteva cuvinte despre ceea ce se întâmplă acolo, apoi conduce unul sau doi din invitaţi să
cunoască alte persoane custodiate care lucrează acolo, acest lucru va sparge gheaţa şi îi
va încuraja pe vizitatori să se plimbe prin atelier;
• prezenţa în sală, la unele evenimente, a persoanelor private de libertate şi acordarea unui
timp în care să-şi exprime opiniile (de exemplu la întâlnirile –dezbateri).
PARTEA 5
După Eveniment
Informaţiile din formularele pentru contactele viitoare vor fi păstrate – eventual, o bază de
date;
Se vor trimite scrisori de mulţumire tuturor participanţilor;
Se vor programa vizitele şi întâlnirile viitoare dacă au fost solicitate;
Se vor analiza rezultatele din chestionarele participanţilor.
Urmărirea interesului exprimat de angajatori este aspectul cel mai important al
oricărui eveniment pentru angajatori. Neîndeplinirea aşteptărilor poate conduce nu numai la
critici şi neîncredere, ci şi la întărirea stereotipului că închisorile sunt ineficiente.
De aceea, este vital ca urmărirea de după eveniment să fie înţeleasă ca o parte
integrantă şi esenţială a evenimentului.
Pentru păstrarea în stare proaspătă a contactelor, e necesar să se trimită o scrisoare
de mulţumire în primele 10 zile de după eveniment. Orice informaţii sau întâlniri
suplimentare promise sau solicitate vor trebui duse la îndeplinire în termen de o lună.
62

Model de scrisoare de mulţumire de la Penitenciarul Timişoara
ADMINISTRATIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Penitenciarul Timişoara
POSDRU/15/6.2/S/1/ID proiect-4153
Proiectul „Creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenţie prin o mai bună
educaţie, informare a societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar”.
Mult stimată doamnă/domnule,
Prin prezenta, dorim să vă mulţumim pentru participarea reprezentantului instituţiei/firmei
dumneavoastră la întâlnirea-dezbatere ”Implicare socială prin integrarea în muncă a
deţinuţilor”, eveniment ce s-a desfăşurat în cadrul Proiectului „Creşterea şanselor de incluziune
socială a persoanelor aflate în detenţie prin o mai bună educaţie, informare a societăţii şi
îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar” - subproiectului educaţional „Implicarea angajatorilor în
mediul penitenciar”, derulat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România şi finanţat prin
Fondul Social European.
________________________
Director
Penitenciarul Timişoara
63

Conlucrarea cu Mass-media
Este posibil să hotărâţi că doriţi să vă folosiţi evenimentul pentru angajatori ca pe o
ocazie de a obţine publicitate pozitivă pe plan local, pentru penitenciar.
Trimiteţi un comunicat de presă iniţial şi o invitaţie, concomitent cu invitaţiile pentru
angajatori.
Informaţi Oficiul de Presă al Serviciului Penitenciar (Biroul de Relaţii Publice şi Mass
Media – A.N.P.) în cazul în care sunt implicate publicaţii cu tiraj naţional.
Comunicatele de presă au nevoie de un „unghi”, adică de o poveste personală sau
insolită. Includeţi o afirmaţie citată a directorului penitenciarului. Dacă puteţi, telefonaţi
anumitor jurnalişti pentru a-i ruga să participe şi/sau să scrie un material.
Un al doilea comunicat de presă şi o nouă invitaţie ar trebui trimise cu o săptămână
înainte de eveniment şi apoi, vor fi urmărite printr-un telefon, pentru confiemarea
participărilor.
Televiziunea locală şi programele de ştiri radiofonice ar putea fi foarte interesate să
participe. Natura ştirilor presupune că nu se vor hotărî decât cu o zi înainte, aşa că faceţi
pregătirile necesare pentru orice eventualitate. Echipele de ştiri vor vrea să participe numai
la o mică parte din eveniment, aşa că sfătuiţi-i în legătură cu porţiunea cea mai interesantă
din punct de vedere vizual, adică primele 30 de minute ale vizitei, urmată de 5 minute cu
directorul penitenciarului. De asemenea, pot lua un interviu directorului penitenciarului sau
responsabilului cu reintegrarea socială, înainte sau după eveniment (eventual prin telefon,
dacă e pentru radio). Este posibil ca datorită unor ştiri de ultimă oră într-o altă locaţie, să nu
poată să participe în ultima clipă.
64

