Patrologia și studiile de specialitate în cadrul Ortodoxiei din sec. al ...

PATROTOGIA SI STUDIITE DE SPECIALTTATE
iN cnonu oRToDoxIEI
DrN sEcotut AL xx-LEA gr iNcrPurul sEcorulul
AL XXr-LEA. $COLI SI DIRECTTT DE CERCETARE
Prof. dr. Adrian Marinescu
[\rT" putem sä nu remarcäm faptul cä acea congtientizare arrc-
I\ ."ittapi intoarcerii la SfinpiiPärinli exprimatä la inceputul
secolului al XX-lea in interiorul Ortodoxiei, a avut roade importante
de-a lungul timpului. Este adevärat cä ea s-a fäcut in primul ränd de
cätre teologi care inteleseserä deja importanla nu atät a apelärii cät a
urmärä Pärinlilor Bisericü (€nöpevor tc^-rv Ayirriv llot6prov), in tot ceea ce
poate insemna proces teologic sau teologhisire, vieluire a omului dupä
Dumnezeu sau gräire a omului cu gi despre Dumnezeu. Roadele au
constat nu atät in publicarea, este adevärat de cätre un gruP extrem de
resträns de mari teologi, a unor lucräri importante in care invä!ätura
Pärinlilor era plezentatä - pentru epoca respectivä un element aproaPe
nou pentru spatiul teologic. Un element nou in sensul cä mul1i ani pänä
atunci Pärintii fuseserä ink-o oarecare mäsurä läsafi deoparte, moda
revoluliei fuanceze (1789) - qi nu numai - ajungänd sä se infiltreze in
sänul Bisericii aflate gi ea in legäturä cu vremea gi nu cu totul in afata
ei. Roadele au constat in faptul cä atenlia teologicd mai generalä a fost din
nou indreptatä spre Pärinli. $i acest lucru mai ales pentru generafiile

gi studiile de te in cadrul Ortodoxiei
mai noi de teologi care au dat nagtere unei re-orientärl patristice, nu atät
in sensul cä ar fi constituit o directionare neo-patristicä ci, in fapt, una
patristicä.
Remarcäm, totodatä, gi faptul cä in ultima vreme Occidentul (romano-catolic
ai protestant in special) acordä o mare atentie acelor pärinti
care constituie qi au constituit intotdeauna stäipii Ortodoxiei dar
gi ale cäror invä!äturi sunt normä de credintä a Bisericii Ortodoxe. Mai
mult decäl atät, nu putem sä nu observäm, urrnärindfenomenul patristic,
cä in aceeagi perioadä a fost fäcut din partea aceluiagi occident un
important pas inainte spre o intelegere potrivitä a Pärintilor gi invä!äturilor
amintite mai inaintel. Totodatä, in ultima vreme, tot mai mulli
teologi räsäriteni au cunoscut teologia qi, mai mult, spiritualitatea apuseanä,
receptändu-le gi in directia valorilor lor.
secolul in disculie (al XX-lea), prin amploarea pe care a luat-o in
sänul säu dialogul ecumenic, a obligat gi la incercarea gäsirii unor pärghii
in acest sens, din partea ortodoxä dar nu numai, din perspectiva patristicä2.
Acest luciu a fäcut sä se spunä adeseori cä däar rerinlii pot
oferi la modul cel mai propriu, intr-o perioadä in care ontologia alteritä!ü3
conteazä sau ar trebui sä conteze foarte mult, criteriile desfägurärii aces-
1 Astäzi, färä indoialä, nu mai putem produce teologie ortodoxä la un nivel
acadernic minimal sau suficient färä a apela gi a investiga literatura de specialitate occidentalä.
Bineinteles cä nu putem spune cä teologia ortodoxä räsäriteanl nu qi-a avut
sau cä nu-gi are in vremurile de acum reprezentantii säi de valoare. Totodatä, gi in
acest spatiu s-a publicat 9i incä se mai publicä foarte mult. Doar cä teologia apuseanä
a acoperit tot ceea ce gtim pänä acum cä este foarte important, publicänd edilü de text
patristic (criticsaunu),monografii,studüdespecialitategidiverse nrticole6imaterialede
profl.Este insä adevärat cä, de multe ori, aceste materiale sunt gi ele influentate de
intelegerea datä de confesiunea sau lipsa de con-fesiune a fiecärui autor in parte. De
aceea, ctedemcä, asläzi, teologia ortodoxä este chematä qi este datoare sä ofere gi ea
un räspuns, atunci cänd este nevoie, la aceste dezvoltäri teologice apusene, in aga fel
incät adevärul Bisericii gi al lui Hristos, pe cät este posibil, sä poatä fi cunoscut.
2 Pr. Ioan G. CovaN, ,,Rolul Sfintilor Pärinfi in elaborarea ecurnenismului cregtin",
il'r: Studükologice,g-l}/7963,p.577;Gr. LaruNrzarcs, ,,Die Bedeutung der patristik
für das ökumenische Gespräch. Eine orthodoxe Betrachtung" , in Chrisloph MaRxscrmg
]ohannes vaN Oonr (eds), Zwischen Altertumswissenschaft undTheologie. Zur Releaanz
der Patristik in Geschichte und Gegenwarf, Peeters Yerlag, Leuven, 2002, p.138.
3 ,,in fine, in cadrul unei ontölogii a alteritätii, .cJälalt, prezintäö mare importan!ä.
Aga cum o mare importantä o reprezintä gi dialogul cu el. Un mare numär

304 Teologia Ortodoxä in sec. al XX-lea gi inceputul sec. al XXIJea
tui dialoga, ca unii care au fost nu doar deschizätori de drumurilnajungereala
inlelegere cu cei de altä credin!ä sau cu schismaticii gi cu ereticii
ingigi, ci gi ca unii care gi-au innobilat activitatea prin misionarismullors.
de teologi aparlinänd tuturor tradiliilor dialogheazä, discutä, studiazä impreunä,
comunicä, igi impärtägesc idei avänd ca punct de referinfä traditia patristicä, pe care
sunt chemali sä o dezvolte färä sä persiste in formule maniheiste gi sprijinindu-se
intotdeauna pe filosofia gi gändirea contemporanä, Chiar dacä existä päreri diferite
(cel pulin cät privegte situalia prezentä), studiul tradiliei comune reprezintä aQezarea
unei punli de legäturä peste existentä intre Apus gi Räsärit", ln:
(Ezrupröo6l,a AseNeronov,tov-KvneIov, ,,H peldtrl rrrlv ?rortplKöv zrrlyöv rrlq eurorpio
npoo6yyrorlq ovotol{q ror ö6oqq: 11 ruepintrrlotl tr16 tpruöol,oyiae",p.352). Nu trebuie uitat
cä, intotdeauna, tradilia Pdrinlilor a fost de fapt tradilia Bisericü. Dar atunci cänd nu
este respectatä gändirea Pärinlilor gi, prin urmare/ gändirea Bisericii, tradilii sträine
de ei gi de aceasta sunt socotite tradilii patristice gi bisericegti. Biserica a gtiut dintotdeauna
gi intotdeauna sä distingä haditia adeväratä de cea falsä, invä!ätura adeväratä
de cea falsä, Pärinlii adevärali de cei falgi. Totugi, intr-adevär, studierea gi
prezentarea pertinente ale tradiliei gi invä!äturii patristice se pot constitui in punli
ale dialogului intercregtin.
4 ,,Participarea de astäzi gi din viitor a teologiei ortodoxe la dialogul ecumenic
reprezintä continuarea unei traditii ecumenice mai vechi. Färä nicio indoialä, toli
marii Pärinfi ai Bisericii incurajeazä, intr-un mod cu totul clar, dialogul cu ceilalli,
agadar cu ereticii, car.e nu respectä hristologia gi eclesiologia ortodoxe" (Evangelos
D. Tunooonou, ,,Der Ökumenismus an der Schwelle des dritten Millenniums aus orthodoxer
Sicht", in: @eo).oy{a, 4 / 1999, p. 39).
s Pe de-o parte Migcarea ecumenicä sau ecumenismul contemporanigi are o istorie
atät de bogatä gi chiar cuprinde o perioadä insemnatä de timp incät el nici nu mai
poate fi ignorat astäzi in mediile teologice gi nu numai. Migcarea ecumenicä poate fi
insä urmäritä nu doar in aspectele ei istorice ci gi in cele care privesc gändirea teologicä.
Ar putea astfel sä constituie o materie de studiu nu numai atät ca intreg, ci gi in pär-
lile sale, in ceea ce ar reprezenta contribufia adusä de fiecare parte asociatä. In aceastä
ordine de idei, ar fi extrem de importantä elaborarea unei istorii exacte gi cät mai
complete a ceea ce a insemnat pänä astäzi participare ortodoxä la aceastä migcare.
Pe de altä parte, nu credem cä vreo istorie a ecumenismului contemporan ar putea
sä ignore mäsura in care au fost apelafi Pärinlii Bisericii: ,,Suntem de pärere cä Teologia
ecumenicä, care adesea este predatä gi prezentatä ca o disciplinä separatä de
celelalte discipline teologice, nu reprezintä in niciun fel o nouä disciplinä cu caracter
special. Ea este, mai mult, un element structural gi o dimensiune a intregii teologii,
a tuturor disciplinelor acesteia. Ar fi necesal astfel, ca aspectul ecumenic sä fie scos
in evidentä in fiecare din disciplinele teologice de studiu (de ex. inExegezä, Patrologie,
Liturgicä, Dogmaticä, Teologie Moralä, Istorie Bisericeascä, Drept Bisericesc,
Teologie Pastoralä, Misiologie, Teologie Socialä etc.)" (Ev.D. Trmolonou, ,,Der Ökumenismus
an der Schwelle des dritten Millenniums aus orthodoxer Sicht", p.602).

Patrolggia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 305
,,Pärinfii Bisericii joacä pentru noi, astäzi, un rol de neinlocuit ca
martori ai Evangheliei lui Hristos, ca purtätori ai continuitälii adevärului
cregtin, ca martori ai unei Tradifii vii a Bisericii intr-o cregtere dinamicä
pe fundamentul scripturii. Ei au tratat cu seriozitate fiecare din
problemele actuale ale epocii lor gi le-au propus rezorvare prin intermediul
mijloacelor socio-politice gi culturale din epoca lor, tocmai pentru
ca sä dea un räspuns potrivit gi inleles pentru epoca lor gi in Iimba
din timpul lor. Acest lucru inseamnä cä Pärinlii Bisericii au confirmat
gi configurat dezvoltarea dinamicä a Bisericii de-a lungul timpului, traversänd
secolele. Ca interpreli ai Sfintei Scripturi gi-au cägtigat multe
merite. Exegeza lor este pentru noi astäzi la fel de importantä ca gi lucrärile
autorilor moderni. Ei au influenlat gi configurat insä foarte mult,
desigur, gi formulele gi definifiile sinoadelor ecumenice, iar diferitele
Liturghii poartä, in bogata diversitate a configurärii lor locale gi contextuale,
toate caracteristicile teologiei qi duhului lor. Din acest motiv
au gi devenit gi rämas ei pentru noi . Ei au preluat
credinta de la Iisus Hristos prin Apostoli gi prin Pärinti qi au transmis-o
mai departe prin vivacitatea märturiei lor in confruntarea gi intälnirea
cu diversele provocäri ale vremii. Am putea vorbi aici gi de o anume
succesiune apostolicä a dreptei credinle prin intermediul Pärintilor sau al
Invätätorilo1, care nu trebuie izolatä de succesiunea apostolicä a demnitä!ü
episcopale, distinctä de intregul, de pleroma Bisericii. Iar invätätorii nu
trebuie sä fie in Bisericä intotdeauna episcopi gi nici bärbatl"6.
,,Pärintii Bisericii ne dau gi recomandäri concrete asupra modului
in care pot fi abordate problemele care pun in pericol comuniunea Bisericii.
Aratä cum pot fi intämpinate situaliile conflictuale, ce metode
pot fi folosite gi cum poate fi refäcutä armonia gi comuniunea bisericeascä"7.
Migcarea ecumenicä, avänd ca punct de plecare tocmai unitates
de fiinlä a oamenilor in general gi a cregtinilor in special, igi motiveazä
existenta in primul ränd in cäutarea, prin dialog teologic, a regäsirii
6 Grigorios LannNrzerrs, ,,Die Bedeutung der Patristik für das ökumenische
Gespräch. Eine orthodoxe Betrach tung", pp. 14L-1.42.
7 Grigorios LanENrzexrs, ,,Die Bedeutung der Patristik ..." , p.1,45.

305 Teologia Ortodoxä in sec. al XXlea gi inceputul sec. al XXI-lea
unitälä ex,terne sasaäzute, dar gi interne a Bisericilor creqtine, aga cum a
fost ea intemeiatä gi läsatä de Hristos, Fiul lui Dumnezeu, fundament
gi principiu al oricärei unitäli adevärate, in Duhul lui Dumnezeu ca
dreaptäslävire a lui DumnezeuTatäL, creator gi sustinätor a toate. Acest
obiectia al unitdfü a fost exprimat intr-o diversitate de formule gi forme
de-a lungul celor mai importante intälniri ale membrilor Migcärii ecu-
menice8.
I. Patrologia qi studiile de sPecialitate ortodoxe
in secolele XX-XXI
Pärinlii Bisericii ocupä un loc important in spafiul teologiei ortodoxe,
aderenla Ia inad!ätura gi modul lor de aiald constituind mäsurä a
alipirii de Bisericä gi de supunele in fala lucrärii dumnezeiegti. Dezvoltarea
invä!ämäntului teologic ortodox incepänd din secolul al XX-lea,
a adus in perioada imediat urmätoare gi transformäri importante ale
domeniului patristic de specialitate. Se constatä, astfel, schimbäri notabile
mai ales in ceea ce privegte redactarealucrdrilor de specialitate,
care popularizeazäPärinfii gi teologia 1or, constituirea lrrot coleclü de
8 ,,incä de la prima adunare a ramurei Migcärii ecumenice intitulatä

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 307
räspändire a textului patristic atätla nivelul mai general al credinciogilor
cät qi la cel special, avänd ca destinalie pe acei membri ai Bisericii
exersati ?n studiul teologic gi, nu in ultimul ränd, crearea unor adevärate
qcoli de specialitate gi de specializare, cu o inJluentä mare in timp
gi in gändirea de profil. Mai mult, direclüle patristice din aceastä p"rioadä
sunt determinate de incä alte cäteva elemente care ies in evidenjä:
legätura stränsä cu structurile definite de cercetarea secolul al
XIX-lea gi aprofundarea chemärii spre ,,intoarcerea la Pärinti" gi spre
cea a ,,intoarcerlilaizvoare". Nu au lipsit din aceastä perioadä apropierile
gi urmarea perspectivelor occidentale, in primul ränd prin,,copierea"
manualelor de specialitate, in dubla lor manifestare: romano-catolicä
gi protestantä, apoi prin reluarea redundantä a unor aga-numite teme
principale promovate de patrologii occidentali.
Reprezentantli curentului patristic ortodox din secolul al XX-lea
sunt impärtiti adesea in douä curente principale: cel grecesc, mai pulin
cunoscut, gi cel rusesc (vest-european gi american). Din primul fac
parte: N. Msslofls, L Zizioulas, N. Matsoukas, Pan. Chrystou, Styl. Papadopoulos
etc. din cel de-al doilea: N. Bulgakoa, P. Eadokimoa, N. Lossky,
G.V. Floroosky, P. Florensky,l. Meyendorff, A. Schmemann, O, Cl1ment etc.
,,Degi diferite, aceste douä grupuri sau curente promoveazädeopotrivä
o realä innoire gi dezvoltare in teologia ortodoxä. Ele sunt adeseori
mentionate careprezentänd o teologie sau o sintezä
din pricina importantei acordate inspiratiei patristice (gi prin aceasta
elenistice) gi a confruntärii acestor izvoare cu problemele actuale ale
lumii. Cea de-a doua caracteristicä a acestei teologii

sec, al XXlea gi inceputul sec. al XXI-lea
Aceste douä aga-numite direcfii patristice ortodoxe/ nu atät de
pregnante in cea de-a doua jumätate a secolului, au fost suslinute pänä
ln prezent de dezvoltarea unei solide gcoli patristice in spaliul ortodox
anglo-saxon (in special Anglia 9i SUA: PS KallistosWare,lohn McGuckin,
Andrew Louth, lohn Behr), care credem lgi va spune cuväntul ln cea mai
mare parte a secolului al XXIlea. Nu putem läsa deoparte, bineinfeles,
alyi rcprezentanfi, aga cum a fost spre exemplu Pr, Dumitru Stäniloae
(Romänia) sau Cua.lustin Popoaici (Serbia), a cäror activitate independentä,
determinatä 9i de regimul de opresiune in timpul cäruia au träit
gi au activat, amarcat ireversibil teologia ortodoxä contemporanä. Cu
tolii au fost insä tributari predecesorilor lor a cäror activitate de altfel
au gi continuat-o,
II. De la o epocä la alta
Atunci cänd spunem cä inzoräveacului al XX-lea incä se resimt
vederile patristice ale secolului precedent, ne referim in primul ränd
Ia qcoala patristicä intemeiatä in spaliul rusesc de cätre mitropolitul Filaret
al Cernigoaului (1805-1866). Acesta se numea,,Humilevskij" (din
lal. humilis) gi dupä ce a fäcut studii de teologie a intrat in monahism
ajungänd profesor (Istoria Bisericeascd, Sfänta Scripturä, Moralä gi Pastoralä)
la Academia teologicä din Moscova. A fost ales episcop de Riga
(1841), apoi de Harkov (1848) 9i Cernigov (1859). Alnfiinfat o publicalie
a Academiei teologice cu titlul: ,,Lucrärile Sfinlilor Pärinli in traducere
ruseascä cu adaosuri de confinut bisericesc". A redactat un numär de
159 de lucräri, intre care: Manual de literaturäbisericescä ruseascd (2vol.,
Harkov/Petrograd, 1859/1.861.; a treia edilie Petrograd ,1884), inz:ä!äturö
istoricä despre Sfinlü Pdrinli plcropuecKoe yqeHue o6 orqax Ileprnul
(3 vol., Petrograd ,1859), lstorin Bisericü Rusegti (Cernigov, 41862-1863),
Dogmatica ortodoxä (2 vol., Cernigov, 1864; a treia editie, Petrograd,
1882;to. Acesta a redactat gi primul manual de Patrologie ortodox, tra-
col. 1061.
10 Toatea acestea potrivit: A. Orranoo, ,,(Dr)"6petoq ö frcouprl.r6rporcti", in: @HE 17,

Patrologia 9i studiile de specialitate ln cadrul Ortodoxiei 309
dus in limbile greacä gi romänä: @rl,o,pdrou frovurnE@xKy, 'Ioropucq
ööaorcü"la nepl dtv flaüpav rqs'EncÄr\oia€ päNp rcü rp' aicovog, peroEp,
€rc roü qrotorrcoü uruö N. llcyiöo, r, l-3, 'Iepoodl,upo, 188b-L882, Este, propriu-zis,
vorba de cursul pe care il |inea la Academia teologicä din Moscova,
in limba romänä, lucrarea a suportat douä ed4ii, cu titlul:
Patristica säu studiul istoric asupra Pärinlilor Biserieei, trad. de arhimandritul
Genadie Enaceanu, Typographia $tefan Mihalescu, Bucuregci,
7879 (ed. a2-ainanul 1880). il socotim drept primul manual de patrologie
ortodox pentru cä, dupä gtiinfa noasträ, este prima lucrare de specialitate
care s-a bucurat de o realä receptare in spaliul teologic
räsäritean11. Respectiva perspectivä apare limpede din felul in care definegte
Pärintele bisericesc:
,,Pentru ca sä putem inlelege valoarea studiului istoric asupra pärinlilor
Bisericii, trebuie prealabil sä gtim ce sunt Pärinlii Bisericii. De
la prima observafie se vede, cä numirea de pärinte, in studiul despre
Pärinlii Bisericii, nu este o numire proprie. in antichitate numirea de
pärinte se da invä!ätorilor gi institutorilor veritäfii, pi aceasta insemna
o onoare distinctä. Cu aceastä numire se infelegea, cä, precum fiul datoreazäviata
safizicä pärintelui säu, asemenea gi invä!äcelul cel demn
igi datoreazäviata cea renäscutä, formarea puterilor sale psihice, unui
invä!ätor demn. Tot cu aceste expresii igi exprimau gi raporturile dintre
dängii. invä!ätorul numea pre invapcelul säu fiu, iar invä1äcelul numea
pre invä!ätorul säu pärinte gi cu aceasta igi exprima increderea gi supunerea^cätre
invä!ätor, in puterea cäruia se efectua formarea invä!äcelului.
in Biserica cregtinä aceste numiri gi-au avut insemnätatea lor
gi mai mult; fiindcä aici ele corespundeau mai bine cu rolul persoanelol,
ce le purtau. Clement Alexandrinul se exprimä:

