Manifestul Imparatiei lui Dumnezeu, Iosif Ton

Cum căpătăm noi mântuirea din viaţa Domnului Isus?
Răspunsul la această întrebare atât de crucială pentru noi, ne
este dat de apostolul Pavel pe parcursul restului capitolului
cinci şi în capitolele şase, şapte şi opt din Romani.
Toată partea aceasta din Romani formează un singur
tot. Să urmărim cursul ideilor lui Pavel, ţinând cont că în tot
acest bloc de material Pavel dezvoltă ideea lansată în 5:10, că
vom fi mântuiţi prin viaţa Domnului Isus.
Pavel începe prin introducerea în discuţie a ceea ce s-a
stricat în omenire prin Adam: prin neascultarea (păcatul) lui
Adam, a intrat în omenire moartea. Domnul Isus a venit în
omenire ca al doilea Adam şi tot ce a stricat primul Adam a
reparat al doilea Adam. Dacă prin primul Adam a intrat în
omenire moartea, prin al doilea Adam s-a manifestat harul lui
Dumnezeu. Cuvântul „har” are mai multe sensuri în greacă,
dar, sensul lui de bază este „bunătate”. Aceasta se vede din
epistola către Tit, unde Pavel spune că „harul lui Dumnezeu
care aduce mântuire pentru toţi oamenii a fost arătat”, apoi
repetă prin alte cuvinte acelaşi lucru: „Dar când s-a arătat
bunătatea lui Dumnezeu şi dragostea lui de oameni, el ne-a
mântuit...” (Tit 2:11 şi 3:4). Harul este bunătatea lui Dumnezeu
manifestată prin Fiul Său întrupat. Revenind în Romani 5,
harul (bunătatea lui Dumnezeu) ne face un dar, care este „darul
dreptăţii” (Notaţi bine că „harul” nu este „darul”, cum spun
mulţi, ci harul ne face darul!). Să ne uităm acum cu cea mai
mare atenţie la aceste cuvinte: „Dacă prin greşeala unuia singur
moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei care
primesc în toată plinătatea harul şi darul dreptăţii vor domni în
viaţă prin acel unul singur care este Cristos” (Rom.5:17).
Cuvântul tradus prin „a domni” este basileuein, care
înseamnă a domni ca rege, a împărăţi. El este repetat în
versetul 21 (tradus la noi prin „a stăpâni”): „pentru ca, după
cum păcatul a domnit dând moartea şi harul (bunătatea) să
37