ANEXA VIII
Exemplificare proiect
”IMPLICAREA ANGAJATORILOR ÎN MEDIUL PENITENCIAR”
-Penitenciarul Timişoara-
JUSTIFICAREA PROGRAMULUI
Executarea unei pedepse privative de libertate atrage după sine pierderea
temporară sau definitivă a locului de muncă, a familiei şi prietenilor, a resurselor financiare
şi, uneori, chiar a locuinţei.
Viziunea serviciului penitenciar este aceea că trebuie să dobândească statutul de
partener social, de care comunitatea are nevoie, având în vedere că persoanele private de
libertate aparţin comunităţii, iar penitenciarul, ca şi instituţie, oferă un serviciu esenţial
pentru societate.
În acest sens, participarea persoanelor private de libertate la cursuri de calificare şi
recalificare constituie o componentă principală a normalizării şi încurajează, stimulează
independenţa şi responsabilitatea acestora, după ieşirea din penitenciar. În majoritatea
cazurilor de indivizi care au săvârşit fapte antisociale, se argumentează ideea că
inadaptarea socială este rezultatul nediferenţierii şi nespecializării corespunzătoare a
instruirii şi constituie, în multe cazuri, o premisă a inadaptării sociale şi chiar a delincvenţei.
De aceea, integrarea socială a persoanelor care au săvârşit fapte penale, ce se
poate realiza prin adaptarea forţei de muncă la cerinţele existente în prezent pe piaţa
muncii, este în măsură să prevină comportamentele deviante şi, totodată, să permită
integrarea acestor persoane, cu mai mare uşurinţă, în diferite contexte de activitate.
Justificarea construirii şi adaptării la realităţile româneşti a proiectului ce a fost
implementat în Portugalia este dată de faptul că, din punctul de vedere al angajabilităţii,
pregătirea pentru libertate presupune:
• pe de o parte, promovarea şi consolidarea competenţelor personale şi profesionale
ale persoanelor private de libertate şi,
• pe de altă parte, interacţiunea cu reţele sociale şi de afaceri, prin stabilirea de
parteneriate cu organisme publice şi private, în vederea asigurării premiselor reale
pentru incluziunea socială a celor care părăsesc sistemul de detenţie.
Legătura strânsă între penitenciar şi reprezentanţii societăţii civile devine deosebit
de importantă pe linia recuperării sociale a individului şi poate atenua şocul pe care fiecare
persoană privată de libertate îl resimte la punerea sa în libertate, aceasta fiind nevoită să
facă faţă atât unui angrenaj socio-economic nepregătit să-l integreze, cât şi prejudecăţilor
societăţii, toate acestea contribuind la eventuala orientare către lumea interlopă şi, implicit,
către o nouă cale infracţională.
Printr-o strânsă legătură cu agenţii economici se creează premisele integrării în
muncă a foştilor condamnaţi, diminuând prejudecăţile care împiedică angajarea.
Asigurarea accesului egal la educaţie, la formare profesională şi creşterea gradului
de incluziune socială pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile, deja începută,
trebuie continuată pentru ca performanţa pieţei muncii să aibă în viitor beneficii şi, în final,
să conducă la creşterea coeziunii sociale.
SCOP
Scopul acestui program îl constituie creşterea şanselor de incluziune socială a
persoanelor private de libertate.
65

OBIECTIVE
1. Informarea persoanelor private de libertate în vederea creşterii şanselor de
angajare în muncă;
2. Stabilirea de parteneriate cu asociaţii de firme, firme, instituţii publice şi
ONG-uri, în vederea sprijinirii reintegrării sociale a persoanelor private de libertate;
3. Sensibilizarea angajatorilor faţă de egalitatea de oportunităţi în vederea
realizării premiselor reale pentru incluziunea socială a persoanelor private de libertate;
4. Promovarea în mediul de afaceri a ideii de angajabilitate a persoanelor aflate
care execută o pedeapsă privativă de libertate.
DURATĂ
Programul s-a derulat pe parcursul unui an. Frecvenţa întâlnirilor a fost de 2
şedinţe/săptămână cu o durată de 2 ore fiecare. Planificarea derulării activităţilor se
regăseşte în anexă.
Referitor la planificarea propusă trebuie menţionat faptul că pot să apară oportunităţi
de parteneriate şi în alte perioade decât cele menţionate; în astfel de situaţii, se va recurge
la încheierea parteneriatului.
GRUP ŢINTĂ
Grupul ţintă îl constituie persoanele private de libertate aflate în custodia
Penitenciarului Timişoara apte de muncă, care se apropie de data liberării condiţionate,
precum şi potenţialii angajatori, formatori, asociaţii de firme.
METODOLOGIE
Pentru derularea proiectului se vor utiliza metode şi tehnici specifice precum:
organizarea de evenimente, expunerea, dezbaterile în grup, jocurile de rol, convorbirea
individuală, interviul, dialogul, explicaţia, chestionarul.
RESURSE IMPLICATE
Proiectul va fi implementat de echipa desemnată în cadrul Penitenciarului
Timişoara.
Activitatea de formare socio-umană şi tehnologică va beneficia de sprijinul
Serviciului de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială şi al angajaţilor responsabili ai atelierelor
din cadrul Penitenciarului Timişoara, precum şi a unor colaboratori externi, care vor fi
implicaţi în această activitate, în baza protocoalelor de colaborare încheiate în cadrul
proiectului.
Organizarea evenimentelor prevăzute se va realiza în colaborare cu asociaţii de
firme, firme, instituţii publice şi ONG-uri care se vor implica în program.
Resurse umane:
- reprezentanţi ai sectorului reintegrare socială din cadrul Penitenciarului
Timişoara;
- personal responsabil cu funcţionarea atelierelor de lucru de la nivelul unităţii;
- colaboratori externi care vor fi implicaţi în activitate în baza protocoalelor de
colaborare încheiate.
Organizarea evenimentelor prevăzute se va realiza în colaborare cu asociaţii de
firme, firme, instituţii publice şi ONG-uri implicate în implementarea proiectului.
Resursele materiale: hârtie, fişe de lucru, toner color şi alb negru, pliante tipărite în
cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
66