310 Teologia Ortodoxä tn sec, al XXlea gi inceputul sec. al XXIlea
prin supunerea cätre invä!ätor>. Unind ideea de pärinte, cainvätätor,
cu ideea despre Biserica cregtinä, noi cäpätäm o altä numire, adicä
aceea de invä!ätor al Bisericii lui Hristos. Biserica lui Hristos este impärälia
veritäfii gi a sänfirii, fundatä de Domnul nostru Iisus Hristos
prin puterea Sfäntului Duh, care lucreazäprinalegii säi, gi care Bisericä
este o instituliune vie in membrele sale (1 Petru 2,4-5;2 Corinteni 6,8;
1, Timotei 3,15; Efeseni 2,20-22); iar onoarea supremä , de a fi cineva ales
instrument al Duhului lui Dumnezeu este rezervatä numai Pärinlilor
Bisericii. Cu modul acesta, Pärinte al Bisericii este acela care invatä gi
formeazä cu puterea Sfäntului Duh gi dupä regulile date Bisericii tot
de Sfäntul Duh. intre Pärinfii Bisericii cel dintäi loc il ocupä Apostolii
lui Hristos, care au lucrat sub influenla particularä a Sfäntului Duh,
acordatä numai lor. Pärinfi ai Bisericii se mai numesc ai invä!ätorii Bisericii,
care au urmat Apostolilor, gi care au läsat opere cu puterea, de
a renagte pre turma lui Hristos. Acegtia sunt succesorii duhului apostolic,
care au putut cu puterea duhului lor gi au voit cu buna voin!ä a
sufletului lo1, ca sä expunä in scris veritatea cea purä a lui Hristos, sämänta
divinä, care opereazä mäntuirea noasträ" (pP.3-4 ale trad. rom.).
Mitropolitul Cernigovului ia in considerare cultura Pärinlilor Bisericii,
insä doar in mäsura in care aceasta propune adevärul lui Hristos
prin excelen!ä. Totodatä el acuzä cäutärile strict filologice in operele
acestora ,,scäpänd din vedere puterea Duhului". Pentru eI, ,,Ia predicatorii
Crucii lui Hristos puterea nu este in cuvänt, ci in duh". Prin urmare,
mitropolitul Filaret leagä persoctnn Pärintelui Bisericü de aiala de
sfnfenie, delucrareaDuhuluiprin giin et.inplus, verificarea autenticitälii
Pärintelui se face pebaza Scripturii gi a Bisericii, in mäsura in care cel
dintäi aderä la acestea, le respectä gi le reflectä.
in mod remarcabil, autorii prezentati in lucrarea sa urmeazä o
perspectivä ortodoxä clarä, intre ei, un loc important ocupändu-l aganumifii
scrätori filocalici: Sf. Antonie cel Mare (251.-356), Sf. Macarie cel
Mare (300-390), Sf. Marcu Ascetul (f dupä 430), Cua, Ml (cca 430), Aaua
Dorotei qi Patriarhul Nichifor Mdrturisitorul (cca750-828), Sf. Teodor Studitul
(759-826), Sf. Fotie cel Mare (cca 820-dupä 886). De altfel, pentru
mitropolitul Filaret, perioada patristicä era infeleasä in termenii urmätori:

Patrologia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 311
,,in istoria Pärinlilor Bisericii se disting urmätoarele perioade: Perioada
intäi cuprinde Pärinlii Bisericii de la anul 70-312, adicä pe acei
Pärinfi care sunt succesorii imediali ai Apostolilor gi care s-au luptat
mai ales contra pägänätälii gi a iudaismului. Perioada a doua se intinde
dela3l2la620,9i aceqti Pärinli au apärat doctrina, revelatä despre Fiul
lui Dumnezeu gi Sfäntul Duh. Secolul al IV-lea se distinge de cei urmätori,
qi el este rcprezentat prin cei mai mari luminätori ai Bisericii. Imperiul
anume aici a acordat Bisericii libertatea gi tot aici gi-a avut loc
cultura cea mai inaltä, care a rezultat din lupta cregtinismului cu pägänismul.
Secolele al V-lea gi al Vl-lea se pot considera, ca invä!äcei gi
imitatori ai secolului de aur al culturii cregtine. In perioada a treia inträ
Pärinlii de la 620-850, care au apäratveritatea cregtinä in contra mahomedanismului
gi a iconoclagtilor. in perioada apatrade la 850-1206 gi-au
avut loc luptele cu papii gi pavlicienii. in timpurile dupä aceastä perioadä
s-au manifestat din nou ereziile gi schismele secolelor primitive,
cu care noi aici nu avem a ne ocupa" (pp.11-12 ale trad. rom.).
Strädaniile mitropolitului Filaret, considerabile, nu au fost lipsite
de latura neajunsului (gi acest lucru este evident incä gi in paginile renumitului
manual pe care il editeazä chiar dacä intr-o mäsurä redusä;
aici gäsim nu doar numit intre Pärinlii Apostolici pe Hermas, ci gi prezentat
pe Teodoret al Cyrului; altfel, evaluärile celorlalti autori patristici
sunt exacte gi conform perpectivei ortodoxe). Secolul al XIX-lea este cel
care aduce pentru spaliul rusesc nu numai traducerea aproape a tuturor
gi aproape integralä a operelor Sfintilor Pärinti, o realizare de altfel
remarcabilä, ci gi momentul in care teologia intrdpe mäna filologilor gi
a nespecialigtiloa adicä a fizicienilol, chimigtilol, matematicienilor etc.,
dobändindu-gi un limbaj depärtat de cel de specialitate gi, totodatä,
perspective nepatristice gi neurmänd Tradilia Bisericii. Se spune cä
acum ia nagtere in sänul Bisericii Ortodoxe rusegti nu un curent teologic,
ci unul teosofic. Nu qtim in ce mäsurä contribuie la aceasta mitropolitul
Filaret gi Biserica rusä.
Un alt reprezentant de seamä al Patristicii rusegti din secolul al
XIX-lea este Mitropolitul Filaret al Moscoaei (1782-1867)", despre care Pr.
12 A fost mitropolit al Moscovei intre 1821-7867.

?12
G. F'lorovsky spunea cä a reupit sä apeleze Pärinlii in duhul Pärinfilorl3.
Mai mult, el a dat un nou avänt nu numai traducerilor textelor patristice,
ci gi organizärii studiilor din domeniu. Mitropolitul Filaret a rea-
Iizat faplul cä atät Sfänta Scripturä cät gi Pärinfü trebuiau tradugi in
limba lnleleasä de popor, dincolo de conservarea unor texte intr-o
formä neaccesibilä maselor largi de credinciogi, incepänd din anul1821
apare, sub influenla Mitropolitului Filaret, la Academia Teologicä din
Petersburg revista Lecturi veptine, in cadrul cäreia un loc special il ocupau
traducerile din Sfinlii Pärinfi. Acestui Filaret avea sä i se adreseze,
in anul 1835, Pärintele Humilevskij, profesor al Academiei Teologice de
Ia Moscova gi viitor episcop (Filaret) de Cernigov solicitändu-i editarea
unei coleclii patristice in rusa modernä1a, Dupä ce este solicitatä intervenfia
Sinodului rus (1840),1n1843 colecfia avea sä debuteze prin publicarea
cuväntärilor Sf. Grigorie Teologul (t 389). Ceea ce este
semnificativ pentru inilierea acestei coleclii este lnsä faptul cä aceasta
a fost rezultatul colaborärii intre cele patru mari academii rusegti (Moscoaa,
Petersburg, Kiea giKazan), aflate intr-o amplä dezvoltare culturalä.
Acestui proiect de anvergurä, concretizatin editarea a unui total de cca
200 000 de lucräri de naturä patristicä, i s-au aläturat gi Starelul Macarie
dela Optina (incepänd din 1846) gitraducdtorü din jurul säu15, dupä modelul
Starelului Paisie Velicicovski de la Neam!.
ln acest cadru, Mitropolitul Filaret al lvloscovei a fost nu doar
unul dintre cei mai importanti sustinätori ai proiectului de traducere
patristicä, ci gi unul dintre cei implicali direct in actul de transpunere
in limba rusä a textului Sfinlilor Pärin!i16. Una dintre caracteristicile
fundamentale ale curentului patristic rusesc din cadrul celei de-a doua
13 S. DucHe, ,,Impulsion donn6e...", p.226.
14 S. DEICHA, ,,Impulsion donn6e...", p.227. Colectia va purta numele de ,,Operele
Sfintilor Pfulr:rti" 9i va fi completatä, de-a lungul a 80 de volume, intre anii 1843-\917,
sub numele Academiei Teologice de la Moscova. Este una dintre cele mai importante
coleclii de texte patristice editate vreodatä, in ciuda faptului cä nu este mentionatä, ca
multe I occidentale.
Clement Sederholm.

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 313
jumätäfi a secolului al XIX-lea o constituie gi cerinta Mitropolitului Filaret
al Moscovei ca in Academiile de la Moscoaa, Petersburg gi KieaL7,
ale cäror programe de studiu le urmärea cu interes, ,,studiul Pärinlilor
Bisericii sä se intindä temporal pänä la sfärgitul secolului aI XVIII-1ea,
in mäsura ln care sä cuprindä opera Sf. Tihon de Zadonsk, de alminteri
recunoscut oficial ca sfänt in anul 1861"18,
Irüluenlele gcolii patristice rusegti se resimt imediat, mai ales in
diaspora ruseascä occidentalä prilejuitä de exodul intelectual urmare
a Reaoluliei din octombrie (1917) gi grupat in jurul Institutului Saint Serge
din Paris, infiinlat din anul 7925, Patrologia este predatä aici mai intäi
(incepänd din 1925) de cätre Pr, G. Florousky (1893-1979)1e.Unul dintre
reprezentanlii cei mai de seamä ai acestui exod este gi Arhimandritul
Ciprian Kern (7899-1900120 care ajunge gi el profesor de Patrologie la
17 La aceste Academii funclionau deja, incepänd din anul 1841, catedre de Patrologie,
Acelagi lucru avea sä se intämple din 1844 gi la Academia din Kazan (pe
malul stäng al Volgei, intr-un mediu cu mulli musulmani 9i budigti).
18 S. Ducne, ,,Impulsion donnde,.,", p.228. Aici autorul nosftu trimite gi spre
episcopul Filaret al Cernigovului, ,,instigator al migcärii patristice", care in cursul de
Patrologie publicat susline cä nu existä li nite ale perioadäi patristice: ,,ln introducere,
autorul pune lntrebarea fundamentalä: . Pentru a räspunde la aceastä intrebare, el citeazä cuvintele
Sfäntului Atanasie: " (p.229).
1e Näscut in Odessa, intr-o familie de preot, studiazä mai lntäi Filosofia gi Istoila
ajungänd sä cunoascä in anii tinerelii ger
In anul 1919, preda in Universitatea din
milia sa este obligatä sä päräseascä Rusia,
diplomä in teologie, este hirotonit preot (toate acestea conJorm: de.wikipedia.org).
20 S-a näscut (cu numele de botez Constantin), intr-o familie academicä, in Petersburg,
primegte o educafie aleasä (renumitul Liceu Alexandru din Petersburg) gi
päräsegte Rusia in timpul Revolutiei dn1917. Ajungänd in Belgrad (Serbia), studiazä
mai intäi Dreptul gi apoi Teologia (1925), dupä care inträ in monahism (1927) qi ajunge
profesor la Seminarul din Bitolje. Dupä ce petrece cäliva ani intr-o misiune ruseascä
la Ierusalim (7928-1931), se intoarce in Serbia, dupä care, in1936, ocupä catedra de
Pastoralä 9i Liturgicä la Institutul Saint Serge din Paris. Din anul 1940 preia catedra
de Patristicä, intre ucenicii säi numärändu-se gi Pr. Alexander Schmemon. A scris lucrärile:
Flori de rugäciune. Eseuri de teologie liturgicd (1928), Arhimandritul Antonie Kapustin,
qeful Misiunü Rusegti tn Ierusqlim (7936), Euharistia (1947), Antropologia Sfäntului
Grigorie Palama (1950) 9i Seruiciul pastoral ortodox (7957).Intreaga sa activitate a fost

31.4 Teologia Ortodoxä in sec, al XXlea gi lnceputul sec. al XXIlea
acelagi Institut Saint Serge. Pärintele Ciprian insistä adeseori pe importanla
lucrärilor de specialitate (patristice) rusegti gi pe aportul Mitropolitului
Filaret la dezvoltarea studiului Sfinfilor Pärinti21.
'
III. Curentot n.op"trirti.
Din punct de vedere patristic, am putea spune cä secolul debuteazä
cu lansarea acelui hortativ folosit de atätea ori mai tärziu pänä
astäzi:,,inapoi la Pärinti!". Acest lucru se intämpla in cadrul primului
Congres Internalional al Facultälilor de Teologie Ortodoxd (Atena, 1936).Bineinleles,
acest indemn a consunat intotdeauna cu cel al intoarcerü la
izaoare, atät de apelat de cätre specialigti gi oamenii de gtiintä.
Acest lucru a fost fäcut in special la intervenfia lui G. Florovsky,
care a rostit o comunicare cu titlul ,,Patristics and Modern Theology"
(in: Procös-Verbaux du Premier Congrös de Th4ologie Orthodoxe a Athönes,
29 Noaembre-| Döcembre L936, publi6s par les soines du Pr6sident Prof.
Hamilcar S. Alivisatos, Athönes,1939, pp.238-242). in expunerea sa,
renumitul teolog pleca de la un sfat dat de un episcop anglican credinciogilor
säi: ,,Tu, care te dedici pe tine studiului dumnezeiesc al teologiei!
Tu, care te nevoiegti asupra Sfintelor Scripturi! inainte de toate,
tu, care se intämplä sä ocupi cinstita slujire de preot sau te pregätegti
pentru ea! Tu, care egti aproape sä preiei infricogätoarea tämäduire a
sufletelor! Lasä deoparte studiul lucrurilor din lumea in care träiegti!
Sä nu ai nimic de-a face cu ceea ce este la modä! Cautä sä vezi cum a
fost la inceput! intoarce-te la surse, uitä-te la cum se petreceau lucrurile
atunci, in vechime! intoarce-te la venerabilii Pärinlil Cinstegte ceea ce
era cinstit in Bisericä la inceput! Adicä ceea ce s-a spus prin profetul:

Patrologia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 3L5
,,nouä sintezä teologicä". inväfätura Bisericii trebuie sä-gi aibä expunerea
sa in cadrul fiecärei generatii, insä in funclie de premisele gi ,,condijiile
speciale" pe care le impune aceasta din urmä: ,,$i principalul
scop al doctrinei este presupus a fi chiar urmätorul: sä facä adevärul
inalterabil al dogmei intru totul accesibil gi inleles intr-un mediu istoric
particular gi concret, sä exprime gi sä explice adevärul revelat in anumite
condifii speciale pentru o perioadä anume sau pentru o generafie
precisä" (pp,238-239). in tot cazul, este de preferat oricärei trecätoare
speculalii teologice ,,puritatea Scripturii gi simplitatea credintei". Se
constatä gi faptul cä: ,,Scrierile patristice sunt, intr-adeväq, respectate,
insä mai mult ca documente istorice decät ca lucräri cu autoritate[...],
Numeroase referinte sau chiar citate patristice sunt incä folosite in studiite
qi cärlile noastre de teologie. insä adesea aceste texte sau citate
vechi sunt interpolate la modul simplu intr-o schemä oarecare. De fapt,
structurile cärtilor noastre de teologie sunt venite din Vest, parjial din
surse romane, parlial din surse reformate[...]. Textele patristice sunt
conservate gi repetate. Duhul patristic este atät de des läsat deoparte
gi uitat[...]. invä!ätura palamitä a energiilor dumnezeiegti este extrem
de rar pomenitä in textele noastre. Particularitatea tradiliei noastre räsäritene
referitoare la invä!ätura despre Dumnezeu gi atributele Sale a
fost uitatä 9i inteleasä intru totul gregitl...]" .(p.239). Toate aceste lucruri
sunt considerate semne ale nevoii impunerii unei reforme in gcolile de
teologie. Ne spune autorul nostru: ,,Aceastä chemare de a ne intoarce
la Pärinli poate fi cu ugurin!ä inleleasä gregit. Ea nu inseamnä o intoarcere
la litera textelor patristice. A urma pagii pärintilor nu inseamnä
,,jurare in verba magistri". Ceea ce inseamnä ea la modul real gi ceea
ce solicitä nu reprezintä o oarbä gi servilä imitare gi repetare, ci tocmai
o dezvoltare, ducere-mai-departe a ir:rvätäturii patristice, insä omogenä.
Trebuie sä reaprindem focul creator al Pärinlilor, sä restauräm in noi
duhul patristic" (p. 2aQ. Calea este una singurä, cea a inlelegerü sobornicegti,
cale impäräteascä condusä de Sfintii Pärinli. ,,Prima sarcinä pentru
prezenta generatie de teologi ortodocgi este aceea de a restaura in
ei ingigi capacitatea de sacrificiu, nu atät in a dezvolta propriile lor idei
sau puncte de vedere, cät sä devinä martori ai curatei credinte a Bisericii
Mamä! Cor nostrum sit semper in Ecclesia![...] Ceea ce se cere in

mod real este nu un nou limbaj, sau viziuni noi glorioase/ ci doar un
punct de vedere mai spiritual, care sä ne facä pe noi capabili sä discernem,ln
plinätatea experienlei sobornicegti, pe cät posibil, aga cum Pärintele
nostru duhovnicesc Ai ceilalli pärinli au fäcut" (p.2a\.
Cu siguran!ä, Pärintele Dumitru Stäniloae, tntre 1936-1946 rector
al Academiei Teologice din Sibiu, dupä aceea, dupä pärerea noasträ,
cel mai de seamä reprezentant al aga-numitului,,curent neopatristic",
a intrat in contact cu aceste indemnuri gi, cunoscändu-le, igi va fi propus
sä le implementeze teologiei sale. De altfel, aceasta este gi perioada
in care se ocupä ln mod special cu aprofundarea teologiei Sf, Grigorie
Palama22.
De la sine infeles, istoria apeleazänu numai pe Pärinli ca izvoare
autentice ale Bisericii gi a ceea ce inseamnä invätäturä gi märturisire de
credin!ä, insä era probabil imperios necesar acelei perioade urmärirea
regäsirii unui drum specific, dar gi fundamental. Acest imperativ indicä
desfägurarea unei perioade de decädere sau de crizäin care Pärinjii nu
mai erau apelali sau erau folosili in mod gregit (abuziv 9i färä a fi tn!elegi
potrivit), aga cum se intämplä, in cea mai mare parte din cazuri, gi
in timpurile de acum. Potrivit concepliei ortodoxe, Pärinfii sunt reprezentanlii
cei mai alegi ai lui Dumnezeu. Pentru räsäritean, intoarcerea
ta Pärinti este identicä cu intoarcerea la Dumnezeu.lncadrul celui de-al
22 Pentru a ilustra incä o datä ideea menlionatä mai lnainte, gi anume cä teologia
patristicä ortodoxä a secolului al XX-lea este tributarä sau continuatoare a
contribuliilor de domeniu din secolul precedent, trebuie sä spunem cä, in pofida tuturor
aparenfelor, Pär. Dumitru Stäniloae nu este cel dintäi descoperitor gi promotor
al teologiei palamite in perioada contemporanä, aga cum se spune adesea. Nici mäcar
in ceea ce privegte promovarea acestei teologii prin intermediul unei monografii
(Viafa giinaälätura Sfäntului Grigorie Palama, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu,
1938). Cel mai probabil, Pärintele Dumitru Stäniloae a fost inJluenfat in aceastä
direcjionare a sa de cursurile profesorului Gr. Papamihail, audiate in anul 1927,Ia
Athena, cänd acesta din urmä activa la Catedra de Apologeticä gi istoria Teologiei a
Facultätii de Teologie de aici. Nu numai in cadrul acestor cursuri Gr. Papamihail, o
personalitate teologicä a epocii, a prezentat tradilia patristicä palamitä, isihasmul gi
problemele puse de acesta, ci a gi publicat o lucrare dedicatä Sf. Grigorie Palama (O
AytoE fpqyöptoE IIa)apaE, Apyrex{orcoxoE @eooa)ovircrlE,Sankt Petersburg/Alexandria,
1911), pe care Pärintele Dumitru Stäniloae trebuie sä o fi cunoscut. Cu toate acestea,
contribufia teologului romän rämäne extrem de importantä.

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 317
doilea Congres Internalional al Facultäfilor de Teologie Ortodoxä
(Atena, 1976), Pärintele Dumitru Stäniloae, participant in calitate de reprezentant
al invä!ämäntului teologic romänesc, prezenta un material
(studiu)23 care, färä sä solicite direct intoarcerealaizvoarele cele mai
autentice gi autoritare ale Bisericii, dovedea practic, la modul matur,
responsabil gi sincer, cä se fäcuse, prin chiar persoana gi teologia sa,
deja acest pas. De atunci gi pänä asläzi, Pär. Dumitru Stäniloae a tradus,
explicat, apelat gi recomandat Pärinlii Bisericii (Patres Ecclesiae lllaüpeg
r1g'Ercr)"qotoq) ca purtätori autentici ai duhului acesteia gi ca modalitate
sigurä de acces la adevärul unic Ai unitar al lui Dumnezeu. Degi (se
spune cä) teologia sa s-a dezvoltat mai mult in spafiul Dogmaticä,Pärintele
Dumitru Stäniloae este (in timpurile moderne) teologul care
gi-a adus cea mai consistentä contribufie la recuperarea imaginii gi teologiei
Pärintilor ln spaliul romänesc. Poate fi considerat, aga cum am
menlionat mai inainte, la modul propriu, cel mai mare patrolog romän.
Curentul neo-patristlc a inclus aproape pe tofi marii teologi ortodocgi
contemporani pänä in momentul de fafä,insäin special diaspora
ortodoxä occidentalä care,la un moment dat, aconstituit pentru lumea
apuseanä un adevärat punct de rezisten!ä al Ortodoxiei, dar gi de reprezentare
a acesteia. Trebuie spus cä gi in cadrul celui de-al doilea
Congres International al Facultälilor de Teologie Ortodoxä (Atena,
1976) s-a mers pe aceeagi idee a urmärü Sfnfilor Pdrinfi. Se sublinia gi
observa atunci cä teologi participanti, precum Pdrintele Dumitru Stäniloae,
Ath. Jer:ticl gi N. Nissiotis, Pr. Al. Schmemann sau PS Anastasios
Yannoulatos fäcuserä cu mult curaj gi däruire pasul in aceastä directie.
in tot cazuI, astäzi, acest aga-numit curent neo-patristic sau sinteza neopntristicä
face obiectul unor numeroase lucräri, articole gi chiar simpozioane
qi congrese de profil2a.
23 Pr. D. StÄNnoen, ,,Le dynamique du monde dans l'Eglise" ,in: Procös uerbaux
du deuxiöme Congrös de thöologie orthodoxe i Athönes, 19-29 Aoüt 1976, publils par les
soins du Professeur Savas Chr. Agouridis, Athenes, 1978, pp.346-367.
2a Yezi, spre exemplu, colocviul internalional ,,Le renouveau de la Th6ologie
Greque contemporaine des ann6es soixante ä nos jours", organizat la Paris, intre 15-16

318 Teologia Ortodoxä in sec. al XXlea gi lnceputul sec. aI XXI-lea
IV. $coli patristice in Ortodoxie
De notorietate in Istoria Bisericii au fost acele gcoli care au promovat
textul patristic lmpreunä cu restarurea vietii bisericeqti gi teologice
din anumite vremuri. Nu doar pustia egipteanä sau cea palestiniano-sinaitä
au reprezentat astfel de centre de culturä patristicä. Mänästirea
Studion constituie unul din cele mai importante etape ale evolutiei istorice
a teologiei ca gi ceea ce avea sä se intämple in Tesalonicul giAthosul
dintre secolele XIII-XIV. Lucrurile au mers mai departe gi, in perioada
mai apropiatä de noi, Sf. Paisie Velicicovski a pus bazele unei obgti
dupä modelul celor pomenite inainte, in care traducerea textului patristic,
transmiterea acestuia gi adäncirea lui au constituit elemente fundamentale.
Mai mult ca siguq, duhul gi invä!ätura acestei gcoli au stat la
bazauneipärfi din perspectiva teologicä ruseascä a secolului al XIX-lea
qi a gcolii patristice intemeiate acolo de cätre mitropolitul Filaret, care
deseori trimitea la obgtea paisianä din teritoriile romäneqti. Degi aceasta
din urmä a dat naqtere unui puternic grup de traducätori care au activat
pänä mai tärziu in secolul al XIXJea, de atunci pänä astäzi nu a
mai fost editatä o asemenea gcoalä de domeniu. Strälucirea ei nu a fost
atinsä nici de curentul creat de Mitropolitul Filaret gi nici de orice altä
intreprindere de acest fel pänä astäzi. Putem insä vorbi de existenta la
nivelul Ortodoxiei a unor aqa-numite gcolipatristice qi dupä aceea, structurate
insä cu totul diferit,lucru determinat gi de noile condilii sociale,
economice qi culturale, in cadrul cärora traducerea gi tipärirea textului
patristic se face cu mijloace moderne, la fel ca gi transmiterea acestuia.
$i la acest nivel trebuie sä observäm oarecum o iegire a lucrurilor din
cadrul strict monastic Ai o dezvoltare a 1or in spaliul laic.
aprilie 2010, de cälre Centrul de Studü Istina, Institutul de Teologie Ortodoxä Saint-Serge,
Academia de Studü Teologie din Volos, in parteneriat cu site-ul de internet Ortodoxie.com
gi cu colaborarea revistei ortodoxe Contacts. Mult mai apropiatä de subiectul nostru
a fost tematica conferinlei internationale ,,Neo-Patristic Synthesis or Post-Patristic
Theologhy: Can Orthodox Theology be Contextual?", organizate din nou de cätre
Academia de Studü Teologie din Volos in colaborare cu Programul de Studii creqtine Ortodoxe
de la Universitatea din Fordham, Catedra de Teologie Ortodoxd a Unioersitdlü din
Münster gi Institutul Romän de Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confesionale gi Inter-Religioase.

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 319
Un punct central in dezvoltarea Patrologiei gi a studiului Sfinlilor
Pärinfi in secolul al XX-lea l-a
Hristou (1917-1996)2s, care a qi
constituit profesorul grec Pannayois K.
reugit sä organizeze o gcoalä patristicä
25 S-a näscut la 1 octombrie19l7 inlinutul Ioaninei qi a fäcut studii de teologie
la Facultatea de Teologie din Athena, intre anii 1935-1939, finalizate cu calificativul
üplorü (foarte bine). Dupä cel de-Al Doilea Räzboi Mondial, in timpul cäruia a activat
ca militar in armatele grecegti, gi-a continuat studiile teologice gi pe cele filosofice in
Statele Unite ale Americii unde a beneficiat de o bursä de studii de 3 ani (Facultatea
de Teologie din Berkeley gi la universitälile din Harvard, Yale gi Boston). In 1950 a
oblinut doctoratul in filosofie la Boston iar un an mai tärziu pe cel in teologie la Facultatea
din Athena, dupä care a predat Patrologia la Facultatea de Teologie din Tesalonic,
urmänd traseul academic obignuit in epocä, ajungänd decan al acestei
facultäli (1963-1964) 9i mai apoi rector al Universitäfii din Tesalonic (1966-1967). A
fäcut parte dintre membrii fondatori ai Institutului Ecumenic de Studii Teologice din
Ierusalim (Okoupwrrcöv'Ivorrtoütov @eo),oprccov Ierouööv tc^ru'Iepooolüprov) gi din comitetul
de administralie al Asociatiei de Studü a Peninsulei Chersones ("Iöpupo Me)"etrlv
Xepoovr'1oou toü A'rlpäu). A scris, in afara manualului d,e Patrologle ('E)"),r1vrrc1
Ilotpo).oyio) in 5 volume (1985-7992), de altfel cel mai complet gi mai amplu manual
pe care l-a cunoscut istoria disciplinei din toate timpurile gi din toate confesiunile, 9i
urmätoarele lucräri: 'O AxöorcÄog IIal)oE rcaL to rctpäonyov toü'Enp*iöoo (7949),
'lorcprca ototyota xepi KprluTE tv tr1 xpöE Titov'Extoto)"i (1950), 'Ioöyu1oq (7957), Zcor1
ilry9wr1 rcaru qv ööaorcaÄiav'Iyvadoo'Iyvadoo rcü @toqöpoo (Athena, 1957, tezä de doctorat),'H
rconawo).oyiarcü Meyä)oo Baoileioo (1951), O Axöorc)og Bapvd"pag (Athena,
1957), O ayöv ö rcüös (Mitllene, 1951), O MöyaE Kavöv Avöpöoo roD Kpr1tryq (Tesalonic,
1952),'H ttepl tl)rlvtotwol rcöopoo avr{7ryy6 roD Anoorö)oo llaö)"oo (Mitilene, 1952),
lnöoyog ö QodrcryE (Tesalonic, 7952), OL xep't [epatobvrTq )"öyot'Iatawoo rcü Xpryoootö1rorl
(Tesalonic, 1954,21960),'H xpoöÄeoorg töv tv llpä(ea röv Axoorö)av ),öyav (Athena,
7953), Me9öörcg Av9parcirryg (Ioanina, 1953),'Icoäwoo toü Xpr1oooüpou )öyor xäwe xepi
arcamLr1xroo rcD @eoi (Athena, 7953), IIepL ta aLua n1e rlooXaonrcrlq tpöoq (Tesalonic,
1956),Nrc4mZrr10äroo pumrrca ooyypäppara (Tesalonic,1957),'H waryanrcq pempöprpootg
rcü av9ptbroD Kara rcv Aröorc)"ov llaüLov (Tesalonic, 7957),'H xepi rcü äv9pcbxoo
ööaorcd,{ct rcü @eorp{)oo AvuoXe[ctq (Tesalonic, 1957),'H goyrl roü fprTyopioo (Athena,
1958), H üpvoyparpia rqe dpXai:n1e 'ErcrcL1oiag (Tesalonic, 7959),O fpryyöptoE lla)apag rcaL
t1 @eo).oyia eiE rrlv @eood.ov{rc7v rcara roy Il'airrtva (Tesalonic, 1959), Ilavryyuprcoq üpog
topmopoü r\e t(arcootoorrlq trcrcioo roü )aväroo roD Ayioo fpryyop{oo rcü Ilaiapa (Tesalonic,
\960), Ai. ntpmörcmn r,tv t?wrcav övoparatv töv'E)JrTvav (Tesalonic, 7960),'O
üxaprcurcög öü)oyoE rcata rcüg 1ed"öyoog t1q Karxaöorica (Tesalonic, 196\),'H tv
rdnutaia ävaXoryqoa öpaotqpöqE fpqyopioo rcü @eo)öyoo rcata taE itnmd.aq aürci (Tesalonic,
7963), A9atvtrcr1 lldrceia (Tesalonic, 1963),'H ävvom n1e öuth1e yvcboea4 rcata
rov fp4yöptov llaÄapav (Tesalonic, 7963),'H trcotaory 0964),'H xtpircü Ayioo llve{tparoE
ööaorcil"ia roD Meya)oo Baoüefoo (Tesalonic, 1965), Ilarcptrcov'Eyyerpiörov (vol. I gi II,
Tesalonic, 7966),'Exötcit(ery n1e aroorcTiE Kopil)oo rcaL Me9oöioo eig n1v rcewprcr1v

pnnortodoxä in Tesalonic unde a fondat Institutul patriarhal de studü patristice
$9e07zs gi Centrul de studü teologice gi aghiologice (1989), institulii
active pänä astäzi.Institutul Patriarhal de Studii Patristice a fost creat in
anul 1960, la iniliativa Prof. Hristou, cu binecuväntarea Patriarhului
Ecumenic Atenagora gi cu susfinerea materialä a Bisericii Evanghelice
din R.F. Germania. Inalta institufie de culturä patristicä, cu sediul in
cunoscuta Mänästire Vlatadon din Tesalonic, a fost insä inauguratä
abia in anull972,inziua de 15 octombrie, fiind prezenti, pe längä mitropolilii
Stylianos Harkianakis (egumenul Mänästirii Vlatadon), Timotei
de Maroneea gi Calinic de Beroia, divergi profesori, teologi gi
monahi, gi episcopul evanghelic H. Kunst, Prof. W. Schneemelcher gi
Prof. I. Straub2T.Institutul funcfioneazä incepänd din anu1196828.
Importantä este fondarea in acest cadru irstitutional mai intäi de toate
a unei serii monograhce, AvaJnrca B)aräöav,in cadrul cäreia s-a acordat
prioritate lucrärilor ce priveau direct teologra Pärinflo{, ilrtre eigi: Sf. Meliton
de Sardes2e , Sf. Gigorie TbologuPj , Sf. Ioan Gurd de AuFt , Sf . Cosma Melodul32,
Eü p ön1v (Tesalonic, 1966), O Mty aE B aoil.ero E (Avo),6rro BLaraioi.v -27, llotpro,ppröv
"Iöpupo lloreprrcd.rv Mel.erd,lv, @eooo,)"ovirq ,1978,355pp.), fp4yöptoE @ed,öyog, ö pöot4g
n1e 9eiaE ilJ"dpryeaE (1990), Köpü)og rcaL Me9öörcE, oL gantoml fiv Ddpav (1992). Toatea
acestea potrivit llov.X. Aqpqtpozro6l"ou, ,,Xprlotou llovo,yröt16", in: @pryorceonrct1 rcaL
'H9rt"rl'Eyrcoil.onaöia, vol. 12, col. 167 -169 .
26 flarpwpyrrcöv "Iöpupo lluteprrc.rv Me)"eröv.
27 Pr.IoanG. ColreN, ,,Participarea Pr. Prof. Ioan G. Coman la inaugurarea Institutului
Patriarhal de Studii Patristice de la Tesalonic Ai la simpozionul international

Patrologia 9i studiile de specialitate ln cadrul Ortodoxiei
Sf. Fotie cel Mare33, Cua, Nichita Stethatos3a, Sf, Nicolne Cabasilatt, Sf.
Marcu Eugeniculs6 etc. A editat critic, aläturi de textele Cuv. Nichita Stethatos,
prima gi singura edilie pänä astäzi in original a lucrärilor Sf.
Grigorie Palama (1298-1359)37 qi a inifiat editarea colecliei de texte patristice
P ärinlü greci ai Bisericü ("El"Irpeq llo,rdpeq rrl q 'Ercrl.r'1o i"aq = g17rtt ,
ln cadrul cäreia s-a ingrijit de tipärirea a peste 100 de volume.
lnsä cel mai binä ilusteaiä activitatea sa gi interesul pe care l-a
avut in direclia patristicä manualul de Patrologie pe care l-a redactat in
nu mai pufin de cinci volume3e. Transpare de la o primä vedere caracterul
traditionalist al perspectivei teologice gi patristice a profesorului
33 Bq,oü.€iou T. lroul,tot'1, @eo),oyia rcai ömxpooronrcaL oXöoetE rcan üv Meyav Qönov,
Ava,l,ircta, B)"ot6öov 2},lIwptupytröv "Iöpupu flc,teprrr.ru Mel,etc.rv, @eooq,l,ovircn ,1974.
3a Aqpqrpiou f. T>eun, 'H rcAeiaotE roD dv1pöroo rcata Nwrjrav röv Err11ärov,
Ava,l"6rta Bl,stdSrov 11, llatpro,pptcöv "Iöpupo lloteprrc.ru Me),etdrv, @eoool,ovirq ,1971.
3s A0ovsotou A. ArrBlorroyloy, Nwö)aog KaBaoilaE Xapaeüq. 2o1tpo)t1 eiE nyv
Marceöowrcr1v Bo(aw:tlv llpooatroyparpiav, Avol,drcta B),stüöclv 5, Io,tproppröv "Iöpupo
lloteprrcrov Me),etdx, @eoool"ovir1, 1970.
36 'Iepop. Elprlvoiou MrtoyÄoBrr:, Tö pootrlptov n1e tv n1 Ayia Tpnü önrcp[oe@E rt]€
9eiag oüo[ag rcaL tvepye{ag rcara töv Aytov Mäprcov'EqeooO üv Eüyewrcöv, Avo},6rcrs
Bl,ordöorv 3 9, flatpropprcöv "Iöpu pu lla,reprrrov Mel,err^rv, @eoool,ovircr1, 7983.
37 lprroploy IInAAMA, Eoypö.ppam, özrerpel.ei4 lluvo,y.K. Xpriorou, r61t. A'-E',
'Eröonrög Oiroq Kupo pdvoq, @eoool, ovit

322 Teologia Ortodoxä in sec. al XX-lea gi inceputul sec. al XXI-lea
Pan. Hristou: folosegte färä exceplie kathareusa, care ingreuneazä pentru
cel neobignuit actul de lecturä, insä oferä gi foarte mare claritate ln expuneri.
Nu poate fi trecut cu vederea nici titlul lucrärii - Patrologia
greacd - acesta indicänd gi el criteriile de seleclie ale materialului patristicao.
Nu in ultimul ränd, atrage atenfia felul in care imparte literatura
patristicä sau, rnai bine zis, prezentarea limitelor temporale ale
Patrologiei. Pentru el, perioada patristicä se incheie odatä cu cäderea
Bizanfului (1435), aceastä seleclie fiind legatä atät de luarea in considerare
a continuitälii lucrärii Sfäntului Duh in istorie, dar gi de acea
perspectivä mai tradijionalistä a patrologului grec.
Dacä este sä luäm in considerare direcliile pe care le urmeazä qi
pe care le promoveazä aceastä lucrare, de proportii monumentale, ar
trebui insä sä mentionäm mai intäi tocmai incercarea de incadrare in
Tradilia Bisericii. Parurayotis Hristou urmeazä aproape cu strictete Pärinlii
recunoscuti ai Bisericii cärora le adaugä gi pe diverqii scriitori bisericegti
sau cregtini de limbä greacä. Ne apare astfel ca interesant
faptul cä acestora le incadreazäproduclia teologicä a impäratului ]ustiniary
de altfel canonizat gi cu o contribulie teologicä importantä legatä
de Sinodul al V-lea Ecumenic. insä nu numai actele acestui sinod, gi ele
redactäri in fond ale Sfinlilor Pärinfi gi, prin urmare, constituind un
material patristic de prezentat, intereseazä pe autor. Toate sinoadele
'Eröotrröq Oiroq Kupopd,voq, @eoool.ovircq, 1978 (21991); Isv. K. Xrtutov,'H'qwrcr1
IlaqoToyia, töp. f ', llepioöog Oeol"o1rrcr1q a"p,rlq. A'rsl E'olöveq, 'Ercöotrrcög Oircoq
Kupopdvoq, @eoool.oviKn ,1987; llcrv. K. XPHxtov,'E)rywrcr1 llaqd"oyia,r61t. L' ,llepioEoq
0eo),oyrrcr1q a"prlq, 'Ercöotrrcög Oircoq Kupopüvog, @eoool"ovircrl, 7989;fIav. K. XtttltoY,
'EÄr1vtrcr1 IlaqoToy[a, r6p". E' , fpuppoteio u.1q npcotopu(uvtnrlq nepr68ou. tT'-@' okitveg,
'Ercöotrrcö g Oirco g Ku po püvoq, @eoouX. ov irc1, 1992.
40 Nu este singura lucrare de domeniu redactatä de eruditul profesor. Mai mult
decät atät, socotim cä nu reprezintä altceva decät rezultatul unei bogate cercetäri cuprinse
in mai multe lucräri publicate mai inainte: llav.K. XPttltov,'Ercd"ryomourcr1
fpapparo)'oy[a. IIaräpeE rcai 1eüöyot rcü XprcuavtoltoD, ^c6p". A', 'Ercöotrrcög Oircoq
Kupop&voq, @eooq,),ovircrl ,22003; llsv.K. XpH:rov,'Ercd"qommtrcr1 fpapparo)"oy{a. Ilaüpeq
rcai 1ed"öyor rcü Xpwnavtopo|,r6p.. B','Eröottrcöq Oircoq KupopLüvoq, @eoosl.ovircI ,27991';
Iov.K. XeH:toy, @eo)oyma pd,erqpata, l. Ap1oi" t1q lprottovxlq fpoppoteia,q,
Iutprcrppröv "Iöpupo lcrteprrcrov Me),etc.rv, @eoool.ovircq, 1972; Iov.K. Xpn:rov,
@eo)oyrca pe)ur1pata,2. fpoppcrteio toü A'oiövoq, llotpropprcöv "Iöpupo lcrteprrcöv
Mel"etc.rv, @eoool.ovircn, 797 5.