REZULTATE PRECONIZATE
La finalizarea proiectului se preconizează următoarele rezultate:
- minimum 80 de persoane private de libertate vor fi evaluate privitor la capacitatea de
angajare în muncă;
- minimum 30 de persoane private de libertate vor finaliza modulul de formare socio-umană
şi tehnologică;
- organizarea următoarelor evenimente: un seminar, trei întâlniri dezbateri, o vizită la
penitenciar, o bursă a locurilor de muncă;
- minimum 30 de angajatori vor fi informaţi privitor la importanţa angajării în muncă a
persoanelor private de libertate;
- minimum 20 de persoane private de libertate vor participa la activităţi productive;
- încheierea a cel puţin 5 parteneriate cu instituţii, firme, ONG-uri.
EVALUARE
Evaluarea iniţială - prin analizarea informaţiilor relevante din cadrul penitenciarului şi
a celor din mediul extern, conform cu cerinţele proiectului, precum şi întocmirea unui raport
care să descrie situaţia iniţială din penitenciar şi din comunitate.
Lunar, se va realiza şi monitorizarea proiectului.
Evaluarea va avea în vedere:
criterii cantitative, precum:
- număr persoane private de libertate instruite;
- număr ore de instruire derulate;
- număr persoane private de libertate participante la activităţi lucrative;
- număr persoane private de libertate evaluate sub raportul angajabilităţii;
- număr de evenimente organizate;
- număr participanţi la fiecare eveniment;
- număr şi tip de materiale informative distribuite;
- număr angajatori informaţi;
- număr de parteneriate încheiate.
criterii calitative, precum:
- grad de satisfacţie al participanţilor la evenimentele şi activităţile derulate;
- asimilarea informaţiilor furnizate de către persoanele private de libertate instruite;
- grad de implicare a beneficiarilor în activităţile derulate.
Metodele şi tehnicile de evaluare folosite sunt: observaţia, chestionarul, liste de
prezenţă, teste de evaluare a cunoştinţelor.
Evaluarea trimestrială – realizarea raportului care să descrie modul de derulare a
activităţilor propuse în trimestrul respectiv şi rezultatele obţinute.
Evaluarea finală – la sfârşitul proiectului şi va cuprinde descrierea activităţilor
derulate şi a rezultatelor obţinute.
ACTIVITĂŢI PREVĂZUTE
1. Diagnoza situaţiei in penitenciar
1.1 Spaţii disponibile:
Obiective
- identificarea spaţiilor care sunt deja utilizate de către angajatori, în interiorul
penitenciarului;
- stabilirea/identificarea altor spaţii care pot avea destinaţia de a se desfăşura activităţi
productive.
Spaţiile identificate vor fi precizate în raportul de evaluare iniţială.
67