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei
ecumenice qi locale sunt prezentate impreunä cu ceea ce a constituit
participare patristicä qi teologicä la acestea. De altfel, este prima lucrare
de domeniu care apeleazä actele sinodale ca gi literatura imno graficä
gi liturgicä a Bisericii. O altä caracteristicä este conturatä de primul
volum al Patrologiei care nu se doregte a fi nimic altceva decät o introducere
in materie, problematizänd asupra definiliei materiei gi a Pärintelui
bisericesc, punänd in luminä cadrul social gi cultural in care Sfinlii
Pärinfi qi-au desfäqurat activitatea gi gi-au redactat lucrärile, evaluänd
genurile literare patristice, tradilia manuscrisä gi elementele fundamentale
ale Paleografiei grecegti, studierea gi analizarea textului patristic
etc. Toate acestea insotite bineinteles gi de bibliografia fundamentalä a
gtiinlei patristice. in toi cazul,socotim cä tocmai aceste dezvoltäri aduse
de profesorul Pan. Hristou vor contribui foarte mult la conturarea perspectivei
pe care aproape simultan vafiprezentatä de conationalul säu
de la Catedra de Patrologie din Atena, Prof. Styl.G. Papadopoulos, a
cärui contribulie rämäne pänä astäzi cea mai avansatä, dar care insä
solicitä o ducere mai departe gi avansare a sa.
Profesorul LG. Coman (1902-7987) qi-a adus gi el o contribufie insemnatä
in cadrul cercetärii de domeniu, marcänd istoria Patrologiei
prin fondarea a unei numite qcoliin spafiul romänesc in centrul cäreia
a stat, inainte de toate, promovarea Pärinlilor strdromini qi a circulatiei
literaturii patristice in spatiul Järilor Romäne. In acest fel, atunci cänd
a preluat conducerea de doctorat la Catedra de Patrologie delaFacultatea
de Teologie Ortodoxä din Bucuregti, Pr. I.G. Coman a promovat ca temä
de studiu (cel pulin incepänd din anii 1967-1968) Contribulia autorilor
patristici din Scithia Minor lapatrimoniul ecumenismului creqtin din secolele
IV-V-W d.Hr. in cadrul cäreia un punct central il constituia subiectul
legat de Contribulü speciflce ale cregtinismului sciticla ecumenismulpatristic.
Creänd disciplina cu titlul Pqtristica sträromhnd, neexistentä pänä la
el, a implicat in aceastä directie de cercetare pe cei mai importanti dintre
doctoranzii säi: Nicolae Corneanu, Nestor Vornicescual, Alexe C. $te-
a1 Scrie teza de doctorat cu titlul Scrieri patristice in Biserica Ortodoxä Romänä
pänä in secolul aI XVil-lea. Izaotffe, trsduceri, circulalie (publicatä in Mitropolia Olteniei,
1.-2/1983,3-4/1983,5-6/1983 giretipäritäinvolumul: Primelescrieripatristiceinliterqtura
noqstrd. Sec. IV-XVI, Craiova, 1984, 638pp.).
323

324 Teologia Ortodoxä ln sec, al XXlea gi inceputul sec. al XXIlea
fonn2, Nicolae Gheorgh$s, Epifanie NorocelLl, Nicolae Turcua,.inTestamentul
säu, redactat la 30 ianuarie1978, menliona clar cä volumul Patrimoniul
spiritual geto-dacic Ai patristic in spaliul carpato-dunärean, cu deosebire Ia
Dunärea de los,,va merge curänd latipa{' . Acesta va apärea in anul urmätol,
la Ed. Institutului Biblic ai de Misiune Ortodoxä, crttitlul Scrütori
bisericegti din epoca sträromänä (376pp.). Alte studii, publicate de-a lungul
timpulu.i, insofesc acest volum gi tematica saa6.
Principala lucrare a teologului romän este reprezentatä insä de o
Patrologie in trei volume gi prezentatä ca manual pentru Institutele teologic47.
Lucrarea a fost realizatä intr-un scurt interval de timp gi are la
fundamentul säu principalele manuale de acest tip apärute in mediul
a2 A publicat urmätoarele lucräri: ,,invä!ätura misionarä a Sfäntului Niceta de
Remesiana; Viala cregtinä dupä bärbafii apostolici", in: StudüTeologice,3-4/1955,pp.
223-235;,,Foloasele cäntärii in comun la Sfäntul Niceta de Remesiana 9i alli Pärinli
ai veacurilor patristice", in: Biserica Ortodoxä Romhnd,1.-2/2957,pp.L65-182. A susfilalrt
teza de doctorat cu titlul Sfäntul Niceta de Remesiana gi ecumenicitatea patristicd din
secolele IV-V (publicatä in: Studii Teologice,T-8/1969, pp.453-587 9i in extras).
a3 A scris studiul ,,Invä!ätura despre Sfäntul Duh din tratatul ,,Despre Sfäntul
Duh" al Sfäntului Niceta de Remesian a", in: Ortodoxia, 2 / 2964, pp. 240-248.
aa A intocmit o lucrare cu titlul: Autori romini din secolul aI XVilI-Iea gi aI XIX-
Iea despre uielile 9i operele Sfinlilor Pärinli in Predosloaüle lor.
6Aredactatlucrarea cu titlul: Opere ale Sfnfilor Päinli tipäritetn tipografa dinBuzäu.
46 ,1rAria misionarä> a Sfäntului Niceta de Remesiana" , irri Biserica Ortodoxä
Romänd,5-8/1948,pp.337-356;,,Operele literare ale Sfäntului Niceta de Remesiana",
in Studä Teologice, 3-4/ 2957 , pp. 200-232; ,,Prefatä" , la teza de doctorat a Pr. $tefan
C. Alexe, ,,Sfäntul Niceta de Remesiana..l' , pp.453-455;,,Sfinfii Pärinfi qi spiritualitatea
ortodoxä romänä", in: Ortodoxia, 4f 1975, pp.586-598;,,Spiritualitatea pstristicä
in Scythia Minor. Ortodoxia credintei", in: Ortodoxin,2/1977,pp.153-172;,,Inscripfiile
cregtine gi contributia Pärinlilor gi Scriitorilor bisericegti din Scilia Minor a sec. IV-
VI. Märturii ale unitälii gi continuitälii spirituale a poporului romän pe aceste me-
Teagari" ,in: Mitropolia Olteniei, T0-12/1977, pp.706-723;,,Misionari cregtini in Scythia
Minor gi Dacia in secolele III-VI, in: Biserica Ortodoxd Romänä,7-8/1978, pp.784-796;
,,Scriitori teologi in Scythia Minor", in: De Ia Dunäre lq Mare. Märturü istorice gi monumente
de artä cregtind, Ed. Arhiepiscopiei Tomisului 9i Dunärii de ]os, Galali,1978,
pp.63-83;,,Misionari cregtini in Scythia Minor 9i Dacia in secolele III-IV-V-VI", in:
Mitropolia Olteniei, 4-6 / 1979 , pp . 255-275 .
a7 Pr.IoanG. CovaN, Patrologie, vol.I-I[, Ed.Institutului Biblic qi de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Romäne, Bucuregti, 1984, 1985,1988. Se pare cä a fost realizat
in mare parte gi cel de-al patrulea volum, care a fost läsat Pr. $tefan Alexe pentru a
se ingriji de publicarea sa. Nu a fost insä pänä acum dat tiparului.

Patrologia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei
325
occidental, dar gi pa$ial lucrärile grecegti omonime ale lui Pannayotis
Hristou gi Stylianos Papadopoulos/ al cäror material poate fi identificat
cu ugurintä, Lucrarea parcurge literatura cregtinä de la inceput pänä la
sfärgitul secolului al lV-lea, insä nu reugegte sä cuprindä 9i Pärinfii Capadocieni,
care au fost, din cäte se pare, rezewaliunui volum ulterior"
Destul de voluminos ca intindere, materialul apare lnsä destul de clar
prezentat, uneori cu inJormalii de amänunt gi cu detalieri bibliografice.
Ca structurä gi ca perspectivä nu aduce insä nimic nou, datele istorice
fiind uneori limitate doar la sursele care puteau fi procurate in mediul
de restriclie politicä tn care a träit autorul. De altfel, limbajul pacifist gi
transpunerea materialului, neconcentrat, pe un numär mare de pagini
sunt gi ele caracteristici determinate de aceleagi condifii. Pentru spaliul
teologic romänesc manualul rämäne un reper important, reugind sä
oblinä un loc privilegiat gi intre lucrärile similare ortodoxe, nefiind depägit
decät de producliile grecegti. Respectul gi aprecierea de care s-a
bucurat autorul ln afara !ärii, in special in mediile occidentale, au fäcut
ca acest manual sä fie citat in mai multe lucräri similare din Apus, lucru
neintälnit insä, poate inexplicabil, in cazul manualelor de Patrologie
grecegti.
Degi considerat in general teolog care a adus o importantä contribulie
in spaliul Dogmaticü ortodoxe, Pärintele Dumitru Stäniloae (1903-
1,993) a promovat in fapt teologia patristicä, definilie a intregii sale
activitäfi. Este teologul care, cel pulin in spaliul romänesc de referintä,
a tradus gi a promovat Pärintii Bisericii intr-un mod personal, viu gi dinamic,
legändu-i gi interpretändu-i prin prisma problemelor contemporane.
Degi incä neevaluatä pänä astäzi la intreaga sa valoare gi
amploare, contributia teologico-patristicä a Pär. Stäniloae a pätruns gi
in spaliile bisericegti din afara Romäniei, in special in cele ortodoxe,
dar nu numai, influenfänd gändirea patristicä ortodoxä contemporanä.
Principala atentie a teologului romän a fost indreptatä nu doar asupra
autorilor patristici filocalici (Sf. Filotei Sinaitul, Sf.Isihie Sinaitul, Sf. Ioan
Scärarul, Cuu. Nichifor din Singurdtate, Cua. Teolipt al Filadelfiel etc.), ci gi
asupra marilor teologi ai Bisericii gi asupra lucrärilor acestora care au
un caracter mai qtiinlific sau teoretic: Sf. Atanasie cel Mnre, Sf. Grigorie
Teologul, Sf. Maxim Märturisitorul, Sf. SimeonNoulTeolog, Sf. Grigorie Ps-

326 Teologia Ortodoxä in sec. al XXlea gi inceputul sec. al XXI-lea
lama etc. Multe dintre lucrärile sale, inclusiv traduceri din Sfinfii Pärinli
amintifi, sunt astäzi publicate gi in diverse limbi din Europa gi din afara
acesteia, calitälile sale de teolog patrolog fänd astäzi recunoscute in intreaga
lume:
,,Nu mä simt deloc comod in postura de a vorbi despre un uriag
al Bisericii. Cu fricä de Dumnezeu gi cu credin!ä am acceptat acest
lucru, nu pentru cä ag puteaface fa!ä cum se cuvine acestei invitafii, ci
pentru cä trebuia sä-mi arät recunogtinla fa!ä de un mare teolog, pe
care am avut binecuväntarea sä-l cunosc personal. [...] Pärintele Dumitru
Stäniloae a fost nu numai cel mai mare teolog ortodox al secolului
al XX-lea, ci cel mai mare teolog al intregii cregtinätäli in veacul al XXlea.
[...] Cel pujin in spaliul ortodox, am avut in veacul al XX-lea mari
personalitäfi: 9i greci, gi rugi, gi romäni, 9i al1ii. Capacitatea extraordinarä
de cuprindere - nu neapärat capacitatea de sistematizare - a teologiei
Pärintelui Stäniloae a fost mult mai mare decät a tuturor. De
asemenea, profunzimea teologiei Pärintelui Stäniloae a fost mult mai
mare decät profunzimea teologiei tuturor celorlalti insemnati teologi
din veacul al XXlea. Dacäl analizäni. din perspectiva tuturor curentelor
teologice ale veacului al XX-lea, am putea constata cu o surprizä
foarte pläcutä cä Pärintele Dumitru Stäniloae a reugit sä realizeze o
serie impresionantä de depägiri. t...] Nu am intälnit un alt teolog care
sä fi valorificat atät de adänc din punct de vedere teologic evenimentul
Cincizecimii. Cincizecimea este un eveniment care se continuä in toatä
istoria Bisericii. Acest lucru este dezvoltat continuu la Pärintele Stäniloae.
De ce? Pentru cä acelaqi lucru l-au spus 9i Sfinfii Pärinfi ai Bisericii,
incepänd cu Sf. Grigorie Teologul, Sf. Ioan Gurä de Aur 9i toli marii
Pärinli ai Bisericii. Aceasta inseamnä cä Sfäntul Duh este Cel care indrumä,
care lumineazä, care il lumineazä pe cel care gi-a insugit tradilia
Bisericii pentru a avansa intr-o adäncime gi mai mare. Se intämplä insä
lucrul urmätor: ajungänd la adäncimi din ce in ce mai rnari, nu cautä
satisfacerea curiozitätii sale, ci cautä räspunsuri la problemele lumii
contemporane. in felul acesta, Pärintele Dumitru Stäniloae a fost extraordinar
de creator. Poate oricine constata un fapt extraordinar de
important, gi anume: atunci cänd Pärintele Stäniloae comenteazäIucräri
ale marilor Pärinfi ai Bisericii, merge la o adäncime gi mai mare

Patrologia qi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 327
decät Sfinlii Pärinfi respectivi. Mai adänc chiar decät Sf. Chiril al Alexandriei,
mai departe decät Sf. Maxim Märturisitorul! Cänd cineva reugea
in istoria Bisericii acest lucru era caracteizat drept prin
excelen!ä. Un exemplu este Sf. Grigorie Teologul. Foarte pe scurt: Pärintele
Dumitru Stäniloae, in demersul lui teologic, acceptä gi träiegte
foarte profund ceea ce inva!ä gi träiegte Biserica; teologhisegte ca membru
al Bisericii gi, mai mult, ca preot al acesteia. Are intotdeauna certitudinea
cä exprimä Biserica gi este convingätor pentru cititorii lui din
acest punct de vedere. Are insä curajul de a propune cu succes in teologia
lui lucruri cu totul noi. Adäncegte adevärul, plecänd intotdeauna
de la problemele majore ale lumii contemporane. Teologhisegte folosind
mijloace de exprimare gi structuri de gändire actuale. Teologhisegte
compunänd cutremurätorul poem al iubirii lui Dumnezeu. Astfel,
teologia lui izvorägte din viata lui in Hristos, din viata lui liturgicä, se
hränegte din teologia Pärinlilor, este indrumatä foarte clar de Sfäntul
Duh gi se articuleazäplecänd intotdeauna de la problemele contemporane
ale omului gi ale lumii. Pentru toate acestea, Pärintele Dumitru
Stäniloae a devenit laudä a Bisericii intregi gi, in special, a Bisericii romänegti.
Pentru acestea, este cel mai mare teolog al Bisericii Ortodoxe
gi al intregii cregtinätäfi. Din aceste considerente, rugäciunea noasträ
gi dorinta noasträ este ca teologii nogtrii sä-i urmeze pagii, sä-l recunoascä
intotdeauna ca pe un avvä, un pärinte al progresului lor teologic,
pentru ca sä rämänä ortodocgi, pentru ca sä rämänä teologi
autentici ai Domnului nostru Iisus Hristos gi ai Sfäntului Duh"48.
Dacä este sä ne raportäm gi in cazulPärintelui Dumitru Stäniloae
la crearea unei anumite qcoli de teologie, putem spune cä acest lucru s-a
realizat, chiar dacä nu intr-un cadru institulional, sistemul politic limitänd
foarte mult activitatea sa, dar gi pe cea teologicä in general. Dacä
teologul romän a avut o seamä de ucenici, persoane mai apropiate pe
care le-a indrumat ir:r activitatea lor teologicä, prin lucrärile sale a reuqit
sä aibä foarte multi ucenici, susjinätori ai säi gi chiar teologi care, dupä
a8 Stelyanos Papenopout os, ,,Pärintele Dumitru Stäniloae - cel mai mare teolog
ortodox al intregii cregtinätäti in veacul alXX-7ea" , in Anuarul Facultälii de Teologie
Ortodoxd a Uniaersitdtü din BucureEfl, Bucuregti,2004, pp. 84-85.

scc, al XX-lea gi lnceputul sec. al XXIlea
dorinla sa/ sä ducä mai departe perspectivele sale teologice gi sä le
aprofundeze. Lucrärile sale au fäcut gi fac obiectul mai multor lucräri
de specialitate gi teze de doctorat, din spaliul romänesc, dar gi cel larg
cregtin. Toate aceste lucräri, färä excepfie, sunt obligate sä scoatä in relief
materialul patristic exploatat gi apelat de cunoscutul teolog ortodox,
Un ultim pas, de mare rezonan!ä pentru studiile patristice, promovarea
Tradiliei Bisericii gi respectarea cu severitate a invä!äturii de
credin!ä a acesteia, s-a realizat insä prinprezentärile 9i dezvoltärile teologice
avansate in cea de-a doua jumätate a secolului al XX-lea gi la inceputul
secolului al XXI-lea de cätre profesorul de Patrologie de la
Atena Stylianos G. Papadopoulos (n.1933). in 1951 a fost admis ca student
la Facultatea de Teologie Ortodoxä dinAtena, incä inainte de incheierea
studiilor fiind implicat in diverse activitäli de cercetare, aläturi de profesorii
säi, gi in editarea unor periodice gi lucräri de teologie. A arätat
un interes deosebit pentru literatura patristicä dar gi pentru filosofia anticä,
istoria qi teologia Bisericü. in acest timp, sub indrumarea gi recomandarea
unor profesori renumifi ai Universitälii din Atena a lucrat in
arhivele Muntelui Athos, participänd in primul ränd la transcrierea
dupä manuscrise a unor diverse texte avänd ca autori pe Sf, Maxim
Märturisitorul, Sf. Simeon Noul Teolog etc. in paralel cu cursurile Facultälii
de Teologie a urmat gi cursurile Facultä1ii de Filosofie gi pe cele
ale Facultälii de limbi clasice. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxä
in 1956, cu calificativul ,,foarte bine".
intre anii 1956 gi 1957 a urmat studii post-universitare la Paris.
Aici a cunoscut specialiqti cu renume in domeniu pänä astäzi, aga cum
sunt: H,C. Puech,l. Dani1lou, P. Lemerle etc. Aici a participat gi la numeroase
dialoguri interconfesionale gi a sustinut mai multe conferinfe. in
luna august a anului 1957 gi-a inceput studiile la Universitatea din
München, ca bursier al Ministerului de Culturä gi al Arhiepiscopiei Romano-Catolice
de aici. Aici a urmat cursurile profesorilor l. Ziegler, M,
Schmaus, A. Dempf, K. Kuhn, Fr. Dölger, H.-G. Beck. Prof . Fr. Dölger i-a
incredintat tänärului teolog, pentru un semestru, seminarul de Paleografie
destinat doctoranzilor gi cercetätorilor. Totodalä,Prof. M. Schmaus
i-a oferit un post de cercetätor in Institutul Grabmann, insä Stylianos

Patrologia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 329
Papadopoulos a preferat sä se intoarcä in lara natalä, dupä ce,' in acelagi
an (1958) a finut douä conferinle la Universitatea de aici"
Intors in Atena, in anul 1964, a fost numit asistent Ia Catedra de
Aghiologie,Imnografie gi Paleografie, dupä care, incepänd din analt972,
a funclionat aici in calitate de profesor (catedra: Patrologie gi literaturä
patristicä). $i-a suslinut teza de doctorat in anul !967, cu titlul: Traducerile
grecegti ale lucrärilor tomiste. Filotomigti pi antitomigti tn Bizanf. Lucrarea
a fost notatä cu calificativul,,summa cum laude". in anul L970 gi-a
prezentat lucrarea de habilitare la Universitatea din Atena, Facultatea
de Teologie Ortodoxä, cu titlul: Lntälnirea dintre teologia ortodoxä gi cea
scolasticä tn persoana lui Calist Angelicude gi cea a lui Tbma de Aquino,In
acelagi an, aceastä lucrare a fost lmbogälitä prin publicarea cärlii cu titlul:
Calist Angelicude, ,,Impotriaa lui Toma de Aquino". lntroducere, text,
note gi indici.
ln anul 1977 apublicat primul volum al cunoscutei sale Patrologü
(21986,3!997,42000,52003), iar in 1990 pe cel de-al doilea (21999,32003),
care s-au bucurat de nenumärate reeditäri gi de traduceri in diverse
Iimbi (intre eIe: romänd, rusä gi englezä). Volumul al treilea, acoperind
secolele V-VI, a apärut recent (2010) la Atenaae. Lucrarea reprezintä un
ae Xrul.rüvou L flaneaonovr,oy, Ifaqo).oy{a, A0rivo, 1977 (502pp.),1990 (766pp.),
2010 (923pp.). Primul volum acoperä materia secolelor II-[I, cel de-al doilea pe cea a
secolului al lV-lea, iar cel de-al treilea, secolul al Vlea. O caracteristicä importantä a
lucrärii, care depägegte bineinteles caracterul unui manual, o reprezintä prezentarea
destul de amplä de texte din lucrärile auto-rilor prezentafi. Este vorba de ilusträri ale
celor mai importante teme ale acestora, lucru care dä un binevenit dinamism lucrärii
in sine. Un alt aspect care privegte structura internä a lucrärii este determinat de
prezentärile largi bibliograJice, atät cu izvoare cät gi cu titluri auxiliare, care in ansamblul
lor, impreunä cu ampla acoperire a spectrului autorilor cregtini pe care ii prezintä
secolele amintite, dau lucrärii un clar aspect de enciclopedie patristicä. Listele bibliografice
nu pot fi exhaustive, irsä fac o trecere in revistä a principalelor titluri, uneori
in limbi greu accesibile (norvegianä, suedezä, danezä etc,). Indicä insä familiaritatea
autorului cu bibliografia de domeniu. Nu i::r ultimul ränd ne atrage atenfia, parcurgänd
aceste lucräri,Iimba in care scrie autorul. Este vorba de greaca demoticä, insä in forma
ei aleasä, directionatä prin exprimäri cu tendin!ä gi nuan!ä poeticä, in cadrul cärora
termenii teologici culegi din textele patristice nu fac in forma gi continutul lor
distonantä. Lectorul lucrärii inträ agadar cu ugurin!ä in contact cu limbajul de specialitate
gi cu terminologia folositä de Sfinlii Pärinfi. Lucrarea nu poate constitui decät cel
mai important reper patristic ortodox pe intervalul de timp arnintit (secolele II-V).

330 Teologia Ortodoxä in sec. al XXlea gi inceputul sec. al XXIlea
adevärat eT)eniment pentru teologia ortodoxä, constituind 9i o indepärtare
fa!äde modul in care era prezentat mai inainte materialul patristic.
Totodatä, ea reflectä un studiu intens gi direct al lucrärilor redactate de
Sfinfii Pärinli ai Bisericii (Profesorul Papadopoulos sublinia adesea cä
nu a scds niciodatä despre un autor pänä ce nu i-a citit intreaga operä
gi cä evaluärile sale sunt conforme cu ceea ce transmite aceasta). Aläturi
de aceastä lucrare, mai pot fi amintite multe altele, parte dintre ele bucurändu-se
de mai multe edifii gi retipäriri de-a lungul anilorsO.
Profesorul Stylianos Papadopoulos a fäcut parte de-a lungul timpului
din numeroase asocialii gi institulii de culturä, alinul conferinte
pe teme patristice in toatä lumea gi a organizatrr.ai multe congrese internalionale,
in Grecia gi in afara ei, participänd la multe altele cu conferinle.
A publical, in afara lucrärilor amintite mai sus, nenumärate
articole qi studii de specialitate, in grecegte dar gi in alte limbi de circulatie.
Domnia sa este gi autor a nenumärate articole de enciclopedie 9i
diclionaq, contributia cea ma1
importantä in acest sens aducändu-gi-o
50 Pentru o ilustrare mai potrivitä a tematicii intrate in atenlia profesorului
Styl. Papadopoulos, prezentäm urmätoarele titluri ale lucrärilor sale in traducere:
Pärinfä, cregtere n Bisericü. Sfäntul Duh. Studiu patristic (Atena, 1970), Personalitäli ale
Bisericä Vechi (Athena,1980), Sfäntul Grigorie Teologul gi premisele pneamatologiei sale
(Atena, 1972;27980,31989), Ermineutica textelor patristice (Atena, 1973), Neomartirii gi
neamul slujilor (Atena, 1974), SfLntul Atanasie cel mqre gi teologia sinodului ecumenic
(Atena, 7975;21980,31998), Viala Sfäntului Vqsile cel Mare (Atena, 7979;21988,31994,
41999,52002), Sfdntului Vasile cel Mare: Vialn gi Teologia (Athena, 1981';21989), Teologia
ortodoxd qi cea scolasticd (Atena, \986), Marü Pärinli ai Bisericü. Gändirea gi textele lor
(Athena, 1986; maimulte reeditär|), SfAntuI Atanasie cel More: teologin gi aiala (Athena,
1986), Sfäntul Grigorie de Nyssn (Katerini, 1987), Teologie qi limbaj teologic (Katerini,
1988;21997,32002), incredinlarea datä de sfinlenia Sflnlilor (Katerini, 1990), Sfäntul Grigorie
Teologul. Viala gi opern sa (Athena, 1991), Vulturul ränit. Sflntul Grigorie Teologul
(Athena, 1992;21994,31998,42001.,52004), Fericitul Iacob Tsalikes (Athena, 71992), Sfäntul
Patapie (Trochalia, 1995), Cdsdtorie qi feciorie potriait inaäldturü Sfäntului loqn Gurä
de Aur (Athena, 1996), Fericitul episcop Gherasim Papadopoulos, Pdrintele Americü (Athena,
1996), Ortodoxie qi Elenism. Mersul lor in mileniul qI III-lea (Athena, 1996;21999), Bisericq
qi Sfintele Taine potriuit inadldturü Sfilntului loan Gurd de Aur (Athena, 1998), Sfäntul
Ioan Gurä de Aur (2 vol., Athena, 7999), Monnhismul, munte greu de urcat (Athena,
7999), Mersul ortodocAilor. Bisericd qi teologietn mileniul allll-lea (Athena, 2000), Sfäntul
Macarie ol Corintului. Iniliatorul migcdrü fiIocallce (Nea Smyrne, 2000), Sfäntul Chiril al
Alexandriei (Athena, 2004) etc.

Patrologia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei
la editarea Marii enciclopedii grecegti de religie gi moralä, pentru care a redactat
sute de articole. Totodatä, de-a lungul timpului, a primit diverse
distinclii din partea unor institufii din Grecia, dar gi din sträinätate.
Caracteristicile teologiei sale sunt legate, inainte de toate, de apro-
fundarea tnadldturü sfinlilor Pärinfi, pe care ii urmäregte in evolulia lor
istoricä sträns legatä de evolutia teologicä a Bisericii. Ceea ce intereseazä
insä pe profesorul Stylianos Papadopoulos este nu numai identificarea
principalelor puncte ale contribujiei teologice a Pärinlilor, ci
gi ceea ce aduc ei nouin istoria gändirii patristice. in tot cazul, perspectiva
ilustrului profesor de Patrologie este una strict bisericeascä gi sträns legatä
de Tradilia Bisericii. Nu poate inlelege Pärinlii Bisericii decät in
calitatea lor de cregtere a Bisericü, de respectare a tadiliei Bisericii, de
prezentare gi aprofundare a acesteia. in aceste conditii, trebuie spus cä
teologia sa, cunoscutä la nivelul intregii ortodoxii de astäzi, prin intermediul
nenumäratelor traduceri ale lucrärilor sale, nu doar cä marcheazä
cercetarea teologicä de domeniu de la sfärgitul secolului al
XXlea gi inceputul secolului al XXI-lea, ci gi va trebui sä facä obiectul
unor analizemai amänuntite gi a unor prezentäri mai ample din partea
patrologilor ortodocgi de mäine.
Un capitol special al teologiei patristice ortodoxe contemporane
il constituie faptul cä o seamä de specialigti (protestanti, romano-catolici),
in urma unei cercetäri qi preocupäri de duratä cu teologia ortodoxä
gi cu istoria gi elementele de cult ale Bisericii Räsäritene, au fäcut pasul
inainte, aderänd la ortodoxie. Este vorba despre nume celebre gi despre
contributii estentiale la teologia gi istoria Bisericii noastre, lucräri
care marcheazä pänä astäzi contributia de domeniu. intre acegti specialigti,
acum ortodocgi, mentionäm pe Susanne Hausammannsl, Jaroslaa
s1 Susanne HeusarravaNN, Christus in euch. Hofuung auf Herilichkeit; orthodoxes
Glaubensbuchfür errnachsene undheranwachsende Glüubige, Vandenhoeck & Ruprecht,
Göttingen, 1994; Susanne HeuserraveNN (Hrsg.) , Hippolytus Romanus. Zum heiligen
Pascha. Dns Zeugnis eriner frühchristlichen Osterfeier nus der Zeit zwischen dem zwefuen
unduierten lahrhundert, Klimmeck Verlag, Schliern,2000; Susanne HeusawaNN, AIte
Krche. Zur Geschichte und Theologie in den ersten aier lahrhunderten, Bd. 1-5, Neukirchener
Verlag, Neukirchen-Vluyn, 2001-2005; Susanne HausewaNN,Wege undlrrylEe_zyr
kirchlichen Einheit im Licht der orthodoxen Tradition, V&Runipress, Göttingen,
2005; Susanne HausewANN, von Gott reden, heiJ3t: in Bildern reden. Mythologienind
331

932 ft"t"gi" Ott"49I4 i* sec. al XX-lea gi inceputul sec, al XXI-lea
Pelikan, Karl Christian Felmy. Teologia lor gi cercetarea intreprinse datorcazä
mult gi sunt sträns legate de teologia Pärinfilor, de analizarea
gi prezentarea vielii gi invä|äturii acestora, fie cä este vorba de perspectiva
liturgicä, istoricä sau simbolicä a Bisericii. Aceastä contribulie marcheazä
direclia patristicä ortodoxä de la sfärgitul secolului al XX-lea 9i
inceputul secolului al XXI-lea.
V. Manuale gi lucräri de specialitate
in pofida faptului cä nu se poate susline existenla unei bogate
produclii ortodoxe de manuale de Patrologie, trebuie notate cele cäteva
aparifii, in af.ara celor deja menfionate, care se bucurä uneori de o
anume personalizare gi detagare de inruditele lor variante apusene.
Manualul ortodox de Patrologie nu are o istorie indelungatä, marcänd
doar secolele XIX-XXI gi fiind, ln cea mai mare parte, sträns legat de
manualul occidental de domeniu, din care se inspirä gi pe care il presupune
cel mai adesea52.
Douä lucräri sunt tipärite spre sfärgitul secolului al XIX-lea, la
Atena, avänd ca autori pe Anast, D. Kyriakoss3 gi Apost. Christodoulouja.
Apoi, in ordine cronologicä, debutul in noul secol este realizat de cätre
Gheorg. Debrosss, care redacleazä un manual de literaturä cregtinä, in
trei volume, urmat la ceva vreme de lucrärileluiDimitr. Mpalanos, despre
care vom vorbi ceva mai jos. Nu poate fi läsat deoparte manualul
begffiiche Spekulationen imfrühchistlichen undbyzantinischenWeltbild und die Botschaft
des Fünften Ökumenischen Konzils aon 553, V&R Unipress, Göttingen,2007; SuseNNs
HeuselrltaNN,Der umgeworfene Spiegel Grundprobleme derWillensf/eiheit in der orthodoxen
Tradition des Ostens im Vergleich zu den Westlichen, Neukirchener Verlag, Neukirchen-Vluyn,2009.
s2 Pentru mai multe detalii privitoare lamanualul ortodox de Pntrologie, vezi studiul
nostru dedicat acestei probleme.
53 Avoot. A. Kvpu.ror,Eyyery[ötov llaqdoyiaq rltor iotopioq töv Ila#patv rcai
trcrc)rlomourcuv ooyypagöan tav twöa tpcbtav rcD XptouawopoD alövav, A0r1vor, 1893.
54 Anoot. Xpurolov,tov Mnrpono,trrov Xrevpono,tna, Ilarpo)oy[a ij trcil,1otaonrcrl
@tld.oyia, K/önol.r1, 7894 (a fost tipärit numai vol. I 9i prezintä scriitorii bisericegti
pänä in anul 400).
s5 f ero p. Anpsor, Xp t on awrcr1 f p aplmt o Aoy I a, I-II, A0r1vo, 1903 / 7910.

litate in cadrul Ortodoxiei
pentru seminariile teologice56 realizat de Pr. Ioan G, Coman, o lucrare
ce s-a bucurat de o largä circulatie de-a lungul timputui gi de o anume
popularitate, prin caracterul ei foarte concis, exprimarea clarä gi färä
echivoc. intre autorii de maitärziuse numärä Konst, PhouskasT, p, Trempelasss
gi K, Mponesse.
Un loc special il ocupä insä lucrärile realizate de Dimitrios Simou
Mpalanou, profesor de Patrologie la universitatea din Atena, gi care
marcheazä in mod deosebit prima jumätate a secolului al XX-lea. intre
aceste lucräri trebuie mentionatä intäi de toate Patrologia6o sa, care, limitatä
la primele opt secole cregtine, indicä aderenla autorului la spaliul
de cercetare apusean, lucru evident gi din metoda de expunere a
lucrärii, una strict gtiinfificd6l. Ni se pare cä deja avem de a face cu o indepärtare
de ceea ce realizase pänä atunci in spaliul ortodox, cu o indepärtare
de lucrarea mitropolitului Filaret al Cernigovului. Felul in
care Prof. Mpalanos a conceput gi a gändit materia patristicä poate fi
observat cu ugurintä dintr-o altä lucrare a sa, continuare a celei dintäi,
apärutä in douä edilii dupä gtiinla noasträ: Mari Personalitdfi ale Bisericü
Vechi62.
s7 Kr,rv. oovrra, )töpato toü Ä6you. ol llut6peg rcoi. irrc)"r1oroonrcol o'uyypo,gelq
p61pr toü 325 p'.X., A0rivo, 1975; Kcov. ooyrKA, @eqyöpot ön)trot. oL lratöpeE rca.L
trcrc)rlotaonrcoi ooyyparpelq d.xö 326 taE ü 750 p.X., A0i1vu,I97S.
s8 fI. Tpsr'4nB ne>, Apxai rcaL xaparctrlp rfle xptort(rwrct1E )aryeiaq, A}"t'1va, 1962.
se K. MloNnz, Eioayatyrl dE rrlv dppiav yptonavwrlv ypappareiav (96-325 p.X.),
40iya,1974.
60 Aqprltpiou Xipou MrAAaNoy, lTaqüoyia (O[ trcilr|onourcoi lfaräpeq rcai
Zoyypagetg tAv örcö xpchcov aicbvav), 'Ev A0r1vorq, 1930.
61 Lucrarea nu numai cä prezintä Cuprinsul aferent la inceputul ei (lucru destul
de rar gi astäzi in literatura de specialitate ortodoxä, insä o normä respectatä cu strictete
in Apus), ci gi diferite tabele care ugureazä accesul cititorului lä diverse informa,lä:
abreaieri,listö cu trimiteri la Patrologin Graeca (P. Migne), indice alfabetic etc.
62 Aqp4tpiou xipou Mne.uNov, Meyä)u Moprp,ctL trle ApxalaE'Ercrc)r1o[aq, A0rlvor,
1942 (a doua editie, apärutä in anul 1961., totin Atena, cu titlul modificat: OI IIatöpeE
rcaL Doyparpelg rtlE Apxa{aE'ErcrcAr1oiaE -Pärintii qi Scriitorii Bisericii Vechi). Nu putem sä
nu spunem cä ne atrage atenfia termenul de Bisericd aeche, no,tiune nepotrivitä g ändirü
patristice ortodoxe gi avansatä gi receptatä din plin in special de gändirea protästantä
din zilele noastre, de gändirea occidentalä in general, cäreia ii convine tntru totul ideea
eaolulieibisericegti, in sensul cä Bisericile de astäzi ar fi o derivatie a Bisericii din
primele veacuri cregtine, solicitatä de progresul social gi uman. Pentru Ortodoxie,

334 Teologia Ortodoxä in sec. al XXlea gi inceputul sec. al XXIlea
Nu putem läsa deoparte cäteva consideralii referitoare la contribulia
de domeniu datä de aga-numitul spnliu teologic ortodox slav, cate
se bucurä de contribulii teologie de anvergurä, rezervate din päcate
doar evaluärilor inerne, datoritä faptului cä limba in care ele sunt puse
la dispozilie nu este accesibilä astäzidecät unui numär exterm de redus
de teologi. in tot cazul, iese in evidentä prezenlain direclie patristicä a
IPS Athanasie leftici. Avem in vedere, inainte de toate, manualul de specialitate63
pe care ni-l pune la dispozllie. Materia este impärlitä pe zone
de culturä (Palestina, Alexandria, Capadocia, Antiohia, Constantinopol, Siria
etc.) qi, in mäsura posibilä, urmeazä evolutia istoricä. Pärinlii Bisericii
sunt oarecum tratati separat de eretici, cärora li se oferä un capitol special
la sfärgitul lucrärii. tn ordinea prezentärii, sunt introduqi qi Pärinfi
care nu apar in manualul obignuit (occidental) de Patrologie: Sf.Isihie
al lerusalimului, Sf. Iuaenalie al lerusalimului, Sf. Nectarie al Constantinopolului,
Sf. Atticus al Constnntinopolului, Sf. Flaaian al Constqntinopolului,
Sf. Anatolie al Constantinopolului elc.
Putem observa cu ugurintä cä intregul secol al XX-lea a insemnat
indreptarea atentiei asupra contributiei teologice a Sfintilor Pärinti nu
numai din partea profesorilor de Patrologie, considerali specialigti in domeniu,
ci gi a teologilor care gi-au propus lämurirea unor aspecte dogmatice,
liturgice6a, morale etc. Bineinteles cä tututor acestora se adaugä
qi nenumäratele lucräri de doctorat, din domeniul teologic patristic, dar
gi din toate celelalte direclii teologice, care ilustre azä qi ele acelagi interes,
Biserica este insä una, sfäntd, apostoleascä gi soborniceascd, adicä este aceeaqi, chiar dacä
in interiorul ei a mai gi suferit modificäri legate de anumite elemente exterioare ale
sale. O altä lucrare a cunoscutului profesor de teologie o reprezintä: A. MnR,tAtto:,
OI po(aw:ol'Ercrc).r7onmrcoL Dtyyparpe tg dtrö roD 800 päXp rcü ]453, A0r1vo, 1951.
63 f AreNesrn JnruIcr, Patrologin, Beograd, 1984.
54 lluvuyrötou K. XpH:roy ,'H itpvoypctg{a tr1€ d.pyailrcrle 'Ercrc)"r1o{ae, Oeooo}.oviKll,
1959; K. MrrSArIS, The Language of Romanos the Melodist, C.H. Beck'sche Verlagsbuchhandlung,
München, 1967; A),e\&vöpou X. Kopertlov, 'H xepL rcD '4öyoo 9to)oyia ruv
rcovrarciay'Papävoo rcü Milrpöo1, örotprpq äni, t1 öröorctopi4, 'ErcEöoerg'Irrlvia, A0r1vor,
1973; llqv.K. XPH:tov, @eo)oywa peÄer1pata,4: Tpvoypo

?atrologia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 335
dar gi aceeagi directie patristicä pe care a urmat-o, färä exceptie, intreaga
pleiadä a teologilor ortodocgi importanli din aceastä perioadä.
Bineinteles, fie doar urmärind cele mai importante titluri gi, in
acelagi timp, teme ale acestor lucräri, pot fi desprinse anumite linii directoare.
intäi de toate, transpare faptul cä un loc principal al interesului
a fost ocupat de cätre aga-numitämari Pärinli ai Bisericü, fiind vorba
aici despre Sf. loan Gurä de Aur65, Sf. Grigorie Teologul66, Sf. Vasile cel
Mare, Sf. Grigorie de Nyssa67, Sf. Atanasie cel Mare68, Sf. Chiril al Alexandriei,
Sf. SimeonNoulTeolog. Acest lucru subliniazä prioritatea pe care au avuto
gi in aceastä perioadä acegti reprezentanti mai importanti ai teologiei
Bisericii. Ei sunt gi cei care au fost citati cei mai mult in literatura patristicä
din toate vremurile, dar gi cu o operä teologicä ce a stat labaza
sau a influentat hotärärile sinoadelor ecumenice gi locale in privinta
credintei. Totodatä, aceastä tendin!ä poate sublinia oarecum gi o lipsä
de echilibru, de perspectivä teologicä mäsuratä gi maturä, determinatä
de faptul cä o bunä gi importantä parte a literaturii patristice a fost läsatä
de o parte, fiind consideratä mai pufin importantä. Aceastä viziune reductionistä
nu poate fi deloc productivä, dupä pärerea noasträ intreaga
literaturä patristicä functionänd ca un angrenaj bine pus la punct.
5s Theodoros NIKoLAou, Der Neid bei lohannes Chrysostomus, I-lnter Berücksichtigung
der griecheischen Philosophie, H. Bouvier u. Co. verlag, Born,1969; Kcovotovrivoo
'I. KopNrrrs:roy, 'O Av1partopöq rcata üv'Iepöv Xpuoöorcpov, Ilorpropprcöv "IEpupu
llote prrcöv Mel"etc.rv, @eooo,l,ovircq , 1971; Büor)"eiou Ä. XaloNH, Ilaöaycoymrl
av9pamoToy{a'Ia. Xpooootöpoo, t6por A'-f ', 'Eröotrrcög Oircog'E}"eu0epiou Meperd,rcq,
A0r1vo, 1993,7994,1995; Anoor6)"ou N. Mnovn,'r,r.H, 'H 1äory n1e yovaircae onjv'Ercrc)ryo{a
rcara röv'Iepov Xpooöorcpov, Eröa,rctoprrcr1 örotprBl ünop),q0eioo otr1 0eo),oyuo1 I1oIr1 toü
Aprorotel,eioo llovezrrotqpiou @eooo,),ovir1g, 'Hpdrce),ero, Kpr'1t1 c,,2004.
66 Arlpqtpiou I- rreuu, 'H öüemrcr1 göotq rqE ööaorcil"iaE fprTyop[oo roü @eohöyoo,
llorpro,pprcöv "Iöpupo llc,teprrcr'rv Mel,etc.rv, @eooo,),ovircq ,1969 )tul,.I- llenllonoy,Loy,
fpryyöptog ö 9edöyoE rcat a[ rpoöxo1äoery weoparc)oyiag aütoü, Ali1vat,1971.
67 Kc,rvoto,vtivou B. Xroyrnpn, 'H trcrc)"r7otd.oyia rcü Ayiou fpryyopioo Nöooryq,
dvoiorpog öni- Eröorcopi4 SrcrtprBri, A0rivor, 1969; Xtul,rdvou I- llcrzröonoul.ou, fpr1yöptoE
NöooryE.'H 9n)"oy[a rco, ö p[oE rco, n öpya rcq fuphoypagia,'Eriloetq Triptrog, Korepivq,
1987; Avcotdorog I- Ma,poc,,'H toXarc)oyiarcD Ayioo fprlyopioo Nöooryq. QüooorpmbE rcat
9eoÄoytrcbq n1ybE. /eurtpa llapoooia, Ilapaöaoog, Kö)aory,'Atrorcataotaory, 'Hpoö6ro c,, 2002.
68 Krovotovtivou Xp. Kalero,tn,'H ircil"r1oto)oyiarcü Meyä)too A1avao{oo, örotprBl
dni- öröorctopi4, @eooo)"ovin1, 1968.