1.2 Ateliere şi activităţi profesionale în interior, puncte de lucru
Obiective
- culegerea de date (crearea unei baze de date) a atelierelor existente la nivelul unităţii
penitenciare (interior şi exterior), cu precizarea activităţilor derulate, dotarea atelierelor,
precizarea numărului de persoane private de libertate care lucrează la atelier, calificarea
profesională necesară;
- culegerea de date (crearea unei baze de date) privind firmele pentru care se lucrează în
exterior şi precizarea numărului de persoane private de libertate care lucrează la fiecare
firmă, calificarea profesională necesară la acel punct de lucru.
După culegerea informaţiilor, aceste baze de date vor fi parte componentă a
raportului de evaluare iniţială.
1.3 Identificarea competenţelor profesionale ale persoanelor private de libertate
Obiective
- realizarea unei baze de date cu persoanele private de libertate propozabile pentru
liberarea condiţionată, în anul 2011, cu precizarea regimului de executare, a datei la care
este propozabilă pentru liberare, calificarea profesională, participarea la activităţi lucrative,
aptitudinea faţă de muncă (apt/inapt), dorinţa de a participa la activităţi lucrative (doreşte/
nu doreşte să participe la muncă).
Modalitatea de realizare va fi: consultarea programului de evidenţă informatizată al
persoanelor private de libertate, aplicarea de chestionare, consultarea de statistici de la
Serviciul Educaţie şi Asistenţă Psihosocială, Organizarea Muncii).
1.4. Selectarea persoanelor private de libertate care vor participa la instruirea socioumană
şi tehnologică
Obiective
- stabilirea criteriilor de selecţie;
- prezentarea programului şi a formării socio-umane şi tehnologice persoanelor private de
libertate, precum şi informaţii utile pentru persoanele private de libertate – criteriile de
selecţie, condiţii de participare, modalitatea de înscriere etc. (afişarea pe secţiile de
deţinere, prin intermediul studioului tv. cu circuit închis etc).
!!! Notă: Persoanele private de libertate înscrise vor completa un chestionar privitor la
angajabilitate. Ulterior, vor participa la un interviu realizat de psihologul instituţiei
penitenciare, iar cele selecţionate, vor semna un angajament de participare.
Se vor constitui două grupuri de maximum 25 persoane private de libertate fiecare.
2. Diagnoza situaţiei regionale
2.1 Identificarea sectoarelor majore de afaceri din regiune:
- colectarea informaţiilor disponibile în mijloacele mass-media, pe internet precum şi
informaţii furnizate de instituţii care relaţionează permanent cu mediul de afaceri de tip
Camera de Comerţ şi Industrie, Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă,
Consiliul Judeţean Timiş (serviciul de statistică) etc.;
- identificarea domeniilor în care este nevoie de forţă de muncă.
68

2.2 Identificarea asociaţiilor de firme (inclusiv firme care intermediază forţa de
muncă):
- alcătuirea unei liste cu asociaţiile de firme care sunt constituite în regiune (şi cu cele care
intermediază forţa de muncă). Pentru fiecare asociaţie se va completa o fişă de identificare
cu principalele date despre asociaţia de firme.
2.3. Identificarea de formatori pentru instruirea socio-umană şi tehnologică şi
calificare profesională:
- realizarea unei liste cu instituţii publice, firme care au ca activitate calificarea profesională,
organizaţii neguvernamentale care ar putea oferi sprijin în derularea programului sau, pe
viitor, care manifestă disponibilitate în vederea sprijinirii persoanelor private de libertate din
perspectiva formării profesionale, în scopul creşterii şanselor de reintegrare socială a
acestora.
2.4. Identificarea angajatorilor individuali:
- alcătuirea listei cu angajatorii care au colaborat în trecut sau colaborează şi în prezent cu
penitenciarul şi completarea fişelor de identificare pentru parteneri. De asemenea, se pot
analiza în acest context şi factorii care au determinat întreruperea colaborării cu anumite
firme.
3. Intervenţia în masă a asociaţiilor de angajatori
3.1 Întocmirea de materiale informative:
- conceperea şi realizarea unui pachet de materiale informative (tipărite şi pe suport
electronic), privitor la programul ce urmează a fi derulat şi care promovează ideea de
incluziune socială a persoanelor private de libertate;
- realizarea unui model tip de invitaţie la evenimente;
- întocmirea unui chestionar de evaluare a evenimentului în care să fie inclusă şi o rubrică
prin care să se facă referire la intenţia de a deveni parteneri în proiect.
3.2 Contactarea formatorilor (instruirea socio-culturală şi tehnologică, calificare
profesională):
Această activitate se va desfăşura în două etape:
1. contactarea şi informarea furnizorilor de calificare profesională cu care penitenciarul
a colaborat în trecut, precum şi a altor instituţii, ONG-uri, care să contribuie la activităţile de
instruire socio-umană şi tehnologică a persoanelor private de libertate;
2. organizarea unor întâlniri individuale de clarificare/ stabilire a obiectivelor comune cu
fiecare potenţial partener, precum şi semnarea acordurilor de parteneriat.
3.3 Contactarea asociaţiilor de firme
Această activitate se desfăşoară, de asemenea, în două etape:
1. organizarea unei întâlniri de o zi cu reprezentanţii firmelor în cadrul căreia se va
prezenta penitenciarul şi relaţia acestuia cu mediul de afaceri, programul şi posibilitatea
încheierii unui acord de parteneriat sub forma unei relaţii ”câştig-câştig”. Organizarea
întâlnirii presupune trimiterea invitaţiilor, evaluarea răspunsurilor şi derularea propriu-zisă a
evenimentului. La finalul întâlnirii exploratorii se va aplica chestionarul şi din analizarea
rezultatelor se vor putea identifica potenţialii parteneri. De asemenea, se pot organiza şi
întâlniri de contactare - individuale.
2. organizarea unor întâlniri clarificatoare individuale cu fiecare potenţial partener,
întâlnire în cadrul căreia se va urmări construirea propriu-zisă a protocolului de colaborare.
69