o atenlie specialä a fost arätatä in acest secol sf, vasile cel Mare6e.
Poate cä cele mai multe congrese 9i simpozioane patristice au fost dedicate
acestui mare Pärinte gi Ierarh al Bisericii. Mai mult decät atät,
lucrärile care i-au fost inchinate, analizele fäcute, modul 9i metodele
de lucru aplicate ar putea sta la baza unui studiu de caz care sä vizeze
tocmai mäsura gi felut in care au fost receptali Sfinlii Pärinli de cätre
Ortodoxia secolului al XX-lea.
O altä caracteristicä a acestei literaturi este datä de faptul cä
uneori lucrärile publicate au incercat sä propunä tematici aproape imposibil
de realizat, prin promovarea unor titluri care solicitau investigarea
intregii literaturi patristiceTo. Rämän insä 9i acestea, intr-o
oarecale mäsurä, puncte de repe1, insä tematicile propuse impun asläzi
o reluare categoricä a cercetärii gi o prezentare mult mai potrivitä' in
acest mod putem sä spunem cä o altä caracteristicä a multora dintre
lucrärile cu tematicä patristicä publicate in spafiul ortodox in secolul
al XX-lea este aceea cä ele fie reprezintä o simplä realuare a unor lucruri
deja spuse gi gtiute, fie nu reugesc sä epuizeze tematica pe care gi-au
propus-o, acest lucru afectänd aga-numitul progres Pe care il impune
cercetarea gi care stä de altfel labaza a ceea ce numim aducere fl ceaa
nou, adicäadäncire a unei problematici 9i promovare a unei sistemati-
6e Antonius Ars\rsopoulos, Das Gute und das Böse in der sicht Basilios der Grossen
im Zus ammenhang mit seiner Welterkkirung, Inaugural-Dissertation zur Erlangung der
Doktorwürde der Philosophischen Fakultat der Johannes Gutenberg-Universität zu
}rlainz, Hannover, 1963; Krovotavtivoo |- MnoNu, Bao[Aerco KarcapeiaE ö MtyaE. B[oq
rcaL tpya, opyypäppam rcs) ööaorcaÄ{a, A}"i1:rqr, 1975; 'Icodwq X. flrrrov,'Evör4ta rcaL
önoxaor1 tq rcowavlag tjv nrctcov rcata üv M. Baoi).eto, SrotprBrl äni 6r86rctopi4,
@eoool,ovircl, 1983; Xo, lrovöooq rcai /wöotoq.
'E))4wopöE rcaLXpwnawoltöE on1 ooyrcptnrcrl qtTooorpia'nle 0ptonce[a6,'E].]'qvrra fp&ppoto,
A0r1vo,2000.
Ortodoxä ln sec. al XX-lea tul sec. al XXI-lea

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 337
zäri a acesteia/ indiciu al reugirii parcurgerii unei etape 9i al posibilitälii
inaintärii la urmätorul pas.
O atenlie speciaiä a fost acordatä gi Sf. Maxim MdrturisitorulTl. Am
putea spune cä secolul al XX-lea a fost cel in care acest mare Pärinte al
Bisericii a fost redescoperit, teologia sa a fost reevaluatä gi adäncitä. Bineinteles
cä acest secol nu poate fi socotit numai al säu ci, prin Sf.
Maxim Märturisitorul, gi al Sf. Grigorie Palma gi al Sf, Simeon Noul Teolog.
Pärintele Dumitru Stäniloae gi-a adus o contribulie insemnatä la puternica
indreptare a atenlie spre teologia acestor Pärinfi, dar gi spre teo-
Iogia nepticä. Nu au lipsit nici teme care au interesat in mod special
doctrina discipiniei Patrologie sau partea teoreticä a acesteiaT2. De asemenea/
au fost luali in discutie Pärinfi pe care teologul ii apeleazä din
päcate mai rar in prezentärile sale: Sf.Isidor PelusiotulT3, Sf. Tbodor Studitul7a,
Sf. Fotie cel Mare7s, Sf. Simeon alTesnloniculuiT', Sf, Marcu Eugeniculn.
71 llpeoB. Nrröl,ooq ÄoyaoBrro:, 'H eüXaptouarcrl öwd"oy{a onlv 1eoÄoywr1 orcöyt1
rcü Ay. Ma([poo rcDOpüoyt1rry, Eröcrrtoprrcrl Erotprprl, @eooo],ovirc4, 1989; Nrro],dou M.
KarRzaostpu,'H xepL xpöoamoo ööaorcd"{a Ayioo Ma({poo roü Opo)oyrytoD,örEorctoprrcr1
örarprprl, B' ööroorg, @eooo,l"ovircn, 7995.
72 Buoil,eiou TATAKH, 'H npBo),r1tt1g Katrxaöorciaq ortl Xptmrawrcrl orcäryt1, inovercöooq
pä BrB).roypoqrrcö oupnl.rlporpo, A0r1vo, 1989;Adpnpou Xp, Xn:ov, Ilarcpmrl rcprcwtl tqe
rpüooognqe 'Ercööoerg
Ft9ööoo, lI. lloupvopa, 0eoool,ovircq, 1989; Orbtroq N. Ilnnamr

338 Teologia Ortodoxä in sec. al XX-lea gi inceputul sec. al XXI-lea
VI. Colecfii de texte gi reviste patristice ortodoxe
Secolul al XX-lea a adus pentru spaliul teologic ortodox gi, in mod
special, pentru domeniul patristic de cercetare gi infiintarea unor colecfii
de texte patristice, care insä, degi nu s-au bucurat gi nu se bucurä
de renumele cägtigat de multe dintre colectiile apusene qi extraortodoxe,
au reugit sä aibä o male influen!ä in spaliile bisericegti pe care le
reprezintä, reugind sä punä la dispozitia maselor largi de creqtini texte
de cea mai inaltä autoritate teologicä.
O coleclie greceascä de texte ale Sfinfilor Pärinli o constituie cea
cu titlul 'ErL taq xTyaq (= Izvoare), iniliatä de P. Nellas Q.d.78, apärutä incepänd
din anul I9687e 9i a cärei editare a fost preluatä, incepänd din
ant;J 1973, de cätre Departamentul Dinconia al Bisericii Grecegti
(Ano oto l"tn1 Aturcovio tr1 g'Ercrc)"q oiug tr1 g'El')"dE oq).
,,Scopul seriei inapoi la izaoare (: 'Eni. rd.g nqyu) este acela de a
aduce pänä in zilele noastre gi de a fi activat astäzi acel dinamism metamorfotic
al Tiadiliei. Coleclia nu are un scop academic, adicä o cäutare
rece gi subiectivä, de dragul unei curiozitäliistorice sau qtiintifice,
a ceea ce au fost gi a rolului pe cale Tiadilia gi teologia le-au avut in perioada
patristicä. Are un rol funclional, agadar constituie o cäutare fierbinte
dar totodatä gi obiectivä a ceea ce a fost gi cum a functionat in
perioada patristicä Tiadifia gi teologia ca sä ajute fiecärui creqtin sceptic
- cleric, teolog, om de gtiintä, tehnician sau creqtin simplu - pentru o
inlelegere maiprofundä a puterii lor metamorfotice. in general, doregte
sä introducä pe fiecare om nelinigtit gi sceptic de astäzi la acea perceptie
de ansamblu a lumii gi a vielii cale au caracterizat pe Pärinfi gi care
7s Este vorba nu numai de teologi ci gi de specialigti filologi (flov. Nnl&+r, ,,'H
oerpä ärcl,erctc.rv noteprrcc,-rv rcerpfvo:v

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 339
constituie Tradilia ortodoxä, Avänd acest scop functional, Colectia
inapoi la izaoare urmeazä, dimpotrivä, metoda mistagogicä. Cercetänd
cele mai alese gi mai profunde texte patristice qi prezentänd mijloacele
pentru scopul pentru care au fost scrise, speräm sä oferim omului de
astäzicriteriile atät de necesare pentru o realä intelegere gi o corectä interpretare
a Pärinlilor. Traducerea textelor in limba vorbitä gi relatiorrarea,
in introducere gi notele de subsol, a problematicii Pärintilor cu
problematica lumii de astäzi, dä nagtere necesarelor legäturi pentru recunoagterea
in scriitorii Tradiliei a pärintilor nogtri duhovnicegti. Se
doregte, de altfel, ca aceastä colecfie sä fie cät mai ingrijit editatä, potrivit
solicitärii societätii de astäzi, ca astfel sä fie obtinut, pe cät posibil,
un dialog constructiv intre intelegerea ortodoxä a vietii, pe care colectia
doreqte sä o prezinte, gi cugetul grecesc contemporarL"s1.
Scopul colectiei a fost de a pune in circulatie acele texte patristice
,,cate constituie puncte centrale in cadrul Traditiei" gi sä indice ,,criteriile
Ortodoxiei in spatiul invätäturii de credintä, cultului gi moralei,
al asceticii, evlaviei, sfinteniei, ordinei canonice bisericegti, artei etc."81.
Textele originale reprezintävariante ale ultimelor editii critice sau imbunätäliri
ale acestorapebaza tradiliei manuscrise incä neevaluate. Totodatä,
sunt dispuse in cadrul colecliei in volume care pot cuprinde
atät lucrärile unui autor cät gi constiäi o colectie de texte in jurul unei
teme. Textul original este insotit, in paralel, de traducerea sa in limba
demoticä, care ,,färä sä fie o interpretare - acest lucru este vizat de cätre
scholiast -, o presupune gi este rod al acesteia. Scopul ei este sä poarte
dincolo de ideile gi duhul autorului patristic, sä introducä pe cititor in
duhul acestuia. Ca sä se reuseascä acest lucru, traducerea trebuie sä fie
analogä textului de tradus, sä reflecte frumuselea gi sä respire ethosul
säu. Textele patristice sunt caracterizate intotdeauna de expresia inaltä
gi de un dinamism intern accentuat. tebuie agadar ca gi traducerea sä
fie liberä, dinamicä gi constructivä, chiar dacä pentru acest lucru,
uneori, trebuie sä fie radicalä. Acest lucru din urmä trebuie insä sä se
80 IIov. Nt,t.,tLl, ,,'H oerpä är),ertov ruoreprrcc.rv rerpfvcov...", pp.393-394.
81 l1av. NEAA-A.x, ,,'H oerpä ir)"errc.rv ncrteprrc.rv retp6vcov...", p.394.

340 Teologia Ortodoxä in sec, al XXlea gi inceputul sec. al XXI-lea
intämple cu un anume scop gi lntr-un anume cadru. Scopul este acela
de a constitui puterea pe care o primegte in prelucrarea noilor conditii,
a noii expresii lingvistice, pe care il cautä epoca noasträ pentru vinul
intotdeauna nou al teologiei. Cadrul este constituit de modul latreutic
al textelor patristice, evlavia qi profunda eclesiasticitate, care trebuie sä
caracterizeze gi tradu cerea" 82.
$i aici textele se bucurä de introduceri care au scopul de a incadra
atät in spaliul teologic Ai duhovnicesc al autorului, dar gi in problematica
epocii. Au rolul de a clarifica tema centralä a lucrärii respective,
fapt care explicä,,functionalitatea cärfä, motivul pentru care a fost scris
atunci gi pentru care este aleasä sä fie editatä aslä2i"83. Se urmäregte ca
introducerea sä fie constituitä din douä pärfi:biografia duhoaniceascä sau
interioarä a autorului (rveuponrcrl 11 äooneprrcrl ptoypo

9i studiile de tate in cadrul Ortodoxiei
rePrezentänd gi varianta criticä a sa86. Scopul acestei coleclii a fost acela
de ,,a oferi cregtinilor interesali, atät celor inväfali cät gi celor simpli,
cunoagterea tradiliei patristice, a lucrärilor tuturor Pärinlilor gi scriilorilor
bisericegti greci"87. Drept criteriu al ordinii in care au fost publicafi
autorii patristici nu a fost cel istoric, aga cum se intämpla in cazul colecliei
deja existente la Atena, ci cel al ,,importanfei pe care o prezenta
autorul respectiv pentru cunoapterea vielii gi inväfäturii Biseiicii,,: sf.
Atanasie cel Mare, sf. vasile cel Mare, sf, Grigorie Teologul, sf, Grigorie äe
Nyssa etc88. Colaboratorii acestei colecfii au fost inalnte de toäte cercetätorii
din jurul Prof. Pannayotis Hristou gi al Centrului patriarhal
de Studii Patristice din Tesalonic, dar gi cei ai Centrului de Studii Bizantine
din acelagi orag8e. volumele care conlineau operele unui
anume Pärinte erau separat numerotate gi aveau o culoare anume,
astfel incät sä poatä fi cu ugurin!ä delimitate in cadrul Colecfiei. De
asemenea, fiecare prim volum dintr-un pärinte se bucura de introducerea
Prof. Pannayotis Hristou (referitoar e Ia viata, opera gi invätätura
Pärintelui respectiv), urmatä de notele traducätorului gi ale
celui care a rcarizat scholiile volumului respectiveo gi, nu in ultimul
85 llov.K. Xrn:ro1_Ettryvrct1 lraryüoyia, 'öpoqA', 'Ergonrcög o.,oq Kupopd,vog,
@eooo,l,ovircr1 ,31999, p. 333. Referitor la inceputurile acestei Colectii, vezi- maisus alte
informatii la cap. care privegte activitatea prof. pan. Hristou.
@eoööpou ZuzH,jHXerpä ,', in: K)r1povopia,
2/7975, p.390.
88 @. ZruH, ,,'H Xepä

342 Teoloeia Ortodoxä in sec, al XXJea 9i inceputul sec. al XXIlea
ränd, indicii adiacenli, aceste lucruri din urmä valabile, de altfel,
pentru fiecare volum din Colecfieel.
Texte mai vechi tipärite in traducele greceascä au fost republicate
in coleclia Btflto7rircr1'E).),rivav llaüpatv (= Biblioteca Pärinlilor Greci)
de cätre Departamentul Diaconia a Bisericii Grecegti.
O altä colectie importantärcalizatäin spaliul ortodox in perioada
contemporanä o constituie colectia Pärinli gi Scrütori Bisericeqti, care a
fost iniliatä de Patriarhul Iustin Moisescu al Bisericii Ortodoxe Romäne,la
Bucuregti. Aceasta nu este, de altfel, singura colectie patristicä
romäneascä, insä este cea mai importantä 9i a avut ca premisä nu doar
necesitatea editärii unei astfel de coleclii in spaliul teologic romänesc,
ci gi pregätirea clasicistä a amintitului patriarh 9i existenla la Bucureqti
gi in larä a unui important grup de profesori de teologie care cunogteau
limbile clasicee2,in special limba greacä 9i limba latinä, 9i aveau posibilitatea
realizäräunor ediyii de text romänegti de inaltä calitate lingvisticä
gi teologicä.
seria nouä a colecliei PSB a fost inauguratä in anul 2009, an omagial
al Pärinlilor Capadocieni in Patriarhia Romänä. Cu binecuväntarea
Preafericitului Pärinte Patriarh Daniel al Romäniei, a fost organizatäo
e1 ,,in mod special, in primul volum al fiecärui Pärinte este agezatä la inceput
o Introducere generalä a Prof. Pan. Hristou cu referire la viala qi lucrärile Pärintelui
respectiv, cu o analizäamänunlitä a invätäturii acestuia. Sunt prezentate, de asemeneä,
problemele pe care le prezintä dar gi stadiul cercetärii. Fiecärei opere ii este
atagatä introducerea traducätorului sau a scholiastului lucrärii, in cadrul cäreia este
prezentat analitic confinutul ei gi sunt lämurite problemele ivite. Responsabilitatea
ägezärii pe cät posibil corecte gi autentice ir:r paralel a textelor ii revine traducätorului,
cel care qi ia"triifica de-a lungul procesului de traducere gregelile sau alegerea greqitä
a variantelor de text de cätre editorii textului. Sunt folosite edifiile existente pentru
constituirea textului, iar, ori de cäte ori este socotit necesar/ textul este comparat cu
cel al codicilor vechi pentru a i se aduce imbunätäfiri" (@. Zu>u,,,'H Xerpa

ialitate ln cadrul Ortodoxiei
nouä comisie care sä supravegheze tipärirea textelor patristice gi, mai
ales, sä administreze o serie de noi traduceri. Noua colectie a debutat
cu traduceri din Sf. Vasile cel Mare fiind pregätite spre publicare gi texte
din alli Sfinfi Pärinfi ai Bisericii, in tot cazul, aceastl comisie intrunegte
nu numai teologi, ci gi filologi gi specialigti in istorie. punerea la dispozilia
cititorului a unor texte bine redactate gi in lucräri de inaltä linutä
gataficä teprezintä o nouä etapä in transmiterea textului patristic in
spaliul ortodox romänesc.
spaliul romänesc de referintä a oferit gi el de-a lungul timpului
pänä astäzi un numär important de reviste teologice care au pus in circulatie
text patristic sau rezultate ale cercetärii patristice. intre ele, cea
mai importantä este revista Studü Teologice, care in ultimii ani a incercat
sä extindä aria cititorilor säi, spre deosebire de celelalte publicatii teologice
din Romänia, gi in afaraarealului de limbä romänä, prin editarea
de text in limbile de circulatie de astäzi. Aläturi de aceasä revistä: Biserica
ortodoxä Rom6nd, Mitropolia olteniei, Mitropolia Banatului, Mitropolia
Ardealului, Teologie qi Viald etc. Un mai cunoscut reprezentat al acestui
tip de publicafie patristicä il reprezintä insä revista K)rlpovopfa,
Irep to ömöv / r7 po otu; pa roü lrarympymoü'l ö pö par o E lrarcputov Md.eu,tv
(Kleronomia, Periodic editat de Centrul Patriarhal de Studii Patristice
din Tesalonic). Aceastä revistä a fost fondatä in anul 1969, sub indrumarea
directä a profesorului Pannayotis Hristou de la Unversitatea din Tesalonic,
avänd ca scop, aga cum vedem din introducerea ataqatä primului
numär tipärif tocmai publicarea unor materiale de Patrologie, solicitate
de timpurile moderne gi de innoirea sau acfrializarea solicitatä de acestea.
Acest lucru, dupä cum spuneau editorii revistei, intr-un moment in care
teologia ortodoxä ,,igi avea inima sträns legatä de ortodoxie, mintea hränitä
de protestantism gi gändirea stäpänitä de scolasticism"e3.
,,Revigorarea ei nu este posibilä altfel decät pornind de la sursere
Pärintilor. Nicun sistem nu poate exista in afara pärintilol, fie politic
sau social, fie filosofic sau religios. insä pozitia Pärintilor cregtini este
in mod special importantä, pentru cä in timpul 1or, in special la ince-

911
puturile Bisericii, a fost fundamentat intregul mecanism al acesteia, au
fost create formele principale ale cultului ei, au fost formulate principalele
märturisiri de credinfä 9i stabilite regulile debazä ale vielii credinciogilor
ei, Gändirea Pärinfilor va influenla benefic innoirea teologiei
ortodoxe, insä nu este suficientä doar ea. Existä 9i viala Pärinfilor! Märturia
Pärinlilor este sträns impletitä cu cuväntul gi cu viala 1or. in interiorul
organismului Bisericii cregte mereu Tradifia ca formä de via!ä,
Iar firul conducätor al Tradilei este purtat de cätre Sfinlii Pärinli. Dacä
teologia ortodoxä igi adäncegte rädäcinile ln izvoarele acestei Tradilii,
va dobändi o nouä via!ä. Dupä aceea va avea posibiliatea sä caute intärire
gi din altepärti"eL.
Bineinleles cä alegerea titlului a fost semnificativä, Kleronomia (=
tradifia, mogtenirea), trimiländ dupä pärerea celor care au optat pentru
aceastä variantä atätla gändirea Pärinlilor cät gi la obiectul läsat mogtenire
gi care trebuie sä dea prilej adäncirii teologice din fiecare epocä.
intreaga activitate de publicare din cadrul acestei reviste, ca gi din cadrul
mai larg al Centrului de Studü Patristice, s-a desfägurat cu binecuväntarea
Patriarhului Ecumenic Atenagoras/ care a gi iniliat 9i sprijinit
infiinlarea acestor institulii sub proteclia Patriarhiei Ecumenice. Credem
cä qi studiile cuprinse de primul numär al revistei indicä in mod
clar scopul pe care gi aceasta gi l-a propus de la bun inceput: interogarea
asupr a autorilor p ntris ticies, teolo gia P drinfilore6, teolo gi a actualffi7, e ditarea
unor texte patristice sau punerea la dispozilie a unor infornnalü noi priaind
Pdrinlüe8.
ea,,'Eniu;1 ärcö6oer", in: K)ry povopia, 7 / 1969, p. 1'.
e5 joseph RetzNGpR, ,,Die Bedeutung der Väter für die gegenwärtige Theolo-
gie" ,in'. K),r1povop{a,111969, pp. 15-38.
s0 IüFu Xp. Arovrrnov, ,,'H Xproto),oyio töv Anol,oyrltöv", in: K).r7povop[a,
1-/7969, pp.39-64; llovapötou K. Xrrutov, ,,Tö öplov toÜ MeX.itcovog nepl llüo1a rcoi t1
arcol.ou0is toü lld.0oug", in: K)r1povo1ria,Lf 1969,pp.65-78; Stylianos HeRrreuerus, ,,Die
Trinitätslehre Gre gors von Nazian z", in'. K)r1 p ov o pi a, L f 19 69, pp . 83 -102.
e7 feorpyiou MlNrzarIlov, ,,'H öworc, tr1q Oeol,oyioq",in: K)rypovopia,1'f 1969, pp.
121.-1.44.
e8 Eüo1y6l,ou Xpv>ov, ,,Neötepor änöyeq zrepl Avootooirov XworItöv", in:
K)ry p ov o pia, 1 /
1969, pp. 121-744.

gi studiile de ialitate in cadrul Ortodoxiei
VII. Acte ale unor congrese gi simpozioane (de patrologie)
Nu putem sä nu observäm importanla gi amploarea definute de
cercetarea ln direclia prezentärii Pärinlilor Bisericii, dar gi a evaluärii
gi sistematizärä teologiei acestoraee. Propriu-zis, putem spune cä lucrärile
grecegti coplegesc atät prin numärul lor, cät gi prin modul, mai
potrivit, in care privesc textul patristic ai pe autorii acestuia. Poate acest
lucru gi datoritä accesului direct la variantele originale ale lucrärilor
sfinlilor Pärinfi. Nu trebuie ignorat nici faptul cä, in ultima perioadä,
sub influenfa dezvoltärilor teologice apusene, dar nu numai, teologii
ortodocai gi-au manifestat interesul atät pentru ceea ce putem numimetodä
teologicil0j cät gi cätre tematici care privesc aspecte moderne ale
gändirii gi träirii cregtine, determinate de noul context de via!ä: mediul
inconjurätor (eco-teologie)101, baze electronice de date702 etc.
Actele congreselor gi simpozioanelor dedicate divergilor pärinfii
ai Bisericii ilustreazä la cel mai inalt nivel literatura patristicä ortodoxä
a secolului al XX-lea. Astfel de congrese gi simpozioane au fost organizate
in anii: 1981 (sf. simeon al Tesalonicului)I}3,1982 (sf. Nicolae Caba-
ee Trebuie sä notäm gi faptul cä studiul de fa,tänu urmäregte o prezentare exhaustivä
a contributiei ortodoxe din secolele XX-XXI in directie patristi-ä. Acest lucru
este atät greu de realizat, cät gi imposibil in paginile de fa!ä, supuse limitei. Am cäutat
totodatä sä nu ne limitäm doar la un spafiu sau altul, ci sä cuprindem, pe cät posibil,
tot spectrul compus de specialigtii de domeniu, atät de origine greceasci, cät gi
tuseascä, romäneascä, särbeascd etc. Este insä totodatä adevärat gi faptul cä nu am folosit
la realizarea acestui studiu, pe cät s-ar fi cuvenit, literatura ae UmUa slavä, de
altfel foarte bogatä. Acest lucru se datoreazä atät faptului cä este mai greu
disponibilä, cät 9i faptului cä insägi spaliul cercetärii noastre este limitat.
100 Xpiorou @. KlrroNH, ,,'H Oeol,oyiu cog p60o8oq Oeoyvc,toio,g rcqtä rä
äpeona,yrtrrä ouyypdppcrtu", in: @ e o Aoy { a, 4 / 1998, pp. 681 -7 07 .
101 @eoöcilpo0 Zuzu,,,Op0oöo(io rc,i- oirco),o1io,. lloteprrcäq 06oerq", in: @ed"oyia,
4/1992, pp.718-728; Eüoyy6l,oo @rolopov,,'H olrcol.oyrril eücrroOrlotcr töv Ko,nnsöoröv
llctrlprov", in: @ e o ).oy I a, 1 / 200'J., pp. 9 -29 .
102 Nrrol,d,ou E. Myprlu, ,,Yr1

346 Teologia Ortodoxä in sec. al XXlea gi inceputul sec, al XXIlea
sila)lja,1983 (Sf, Filotei Kokkinos)l0s,1984 (Sf, Grigorie Palama)706,1985
(Sf, Chiril giMetodie aiksalonicului)rj2,1988 (Sf, Chiril gi Metodie)708,1993
(Sfnfä Grigoie Tbologul gi Fotie cel Mare)I1e,1996 (Sf. Ioan Gurä de Aur)110,
1996 (Sf, Atanasie cel Mare)l1l,1998 (Sf, Grigorie de Nyssa)rt2,1999 (Sf.
104 llparcurca 9eü,oyrcou ooveöp{oo eLE upqv rcai pvfiprlv roü oorpaxd"roD rcuL
)oytararco rcaL rciE ö\orE dyramroo'Ooioo IIaryöE rlpuv Nwd"äoo KaBao{Aa rcO rc(rL
XapaetoD,Ilpovot4 roü flavoprotdtou Mqtporo),itou @eooulovircrlg rc.r. flavtel,e{povoq
B' (17-20 'Iotrviou 1982),'Iepa Mqtpözrol"rq @eooul,ovircnq, @eoool,ovircq,1984.
105 lfparcurca 1eo)oywoü ooveöpioo eiE uptlv rcaL pvrlprlv ro0 tv AyiorE IIaryöE ripöv
@il"o1äoo Apytentorcöxou Kavotavnvouxö),ea4 rcO @eooa)owrcöatE (14-16 NoepBpioo 1983),
npovoi4 toü lluvoyrcotütot Mqrpozrol,itou @eoool.ovircqq r.rc. flovtel,6rlpovoq B','Iepa
Mqtpdnol"rq @eooo),ovircq g, @eooal.ovtrc1, 1986.
106 lfparcnrca 9eoÄoyrrcoO ooveöpioo elg uptlv rcaL pvrip4v rcO tv AyiotE IIaryöE rlpr'tv
fpqyop{oo Apxtenrcrcöxoo @eooa),ov{rcr19 rcü llaÄapa (12-14 Noepppioo 1984), zrpovoi4 toü
lluvuyrrotdtou Mqrporol,trou @eooal,ovtKnq rc.rc. llsvtel.6npovoq B','Iepd. Mrltpöno},rq
@eoool,ovirc1q, @eooal.ovircr1, 1986.
107 llparcurca ooveöp[oo.'Eoptamtrcal trcöfl,öoeg npöE uprlv rcaL 1rfitrtr1v rcov Ayiav
ainaöillpcov Kopil.).oo rcaL Me1oöioo totv @eooa)"ovtrc6atv, rpauoriv rav ZAaBatv (10 15
Mo.too 1985), rupoeEpi4 roü lc,voyrotdtou Mrltponol"irou @eooul,ovircqq K.K.
llovtel.er1povoq B','Iepa Mqrpöro),rg @eoool"oviKllg, @eoool.oviq, 1986.
108 Anthony-Emil N. TACHIAos, The Legacy of Saints Cyril and Methodius to Kiea
and MoscozLt, Proceedings of the International Congress on the Millenium of the Conversion
of Rus' to Christianity, Thessaloniki 26-28 November L988, Hellenic Association
for Slavic Studies, Thessaloniki, 7992.
10e Mrfprt Ay{av fp4yopioo rcD @ed"öyoo rcaL MeyäÄoo Qodoo Appenrorcönyv
KanotavuvooxöleaE. Ilparcnrca tmovlpowrcoü ooptrooioo (I4 I7'Orcm:ppioo 1993),ünö
rrlv oiyiSo toü Oiroupevrrcoü llotprd,p1oD K.K. Bcrp0o)"opoiou, Aprotot6l.ero flovemoujpto
@eooül,oviKrl q, Kdvtpo Bu(avtrvdrv'E peuvä.ru, @eoool,ovircq, 199 4.
110 llparcurca I2T 9eoÄoytrcoü ooveöpioo pb 0ä1n,,O iepöEXpooöoro1toE", npoeSpi4
toü llovuyro:rdtou Mltponol"itou @eoooXovirclq rc.r. llovtel.eripovog B' ,'Iepd.Mrltp6nol,rq
@eoooX,oviKlq, @eoooX.ovircq, 1996.
111 llpamtrca IZ' 1eüoylrcou ooveöpioo pb 9öpa ,,O MöyaE A9avaotoE", npovot4 rcoi
zrpoeöpi4 toü fluvoyrrrrtdtou Mqtponol,itou @eoool,ovirng rc.rc. llovtel"erlpovog B' ,'Itpa
Mrlrpönol"rq @eoool.ovirqq, @eoool"oviw1, 7997 .
772 Ifparcrtrca IH'9ed,oywoo ooveöp{oo pb 9öpa,,O AytoE fprlyöptoE Nöooryq",
npottoiqrcolnpoeöpi4 toü llovoyrcrrtotou Mqtpono),irou @eooul.ovircnq rc.rc. llovteLerlpovog
B','Iep a Mr1tp6nol'rg @eoool.ovircr1 q, @eooul.ovtrcq, 1998.

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 347
Chiril al Alexandriei)tts,2}}} (Sf, loan Damaschin gi Sf, Grigorie Palama)lla,
2002 gi 2003 (Sfinfü Tesalonicului)tts.
VIII. Dicfionare, enciclopedii, indici pafristici
Un loc deosebit intre aceste lucräri il ocupä aga-numitele cheibibliografce,
propriu-zis indici de cuvinte cu trimitere la lucrärile unuia sau
mai multor Pärinfi ai Bisericii. in special acegti indici sunt realizali la editiile
de text ale colectiei Migne, dar nu lipsesc nici astfel de lucräri care
privesc alte edilii de text, in special cänd acestea nu existä in colectia
amintitä sau cänd o depägesc pe aceasta. Putem mentiona aici indicii la
Sf , Vasile ,r7 14o11116, Sf. Ioan Gurd de Aurtl7 gi Sf. Grigorie Palamatls , cel din
urmä privind tocmai edilia criticä rcalizatä de Prof. Pannayotis Hristou.
113 Ifparcnrca I@' 9ed"oyrrcoD ooveöp{oo pb 06pa ,,O Aytoq Köprnoq A).e(avöpeiaE",
npovoi4 rol npoeEpi4 toü llovoyrcordrou Mqtponolitou @eoosl.ovirrlg rc.rc. lluvtel"eiipovog
B','Iep a Mrltp6zro),rg @eoosl.ovirrl 6, @eooo)"ovircq, 7999 .
114 llparcurca I@' 9eo)oytrcoü ooveöpioo 1tb 1öpa,,O AytoE'Icoäw4q ö lapaowlvög",
zrpovoi4 rcu[ rpoeöpi4 roü lluvuyrrotd,tou Mqrporo]"trou @eooo],ovircIq rc.r

348 Teologia Ortodoxä in sec. al XXlea gi inceputul sec. al XXIJea
La nivelul intregii Ortodoxii rämäne pänä astäzineegalatä reugita
Prof. Parurayotis Hristou de la Universitatea din Tesalonic, care a reugit
sä contureze, dar gi sä concretizeze o adeväratägcoaldpatristicd in interiorul
Mänästirii Vlatadon cu ajutorul doctoranzilor pe care i-a avut la
Catedra de Patrologie unde a lucrat atälia ani. Caracteristica principalä
a acestei gcoli aconstituit-o, dincolo de toate, faptul cä ea a fost formatä
din cei mai de seamä teologi ai intregii Ortodoxii/ care a desfägurat o
activitate de cercetare a literaturii bisericegti gi patristice impresionantä
atät prin cantitate, cät gi prin calitate, cum deja s-a exprimat dejatte.
$tiinfa patristicä ortodoxä contemporanä are de dus o sarcinä extrem
de grea, mai ales in condi;iile in care interesul strict pentru studiile
patristice este, dupä pärerea noasträ, in oarecare scädere. Socotim cä
de un mare ajutor ar fi urmärirea infiin!ärii deliberate a unei gcoli ortodoxe
patristice in cadrul cäreia studiul Pärinlilor Bisericii sä se facä potrivit
metodelor gtünlifice moderne, dar gi tn duhul strict al Pdrinfilor, in
cadrul bisericesc Ai cu congtiinfa responsabilitälii avute fa!äde cuväntul
dumnezeiesc inspirat cu care opereazä acest domeniu teologic. Cunoagterea
limbii in care au scris Pärinfii este extrem de necesarä, ca qi a märturisirii
de credin!ä a Bisericii. Orice trcercare de evaluare neparticipatiaä
a sursei patristice este socotitä, din punctul nostru de vedere, egecului
sau doar unei prezentdri strict istorice sau fllologice, aqadar unilaterale,
netinänd cont de contextul in care aceastä sursä a fost creatä, elaboratä
gi nici de condiliile in care ea se dovedegte a funcfiona. Este ca qi cum
cineva ar vorbi despre om, doar in urma analizelor fäcute pe un trup
uman gi nu a unor observalii gi adänciri a ceea ce inseamnä existenfa
umanä, omul ca fiin!ä vie, dinamicä gi personalä, persoanä unicä gi irepetabilä.
insä chiar gi in aceste condilii, dacä este sä vedem o parte pozilivä
a lucrurilor, putem spune cä analizarea gi intrarea in contact cu
cuväntul dumnezeiesc inspirat este productivä, acesta din urmä reugind,
prin puterea pe care o are, sä schimbe intrucätva tocmai pe cel
care il citeqte gi incearcä sä-l adänceascä.
rle @. Zs>u,,,'H Xerpä

studiile de te in cadrul Ortodoxiei
Efortul specialistului ar trebui sä fie in timpurile de fa!ä mult mai
potrivit acestor lucruri. De altfel, credem cä cercetarea de domeniu ar
trebui sä-gi schimbe intr-o oarecare mäsurä legea dupä care se conduce.
Ar trebui ca vocea celui cu autoritate sä fie ascultatä gi respectatä, orice
producfie lipsitä de calitate 9i credibilitate sä fie läsatä deoparte, ca gi
orice rEetabilitate deziluzionantä a temelor gi a datelor general prezentate
gi cunoscute. Totodatä, un element fundamental gi valabil pentru tot
ceea ce insemnä cercetare teologicä ar fi determinat de hotärärea de a
nu emite päreri gi a nu edita lucräri decät in totalä cunogtintä de cauzä:
cercetare minulioasd gi, pe cil posibil, exhaustiaä. Ar trebui ca glasul specialistului
sä nu se audä decät atunci cänd tema in discutie a fost temeinic
studiatä 9i cunoscutä. Altfel riscäm sä publicäm la infinit 9i sä
nu aducem nicio rezolvare, sä supunem cititorul pierderii timpului cu
lucruri neevaluate gi neprezentate a$a cum se cuvine.
IX. Studiile ortodoxe de Patrologie gi Migcarea ecumenicä
Acea congtientizare a necesitätii intoarcerii la Sfinlii Pärinti, exprimatä
la inceputul secolului al XXlea, in interiorul ortodoxiei, s-a
bucurat de rezultate in intervalul de timp care a urmat, intäi de toate
din direcfia acelor teologi ortodocai care au injeles importanta nu doar
a apelärii cät, mai ales, a urmärü Pdrinfilor Bisericü (dzröpwor tclv Ayiov
flcrtdporv) in tot ceea ce poate insemna proces teologic sau teologhisire
(0eol.oyew), vietuire a omului dupä Dumnezeu, gräire a sa cu gi despre
Dumnezeu. Rezultatele au constat nu numai in publicarea, de cätre un
grup resträns de teologi, a unor lucräri mai importante in care inväfätura
Pärintilor era prezentatä, sistematizatä qi aprofundatä (in epoca
respectivä un element de noutate in actul de promovare a teologiei ortodoxe,
indepärtatä ceva mai inainte de sursele ei gi de modul de teologhisire
pe care acestea il propun), ci gi in promovarea Sfintilor Pärinti
gi incercarea de reintoarcere la duhul in care ei au träit gi au inteles intreaga
inväfäturä qi desfägurare in istorie a Bisericii. Generatiile mai
noi de teologi s-au sträduit sä ?nteleagä acest duh gi sä gäseascä accesul
spre el, lucru care a dat naqtere unei aga-numite migcäri neo-patristice,
care, prin eforturile ei nu s-a vrut gi nici nu trebuie inteleasä ca o incer-

350 Teologia Ortodoxä in sec. al XX-lea gi inceputul sec. al XXI-Iea
care de restaurnre sau de transformare attadiliei patristice, ci una de confirmare,
de adäncire qi de ducere a ei mai departe. Pozilionarea acestor
teologi ortodocgi s-a dorit a fi una in legäturä directä cu gändirea 9i
träirea patristice.
in paralel cu aceastä situalie de fapt este interesant de observat
cä, in aceeagi perioadä, teologia occidentalä a acordat o mai mare atentie
acelor Pärinti care au constituit intotdeauna stälpii Ortodoxiei, dar
gi ale cäror inväjäturi sunt normä de credin!ä a Bisericii Ortodoxe' Mai
mult decät atät, urmärind fenomenul patristic din secolul al XX-lea in
desfägurarea sa mai amplä, orientalä, dar 9i occidentalä, nu putem trece
cu vederea faptul cä, in aceastä perioadä, a fost fäcut din partea aceluiagi
Occident un important pas inainte spre o inlelegere mai potrivitä
a acestor Pärinli gi a invä!äturilor lor. Astäzi, färä indoialä, rezultatele
cercetärii occidentale de domeniu nu mai pot fi ignorate in niciun fel
de teologia ortodoxä, care nu a reugit incä sä acopere tot spectrul informativ
pus la dispozilie de textele patristice gi de izvoare in general.
Au fost publicate in acest interval de timp, lucru nerealizat incä de partea
ortodoxä la un nivel atät de amplu gi de complet, edilü de text patristic
(editat critic sau nu), monografü, studü de specialitate gi diverse
articole gi materiale de profil. Este insä adevärat cä, de multe ori, aceste
materiale sunt $i ele influenlate de intelegerea datä de confesiunea sau
lipsa de confesiune a fiecärui autor in parte.
Secolul in disculie (al XX-lea), prin amploarea pe care a luat-o in
sänul säu dialogul ecumenic, a obligat gi la incercarea gäsirii unei atgumentalii
in acest sens, din partea ortodoxä, dar nu numai, din perspectivä
patrit1i65120. Acest lucru a fäcut sä se spunä adeseori cä doar
Pärinfii pot oferi la modul cel mai propriu, intr-o perioadä in care ontologia
alteritälürz1 conteazä sau ar trebui sä conteze foarte mult - mai
120 Pr. Ioan G. CovaN, ,,Rolul Sfinfilor Pärinfi in elaborarea ecumenismului
cregtin", in: StudüTeologice,g-10/1963,pp.571,525; ,,...unleolog ortodox nu-gi poate
inchipui in niciun fel prezentul Bisericii in afara rädäcinilor acesteia, in afara originilor
gi inceputurilor e1" 1Gr. LanrNrzRrls, ,,Die Bedeutung der Patristik für das ökumenische
Gespräch. Eine orthodoxe Betrachurng" , p. 138).
121 Inupröoöl.s AoaNe:onov,tov-Kvnuov, ,,H pel,6tr1 rov TtottplKrilv nqlöv roq
eurcorpiu rpoodyyrorlq ovotolrlq....", p. 352.