3.4 Contactare angajatori individuali
Realizarea în două etape:
1. organizarea unei întâlniri de o zi cu aceştia, în cadrul căreia se va prezenta
penitenciarul şi relaţia acestuia cu mediul de afaceri, programul şi posibilitatea încheierii
unui acord de parteneriat sub forma unei relaţii ”câştig-câştig”;
2. organizarea unor întâlniri clarificatoare individuale cu fiecare potenţial partener,
întâlnire în cadrul căreia se va urmări construirea propriu-zisă a parteneriatului de
colaborare în cadrul programului şi chiar angajarea în muncă a unor deţinuţi, cu
deschiderea de noi puncte de lucru.
3.5 Diseminarea informaţiei:
Diseminarea informaţiei va fi asigurată de partenerii din proiect sau penitenciar. Aceştia
vor furniza angajatorilor, materiale informative (tipărite şi pe suport electronic), privitoare la
activităţile şi oportunităţile conferite de colaborarea cu penitenciarul.
De asemenea, prin intermediul asociaţiilor de firme, se va asigura informarea
angajatorilor referitoare la persoanele private de libertate care au competenţele necesare
pentru angajare.
3.6 Mediatizare
Mediatizarea activităţilor programului este un aspect important şi motivant pentru
implicarea angajatorilor deoarece, pentru aceştia, publicitatea este un factor esenţial
pentru promovarea firmei. Ca modalitate de realizare: comunicate de presă periodice,
articole în presă, postarea de informaţii pe site-ul penitenciarului, precum şi invitarea presei
la evenimentele care se vor organiza pe parcursul derulării proiectului.
4. Formarea socio-umană şi tehnologică a persoanelor private de libertate
Activitatea de formare socio-umană şi tehnologică presupune pregătirea celor două
grupe selectate, în cadrul unor întâlniri de grup şi prin vizite la ateliere, cu derularea de
activităţi practice – monitorizarea va fi asigurată permanent de către psihologul şi asistentul
social din penitenciar. Totodată, în cadrul acestei activităţi vor fi implicate şi alte persoane
din cadrul Serviciului Educaţie şi Asistenţă Psihosocială, precum şi agenţi coordonatori de
ateliere, formatori din cadrul firmelor, organizaţiilor, instituţiilor publice care vor fi implicate
în această activitate.
Procesul de formare se va derula pe parcursul a patru luni, pentru fiecare grup în parte.
Tematica şi activităţile ce se vor desfăşura:
LUNA SAPTAMANA TEMA DEZBATERE/ACTIVITATE
1 1.1.a. Focus-grup despre aşteptările deţinuţilor;
1.1.b. Prezentarea programului formării-reguli de
1
grup;
1.1.c. Educaţia civică;
1.1.d. Cetăţenia.
2 1.2.a.Voluntariatul;
1.2.b. Mediul înconjurător;
1.2.c. Poporul Român şi limba Română;
1.2.d. Simboluri româneşti.
3 1.3.a. Oameni de cultură români;
1.3.b.Personalităţi istorice;
1.3.c. Reguli de Igienă;
1.3.d. Prevenirea bolilor.
70

2
3
4
4 1.4.a. Igiena orală;
1.4.b. Îngrijirea pielii;
1.4.c. Igiena părului;
1.4.d. Igiena personală şi locul de muncă.
1 2.1.a. Gestionarea timpului şi importanţa lui;
2.1.b. Stabilirea priorităţilor, identificarea obiectivelor
şi planificarea;
2.1.c. Simptomele gestionării defectuoase a timpului;
2.1.d. Gestionarea timpului şi munca.
2 2.2.a. Stresul şi evenimentele care îl declanşează;
2.2.b. Diferenţe individuale în aprecierea şi
reacţionarea la stres;
2.2.c. Conflictul şi consecinţele sale;
2.2.d. Tipuri de conflicte.
3 2.3.a. Negocierea şi gestionarea conflictelor;
2.3.b. Gestionarea conflictului prin soluţionarea de
probleme;
2.3.c. Individul şi grupul;
2.3.d. Auto-stima.
4 2.4.a. Comunicarea;
2.4.b. Motivaţia;
2.4.c. Comportamentul asertiv;
2.4.d. Abilităţi de negociere.
1 3.1.a. Egalitate, diferenţe şi inechitate; discriminarea;
3.1.b. Situaţia bărbaţilor şi a femeilor la locul de
muncă;
3.1.c. Violenţa împotriva femeilor şi minorilor;
3.1.d. Comunicarea în familie; autoritate şi
permisivitate;
3.1.e. Prevenirea dependenţei şi a comportamentelor
de risc;
3.1.e. Cum să îmi ajut copilul să facă faţă violenţei şi
să-l pregătesc pentru viitor?
2 3.2.a. Scopul şi rolul muncii în societate;
3.2.b. Căutarea unui loc de muncă;
3.2.c. Curriculum vitae;
3.2.d. Scrisoarea de intenţie.
3 3.3.a. Interviul de angajare;
3.3.b. Resurse şi obstacole personale legate de
angajarea în muncă;
3.3.c. Ajutorul de şomaj şi ajutorul social;
3.3.d. Sprijinul societăţii în reinserţia persoanelor care
au suferit o condamnare penală.
4 3.4.a. Contractul individual de muncă;
3.4.b. Iniţierea unei activităţi independente.
1 4.1.a. Workshop-profesii;
4.1.b. Prezentare-munca în agricultură (la GAZ);
4.1.c. Participarea la o activitate lucrativă la grădina
unităţii.
2 4.2.a. Prezentarea secţiei fabricii AEM;
4.2.b. O zi de muncă în atelierele unităţii.
71

3 4.3.a. Vizitarea unei fabrici din oraş;
4.3.b. Participare la o activitate de ecologizare în
colaborare cu un partener extern.
4 4.4.a. Prezentarea unui şantier din domeniul
construcţii;
4.4.b. Participare la o activitate lucrativă din domeniul
îngrijire clădiri.
Pe parcursul formării, psihologul şi asistentul social din cadrul penitenciarului, care fac
parte din echipa de implementare, vor efectua evaluarea psihologică/socială, precum şi
monitorizarea traseului parcurs de fiecare persoană privată de libertate, cu consemnarea
periodică a observaţiilor în fişa psihologică şi socială din componenţa dosarului de educaţie
şi asistenţă psihosocială.
5. Intervenţia specializată în parteneriat cu asociaţiile de angajatori, firme, instituţii
publice, ONG-uri
Organizarea evenimentelor va fi realizată pornind de la stabilirea participanţilor,
trimiterea invitaţiilor, gestionarea acestora, stabilirea locului, datei desfăşurării, planificarea
agendei activităţii şi derularea evenimentului în sine.
Este important feed-back-ul în chestionarul de evaluare, precum şi menţinerea legăturii
cu participanţii interesaţi.
5.1 Seminar
Organizarea unui seminar de o zi, având ca obiectiv sensibilizarea oamenilor de afaceri
faţă de tematica incluziunii sociale a persoanelor private de libertate. Seminarul se va
derula în exteriorul penitenciarului şi în parteneriat cu cel puţin o asociaţie de firme, o
instituţie publică din domeniul social (Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială) şi
Universitatea de Vest Timişoara.
La seminar vor fi invitaţi reprezentanţi ai asociaţiilor de firme, firme, furnizori de
calificare profesională, firme care intermediază forţă de muncă, reprezentanţi ai unor
servicii sociale.
Organizarea evenimentului va începe cu stabilirea locaţiei, a numărului de participanţi,
a listei invitaţilor, stabilirea programului şi resurselor materiale şi umane de care dispun
partenerii. În funcţie de confirmările primite, se va stabili lista finală a participanţilor.
După derularea seminarului, se va aplica un chestionar de evaluare a evenimentului.
Acesta va conţine şi o componentă care să permită identificarea unor potenţiali parteneri.
Evenimentul va fi mediatizat pentru a sprijini, astfel, reducerea stigmatului asociat cu
angajarea deţinuţilor sau a foştilor deţinuţi.
Prin intermediul asociaţiilor de firme, firmelor participante, serviciilor sociale, se va
realiza diseminarea informaţiei către firmele asociate.
5.2 Întâlniri-dezbateri
În urma demersurilor efectuate în cadrul proiectului până la această etapă, vor exista
două grupuri de asociaţii de firme, firme, organizaţii, instituţii publice partenere în derularea
proiectului, dar şi un grup de potenţial parteneri. Spre acest grup ţintă se vor orienta
acţiunile de acest gen.
Grupul va fi împărţit în trei grupuri mai mici. Alături de partenerii care există deja, se vor
organiza în afara penitenciarului, trei întâlniri – dezbateri (de exemplu: cine-dezbateri sau
chiar un picnic-dezbatere).
72

Obiectivul acestor întâlniri-dezbateri urmăreşte o mai bună cunoaştere a realităţii din
penitenciare de către firme, în vederea constituirii unor parteneriate pentru promovarea
inserţiei profesionale a persoanelor condamnate.
”Investiţie pentru o societate mai sigură”- Întâlnire–dezbatere ce va fi adresată unor
posibili parteneri care să asigure calificarea, formarea profesională a persoanelor private
de libertate. Reprezentantul penitenciarului va prezenta programul care deja se desfăşoară
şi partenerii implicaţi, formările, cursurile de calificare, dar şi nevoile persoanelor deţinute,
în acest sens.
Partenerul social vizat în organizare este Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş,
împreună cu alte asociaţii de firme identificate.
Şcoala de Afaceri şi Meserii şi Fundaţia Româno-Germană pot confirma despre
colaborarea cu penitenciarul de-a lungul timpului în acest domeniu al formării profesionale
a deţinuţilor. Vor participa ca invitaţi, potenţiali parteneri interesaţi de acest aspect al
pregătirii deţinuţilor pentru angajarea în muncă.
„Implicare socială prin integrarea în muncă a deţinuţilor”
Această întâlnire se va organiza împreună cu o asociaţie de firme, o firmă renumită
pentru implicarea socială din Timişoara, o firmă care a lucrat cu persoanele private de
libertate şi, ca parteneri sociali, se va contacta şi DGASPC Timiş. Invitaţii vor fi posibilii
parteneri identificaţi.
”O nouă şansă poate fi un viitor mai bun pentru toţi”- la acest eveniment vor fi implicaţi
ca organizatori, una sau mai multe asociaţii de firme, Serviciul Social al Primăriei,
Departamentul Social al Mitropoliei Banatului, precum şi alte firme interesate de
colaborare. De asemenea, va fi implicată şi o persoană privată de libertate, care se află în
perioada de pregătire pentru liberare, cu scopul de a prezenta importanţa de a avea un
loc de muncă.
5.3 Vizita la penitenciar
Activitatea are ca obiectiv principal, prezentarea unităţii de detenţie angajatorilor,
astfel încât, să fie facilitată încheierea de parteneriate şi angajarea în muncă a persoanelor
condamnate.
Această activitate va începe cu o prezentare a Penitenciarului şi a implicării în
activităţi productive a persoanelor private de libertate, urmată de o prezentare a proiectului
şi a partenerilor implicaţi deja. O firmă care are experienţă în munca cu deţinuţii va
împărtăşi această experienţă. De asemenea, la întâlnire va participa şi o persoană privată
de libertate care a urmat formarea prevăzută în program, prezentând, din perspectiva sa,
beneficiile / avantajele directe şi indirecte, pe termen scurt, mediu şi lung. În cadrul acestei
întâlniri vor participa şi alte persoane private de libertate, care au parcurs activităţile din
proiect.
După vizitarea spaţiilor destinate activităţilor specifice ale proiectului, va ava loc o
dezbatere privind posibilităţile de colaborare. La final, aplicarea unui chestionar de
evaluare şi identificare a posibililor parteneri.
6. Obţinerea de locuri de muncă
6.1 Organizarea bursei locurilor de muncă
Evenimentul va fi organizat împreună cu AJOFM Timiş şi asociaţiile de firme partenere.
Locul desfăşurării: Penitenciarul Timişoara.
73

Persoanele private de libertate care au finalizat formarea socio-umană şi tehnologică,
precum şi alte persoane condamnate care sunt propozabile pentru liberare condiţionată şi
au fost evaluate de specialiştii penitenciarului, vor participa la acest eveniment. Persoanele
private de libertate participante la eveniment vor avea abilităţi de completare a unui CV, iar
pe parcursul derulării acţiunii, CV-urile vor fi distribuite angajatorilor.
6.2 Identificarea şi contractarea de puncte de lucru în exterior
Această activitate se referă la contactarea firmelor şi asociaţiilor de firme de către
penitenciar, în vederea identificării de puncte de lucru în exterior, cu brigăzi de deţinuţi
aflaţi în regim deschis sau semideschis, precum şi a unor locuri de muncă individuale
pentru deţinuţii care urmează să se libereze condiţionat.
Această activitate include şi medierea de către asociaţiile de firme - acestea să
informeze firmele membre despre candidat sau posibilitatea alcătuirii unui punct de lucru şi
să primească feed-back-ul de la membri.
Deşi bursa locurilor de muncă este un eveniment având ca scop angajarea în muncă a
deţinuţilor care se vor libera condiţionat, trebuie avut în vedere că, pe parcursul derulării
programului, se pot ivi oportunităţi de angajare. Acesta este motivul pentru care se include
şi această activitate de angajare individuală aici. În cazul angajării în muncă a unui deţinut
care se liberează, se va organiza un interviu între angajator şi deţinut, de preferinţă la
penitenciar. Activitatea se finalizează prin încheierea de contracte cu penitenciarul, a unor
firme, respectiv angajarea în muncă a deţinuţilor care se vor libera condiţionat.
7. Parteneriate cu asociaţii de firme, firme
Activitatea presupune încheierea de parteneriate de colaborare cu firme, asociaţii de
firme, furnizori de formare, instituţii publice, ONG-uri care să fie implicate în derularea
programului dar şi cele care vor colabora în viitor cu penitenciarul, asigurându-se, astfel,
sustenabilitatea programului.
Pentru noii parteneri identificaţi pe parcursul evenimentelor desfăşurate se vor organiza
întâlniri clarificatoare individuale.
De asemenea, se vor contacta şi firme, organizaţii care intenţionează să doneze
materiale pentru derularea de activităţi lucrative; colaborarea cu acestea se concretizează
prin contractele de donaţie.
8. Contractarea serviciilor penitenciarului
Această activitate se referă la încheierea de contracte între penitenciar şi firme care
vizează derularea de activităţi productive, în interiorul penitenciarului, pentru diverse firme.
Pentru obţinerea de contracte, se va utiliza contractarea directă cu firmele, precum şi
implicarea asociaţiilor de firme, ca mediatori între penitenciar şi firmele componente.
74

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI”Implicarea angajatorilor în mediul penitenciar”
Activitate Aprilie Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Ian. Febr. Mar. Responsabil
1. Diagnoza
situaţiei în
penitenciar
1.1 Spaţii
disponibile;
1.2 Ateliere si
activităţi
profesionale in
interior, puncte de
lucru;
1.3 Identificarea
competenţelor
profesionale ale
deţinuţilor;
1.4 Selectarea
deţinuţilor care vor
participa la
instruirea socioumană
şi
tehnologică.
2. Diagnoza
situaţiei regionale
2.1 Identificarea
sectoarelor
majore de
afaceri din
Adrian
Strechie
Iulian
Jităraşu
Alina
Stănete
Viorel
Nicolaescu
Mariana
Opriţa
75

Regiune;
2.2 Identificarea
asociaţiilor de
firme (inclusiv
firme care
intermediază
forţa de muncă);
2.3 Identificarea
de formatori
pentru instruirea
socio-umană si
tehnologică şi
calificare
profesională;
2.4 Identificarea
angajatorilor
individuali.
3. Intervenţia în
masă a asociaţiilor
de angajatori
3.1 Intocmirea
de materiale
informative;
3.2 Contactarea
formatorilor
(instruirea socioculturală
si
tehnologică,
calificare
profesională)
Georgeta
Bădicu
Cristina
Busuioc
Iulian
Jităraşu
Georgeta
Bădicu
Viorel
Nicolaescu
76

3.3 Contactarea
asociaţiilor de
firme;
3.4 Contactare
angajatori
individuali;
3.5 Diseminarea
informaţiei;
Cristina
Busuioc
Adrian
Strechie
Cristina
Busuioc
3.6 Mediatizare.
4. Formarea socioumană
si
tehnologica a
deţinuţilor
Magdalena
Radu
4.1 Instruirea
Cristina
grupului I;
4.2 Instruirea
grupului II.
5. Intervenţia
specializată in
parteneriat a
asociaţiilor de
angajatori
5.1 Seminarii;
5.2 Întâlniri -
dezbateri;
5.3.Vizite la
penitenciar.
Busuioc
Cristina
Busuioc
Alina
Stănete
Mariana
Opriţa/Viorel
Nicolaescu
Adrian
Strechie
77

6. Obţinerea de
locuri de muncă
6.1 Organizarea
bursei locurilor de
muncă;
6.2 Identificarea şi
contractarea de
puncte de lucru în
exterior.
7. Parteneriate cu
asociaţii de
firme,firme
7.1 Încheiere de
parteneriate de
calificare şi
formare;
7.2 Încheiere de
parteneriate de
colaborare cu
asociaţii de
firme, firme ;
7.3 Donare
materiale.
8. Contractarea
serviciilor
penitenciarului
Cristina
Busuioc
Iulian
Jitaraşu
Viorel
Nicolaescu
Cristina
Busuioc
Mariana
Opriţa
Iulian
Jităraşu
9. Monitorizare Cristina
Busuioc
10. Evaluare Cristina
Busuioc
78