Patrologia $i studiile de specialitate ln cadrul Ortodoxiei
ales fundamentatä pe studiul tradiliei comune -, criteriile desfägurärii
acestui diaIog12z, ca unii care au fost nu doar deschizätoride drumuri
in ajungerea la tnlelegere cu cei de altä credin!ä sau cu schismaticii gi cu
ereticii ingigi ci gi ca unii care qi-au innobilat activitatea prin misionarismul
lor. in aceastä mäsurä, participarea la dialogul ecumenic a fost
inteleasä ca o continuare a unei traditii mai vechi. Sfintii Pärinti sunt
martori ai intregii istorii a Bisericii gi a teologiei acesteia. Ei au gäsit
räspuns, potrivit intelegerii societätii din vremea lor, tuturor problemelor
cu care aceasta s-a confruntat de-a lungul timpului. $i au fäcut
acest lucru apeländ, inainte de toate, limbajul gi cultura timpului, atät de
necesare astäzi dialogului interreligios. Mai mult, pentru cä ei au gi
configurat Biserica la modul istoric, trebuie spus cä s-ar putea vorbi,
in ceea ce-i privegte, qi de o anume succesiune ainadyäturll pe care ei au
determinat-o in Bisericä gi in evolutia istoricä a acesteia, asa cum se
vorbegte de o succesiune harismaticä sau apostolicd. Acest lucru cu atät
mai mult cu cät invätätorii Bisericii nu au fost intotdeauna ierarhi ai
acesteia sau doar bärbati123. Mai mult, s-a insistat in lucrärile de specialitate
pe faptul cä Sfintii Pärinti, inlelegi ca persoane cu autoritate
ale Bisericii care transmit recomandäri privind modul de abordare a
dialogului cu eterodocgii ,,aratä cum pot fi intämpinate situatiile conflictuale,
ce metode pot fi folosite gi cum poate fi refäcutä armonia gi
comuniunea biserice ascä" 124.
Astfel, s-a observat cä un mijloc eficient gi frecvent folosit de Sfinlii
Pärinti in lucrarea lor l-a constituit dialogul gi deschiderea lor spre
el. Dialogul este o conditie a existentei umane, dupä expresia existentei
dumnezeiegti. Lipsa dialogului inseamn ä unilater alitate gi rigorism, fn-
122 Evangelos D. TuEoroRou, ,,Der ökumenismus an der schwelle des dritten
Millenniums aus orthodoxer Sicht", in: @ed"oy{a, 4/1999, p.39.
123 Grigorios LanrNtzarrs, ,,Die Bedeutung der Patristik für das ökumenische
Gespräch. Eine orthodoxe BetrachttJng", in: Christoph MemscHrES, fohannes vaN
Oonr (eds), Zwischen Altertumswissenschaft undTheologie. Zur Releaanz der Pntristikin
Geschichte und Gegenwart,Peeters Verlag, Leuven, 2002, pp.741-141.
124 Gr. LeRrNrzerts, ,,Die Bedeutung der Patristili itir das ökumenische Ges-
präch. Eine orthodoxe Betrachtung", p. 1.45.
351

352 Teologia Ortodoxä ln sec. al XXlea gi inceputul sec. al XXI-lea
chidere tn sine ginesocotire a celuilalt. Dialogul inseamnä tocmai indreptare
a noasträ spre celälalt gi indreptare a celuilalt spre noi, fundament
al comunicärii gi al comuniunii. Migcarea ecumenicä urrneazä tocmai
aceste idei,la care apeleazägipe care le promoveazäprinteologii participanfi
la aceasta gi care,lntr-o mäsurä a lor, se sträduiesc sä gäseascä
suslinere din partea Pärinlilor in demersul lorl25,
De cele mai multe ori lnsä, fundamentul apelärii Sfinlilor Pärinli
gi a disciplinei teologice pe care acegtia o determinä a constat ln faptul
cä ei ar constitui acel ,,izvor cregtin al nostru, Pe care noi il definem impreunä"
(traditio communis)726.Pärintü gi Sfinlii comuni celor douä Biserici,
Romano-Catolicä gi Ortodoxä, au fost väzutia constitui adevärate
puncte de legäturä intre acestea727. Bineinleles, nu toli teologii ortodocgi
care au pus problema necesitälii fundamentärii gändirii ecumenice
gi ecumeniste pe gändirea patristicä, gi-au asumat aceastä direclie
de gändire gi nici nu au abordat disculüle ecumeniste din aceastä perspectivä,
care nu convine realitä1ilor istorice (decät pänä la un moment
dat) 9i nici celor de credin!ä sau liturgice.
Este adevärat cä Pärinlii au urmärit intotdeauna unitatea Bisericü
(= unitatea lumii cregtine)128, lucru care astäzia ajuns sä fie un imperativ
care a gi determinat dezvoltarea dialogului ecumenic sau, mai bine
spus, ecumenist, intotdeauna lipsa unitälii constituind gi dizarmonie
sau creänd diverse dificultä1i, care trebuie intämpinate gi solicitä räspuns.
Mai mult, s-a insistat tocmai pe faptul cä, in sine, uegtinismulimpune
o anume unitate asa, garartt al sänätätii interne. Aceasta este insä
legatä sträns de unitatea de credin!ä care qi determinä unitatea Bisericü,
12s Gr. LenBNrze

Patrologia gi studiile de specialitate ln cadrul Ortodoxiei 353
purtarea civilizatä, dragostea cregtinä gi iubirea de aproapele neputänd
inlocui adevärul märturisirii de credin!ä. Pe de altä pafie, aceasta din
urmä nu le poate exclude pe cele dintäi. Pärinfii Bisericii, combätänd
sau anatematizänd pe eretici, nu s-au arätat nepoliticoqi, neiubitori de
celälalt, nici nu s-au arätatfärämilä gi nici mändri12e. Unitatea Bisericii
insä nu este determinatä de simpla coexistenld sau conuiefuire in pace a
unuia aläturi de celdlalt ci, avänd, potrivit Sf. Atanasie cel Mare, ca typos
(trinoq) sau chip (elrcöv) unitatea din sänul Sfintei Treimi, mai precis cea
dintre Dumnezeu Tatäl gi Fiultso.
S-a observat cä Sfinlii Pärinli au promovat in istoria Teologiei o
invä!äturä 9i o congtiintä ecumenice (nu ecumeniste). 9i, in perspectivä
ortodoxä, prezentul Bisericii nu poate fi conceput in afara rädäcinilor
gi a trecutrlni "i131. Continuitatea este sträns legatä gi determinantä a
identitdlü credintei, in timp, in spatiu gi in formele ei de manifestare gi
exprimarel32.S-ainsistat gi pe faptul cä o anume ecumenicitate aBisericü
a fost intemeiatä pe Dumnezeu-omul, aga cum subliniazä sfintii Pärinfi
gi Care rämäne prezent in Bisericä in Duhul gff.nltsa. Tocmai Hristos,
cap al Bisericii, asumä pe ,,Adam cu tot neamul", adicä intreaga
omenire care inseamnä in acelagi timp gi spalialitate gi temporalitate, dar
gi g än dir e p er s o n al ä. Tocmai e cumeni cit at e a Biseficii determ inä s ob o rni citatea
acesleia sau uniaersalitatea sa. Aceastä universalitate nu este insä
propusä de Pärinlii Bisericii ca una ce poate sä fie analizatä$i descrisä,
ci träitä la modul propriu. in fond, ecumenicitatea (oLroupevrrcötqto) Bi-
12e Georgios I. MeNrzenrDIS, ,,Ecumenicitatea Pärinfilor Bisericii qi ecumenismul
contempotan" , in: Anuarul Facultälü de Teologie Ortodoxd a Llniaersitälü din Bucuregti,2002-2003,
Ed. Universitätii din Bucuregti, Bucuregti, 2003, p.112.
130 Gr. LeRrNrzerrs, ,,Die üedeutung der Patristik für das ölumenische Gespräch.
Eine orthodoxe Betrachttrt'tg" , pp.144-745.
131 Gr. LeRnNrzRrrs, ,,Die Bedeutung der Patristik für das ökumenische Gespräch.
Eine orthodoxe Betrachtrtrrg" , p.139. Th. NxoreorJ, ,,Die Bedeutung der patristischen
Tradition fur die Einheit der Kirche", p.486.
132 Gr. LeRENrzaxrs, ,,Die Bedeutung der Patristik für das ökumenische Gespräch.
Eine orthodoxe Betrachtung" , p.139. Vezi qi Th. Nxoreou, ,,Die Bedeutung
der patristischen tadition für die Einheit der Kirche", p.463.
133 Pr. I.G. CoMAN, ,,Sensul ecumenic al lucrärilor Sfäntului Duh in teologia
Sfinlilor Pärint|" , pp.221,-222.

354 Teologia Ortodoxä in sec. al XX-lea gi inceputul sec. al XXIlea
sericii gi a Pärinfilor säi, ca ecumenicitate a Duhului, este cu totul altceva
decät ecumenismal (olrcouprevroirög) modem. $i asta tocmai pentru cäunitatea
diacronicd, element fundamental qi determinant al deplinätälübiseicegti, ca
unitate de duh gi de credin!ä, este ingnoratä de cätre acesta. Ecumenicitatea
Bisericii solicitä ca fiecare membru al acesteia sä fie impregnat gi sä exprime
totodatä 9i continuu invä!ätura ei'. o anume congtünläIa Sfnlü Pdrinli
a ecumenicitdlü fiindlegatä de condilia omului eliberat de patimi gi deoenit infe-
legätor gi simlitor al prezenfei lui Dumnezeu prin Sfäntul Duh.In acest sens,
ecumenicitatea qi sobomicitatea Bisericii se constituie intr-o lucrare determinatä
de participarea gi conlucrarea membrilor ei la lucrarea de sfin,ue gi
de desävärgire a Sfäntului Duh. Pentru Sfinlii Pfuinli, ,,ecumenicitatea Bisericii
este rodul sfinfitor qi desävärgitor al lucrärii Sfäntului Duh"1&.
in lucrärile ortodoxe cu profil patristic, au fost scoase in evidentä
gi anumite dimensiuni ecumenice sau faaorizänd ecumenismul puse in legäturä
cu lucrarea Sfäntului Duh gi cu puterea de intelegere a acesteia
de cätre om. Mai intäi s-a arätatcä Sfäntul Duh unegte tot ceea ce existä,
in primul ränd pe creqtinü restaurali prin Sfäntul Botez,lucru care face
ca aceastä laturä a lucrärii Sfäntului Duh sä constituie de fapt ,,baza
tuturor dimensiunilor ecumenice implicate in lucrärile Sfäntului Duh".
Mai mult, mäntuirea nu poate fi oblinutä decät in relatie cu aproapele.
Toate acestea determinä un anume progres continuu.
Totodatä au fost prezentate gi anumite aspecte ecumenice ale lucrärü
S f dn tutui D uh asup r a a ie lü cr e g tine . intre ac e st ea: r äsp än dir e a u e g tinismu -
lui in lume (= ecumenicitate spatialä), cdutarea unirii cu Dumnezeu (=
ecumenism al sfinteniei), solidaritatea intercregtinä qi interumanä, transformaren
aielü pdrnänegti in aiald cereascd, intrunirea sinoadelor (ecumenice
gi locale), SfAntu Scripturä gi Sfänta Trndilie ca operd a Sfäntului Duh,lucrärile
patristice.intre elementele teologice ale ecumenismului Sfäntului Duh
la Sflnlä Pdrinlü sunt enumerate urmätoarele: unitatea Sfintei Treimi ca
model al unitdlü Bisericü13,, unitatea gi comuniunea dintre Hristos 9i Sfäntul
134 G.I. MaNrzaRnts, ,,Ecumenicitatea Pärinfilor Bisericii...", p. 108; Pr. I.G.
CoveN, ,,Sensul ecumenic al lucrärilor Sfäntului Duh...", pp.220-221.
13s Pr. I.G. CoMAN, ,,Sensul ecumenic..." , pp.228-229. Principiul unitälü in diuersitate
este promovat astäzi gi de teologii ortodocAi care il väd ca rezultat al gändirii

Patrologia gi studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 355
Duh, posibilitälile nelimitate ale impdrtäqirü harului, aorbirea altor limbi de
cdtre Sfinlü Apostoli, inadlätura prin cuoilnt, darurile, lucrdrile gi roadele
Sfäntului Duh, lucrarea spre qi prin adeaär a Duhului, poliaalenfa lucrärilor
Sfhntului Duh, puterea ecumenicä a Sfintei prTorit\ifze .
Chiar dacäpozllia unora dintre teologii ortodocgi moderni de afirmare
a existentei unei tradilii patristice comune sau inclusioe (= trecutul
comun) Bisericilor pune un serios sefirn de ir:rtrebare asupra aderentei
lor la aceasta, trebuie spus cä de-a lungul timpului au fost cäutate gi anumite
caracteristici gi criterü pe care le prezintä teologia Sfinlilor Pärinli (=
modele ideale in abordarea problematicilor care definesc epoca noasträ)
gi care ar trebui conservate de teologia actualä, inclusiv in directia eiecumenicä
qi ecumenistö. Spre exemplu, cinci pozitii patristice fundamentale
sunt luate caparadigmä in teologia ortodoxä recentä a comportamentului
de respectat in dialogul ecumenic:I) pozifiafermdinprivinfa credintei
luatä de Sf. Atanasie cel Mare in cadrul sinodului din Alexandria (362);
2) maniera calmä gi discretdprin care Sf. Vasile cel Mare invita pe eretici la
dialog; 3) atitudinea de sacrifcare de cätre Sf. Chiril al Alexandriei a elementelor
teologice mai putin importante (?) in ideea obfinerii unitälii bisericegti
rcalizale prin acceptarea Märturisirü de credin!ä aimpäcfuü @33);
4) solicitarea Sf. Marcu Eugenicul sä fie qters din anexa Märturisirii de la
Ferrara-Florenta pentru a putea fi astfel realizatä unirea bisericeascä a
Räsäritului cu Apusul (?); 5) insistenla Sfäntului Nectarie in sublinierea
importantei iubirii infata diferentelor de credin!ä dintre Biserici137.
Pärinlilor gi il propun cu urmätoarele specificafii: 1) formularea credintei este intotdeauna
nedesävärgitä; 2) intotdeauna este necesarä adäncirea adevärului; 3) acelagi
lucru poate fi exprimat in mai multe feluri; 4) adeseori sunt exprimate diverse laturi
ale aceluiagi adevär;5) formulele fixe nu garanteazäintotdeauna ortodoxia credintei
(Gr. LeruNrzAKIS, ,,Die Bedeutung der Patristik für das ökumenische Gespräch. Eine
orthodoxe Betrachtung", pp. 748-149).
136Vezi toate acestea la Pr. I.G. CoMaN, ,,Sensul ecumenic..." ,pp.220-239. Prezentäm
doar pe scurt aceste opinii, pentru a ilustra reflectarea in lucrärile celor mai
importanfi patrologi ordocgi a problematicii in disculie, insä färä a ne permite aici
comentarea lor.
137 Vezi toate acestea la: G. ManrzElos, ,,Importanta Pärintilor Bisericii in dialogurile
teologice multilaterale ale Ortodoxiei", pp.272-273. Bineinteles, ,,dialogul iubirii
nu trebuie sä fie despärlit de dialogul adevärului" (Ev.D. THnooonou, ,,Der Ökumenismus
an der Schwelle des dritten Millenniums aus orthodoxer Sicht", p.602).

356 Teologia Ortodoxä in sec, al XXJea gi inceputul sec, al XXI-lea
in afara acestor paradigme - preluate, mai mult sau mai pulin
forfat, din viala gi activitatea Sfinfilor Pärinfi - au fost propuse in ultimul
timp de cätre teologii ortodocAi gi patru principü gi premize fundamentale
ale teologiei patristice ca valabile pentru teologia ortodoxä
actualä in manifestarea ei ecumenicä: 1) insugirea ei triadologicä;2) deosebirea
dintre teologie gi iconomie pe care o propune sau dintre firea gi luuarea
lui Dumnezeu; 3) fundnmentarea ei pe o eclesiologie euharisticd gi
ierarhicd;4) importanlape care o punepe inspira[ia dumnezeiascd exprimatd
la modul cel mai sublim tn unitatea dintre Sfänta Suipturä, Sfänta Tradifie
gi SfäntaBisericil38. Sfänta Scripturä 9i Sfänta Tradilie privesc adevärul
mäntuitor care igi are fundamentul in Hristos. Acest lucru le asigurä gi
unitatea internä gi externä. S-a insistat pe faptul cä Tradilia gi Scriptura
nu vin in contradiclie una cu cealaltä13e. Mai mult, s-a spus cä ,,interpretarea
Scripturii prin intermediul Sfinfilor Pärinfi aratä directia corectä.
Legätura noasträ cu Pärinlii gi intoarcerea noasträ La eireprezintä un pas
inainte in aceeagi directie corectä. tebuie sä aprindem lumina credinlei
gi teologiei noastre cu strälucirea duhului patristic. intoarcerea la tradifia
patristicä inseamnä impropiere a dinamicii gändirii patristics"lao.
Importanla Pärinlilor Bisericü tn dialogul interbisericesc Ai interconfesional
constituie o realitate recunosculä asläzinu numai de cätre teologii
ortodocgi, ci gi de ceilalli participanli la Migcarea ecumenl651a1. f,s1s
insä adevärat cä fiecare dintre acegtia evalueazä Pärinfii qi contributia
teologicä a acestora in stil propriu, cel mai adesea depärtat de ceea ce
au fost gi au reprezentat ei pentru Bisericä sau, mai precis, pentru Biserica
Ortodoxä. Pe de altä parte, o perspectivä corectä ar pune insä in
138 Vezi toate aceste criterii qi principii la: G. MenrzElos, ,,Importanta Pärinfilor
Bisericii in dialogurile teologice multilaterale ale Ortodoxiel" , pp.274-275.
13e Th. NxoLaou, ,,Die Bedeutung der patristischen..." , p. 458.
140 Th. NxoLeou, ,,Die Bedeutung der patristischen..." , p. 464.
141 G. MARrzELos, ,,Importanta Pärinfilor Bisericii...", p. 276. Vezi 9i Gr. La-
RENrzAKrt ,,Die Bedeutung der Patristik für das ökumenische Gespräch. Eine orthodoxe
Betrachlurrg", p. 151.

itate in cadrul Ortodoxiei
primejdie destul de mare dialogul in discufie. prin urmare, rämäne in
continuare preferatä de cercurile largi ale acestor teologi ortodocAi o disciplinä
caracterizatä doar de perspectiva ei ecumenistfitaz. f[1edatä, se
observä, potrivit lucrärilor de specialitate publicate, o stäruin!ä gi dorin!ä
a teologilor ortodocgi, participanli la intrunirile gi dialogurile interconfesionale,
de fundamentare a poziliilor lor pe tradifia Pärinfilor gi a Bisericii
ca element care confirmä adevärul de credin!ä gi aderenla la acestala3.
in centrul viefii 9i activitälii Sfinlilor Pdrin;i nu a stat nimic altceva
decät adeuärul de qedinlä la care trebuie sä se rapofteze fiecare parte
implicatä in dialogul ecumenic, Tocmai posedarea unui aga-zis alt adevdr
a dus la gi impune aparitia, respectiv pästrarea confesionalizärä.
Este insä adevärat, subliniazä teologii ortodocai, cä omul nu poate sä
ajungä la cunoagterea adevärului care este Hristos. Adevärul dumnezeiesc
este inaccesibil minlii umane. Este gi trebuie realizatä,infeleasä,
incapacitatea omului de a cuprinde gi, mai ales, de a formula adevärul
de credintä. Pentru aceasta din urmä conteazä in primul ränd conlinutul
gifaptul de afl al ei,inainte de cuaintele princare acestea sunt exprimate.
Acest lucru face sä existe gi solicitarea ca ceea ce este formulat diferit
sä nu fie considerat in mod aprioric credintä diferitä. Pärinlii Bisericii,
precum sf. Dionisie cel Mare al Alexandriei, sf. Atanasie cel Mare, sf.
vasile cel Mare 9i Sf. Grigorie Teologul au arätat cä: poate fi schimbatd
folosirea diaerselor cuainte, nu cuaintele sunt importante, ci adeoärul, ade-
adrul nu std atät de mult in cuainte cät, mai ales, in ceea ce se gänd"egte, este
important duhul gi nu litera care formeazä ideea qi care sufocä aiafa. Ceea ce
spun totodatä Pärintii Bisericii este cä nu trebuie cäutat, pentru a obtine
unitatea Bisericii, sä se jertfeascä märturisirea gi adevärul de credintä14.
142 Pr. Ioan G. ColaeN, Patrologie, vol. 1, Ed. Institutului Biblic qi de Misiune aI
Bisericii Ortodoxe Romäne, Bucuregti, 1984, p.60.
143 Korvoto,vtivou ralemrpoy, ,,HAvu,ro),r1, t1 a6org rco,r to p6),)"ov qg op0oEo(ioq',,
in: Arcdvtq, 33/1970, pp. 128-130 , apud'. xzr. AoaNe:onov.tov-Kynrrov, ,,H pe),6u] tr,rv
noteprrccbv r.lry(uDv crrq eurcorpio npoodyyrolg ovoro),fq rar ö6011g: 1 nepintoorl u.1q
tpro,öoioyio,q", p. 353.
144vezi toate acestea la Gr. LanrNrzarrs, ,,Die Bedeutung der patristik ...,,,
pp.149-150.

,,Pärinfä Bisericii nu se tem de disculia lämuritoare cu provocatorii
lor in niciun fel. Ei preiau argumentele acelora gi incearcä sä infe-
Ieagä ce vor ei sä spunä, chiar gi cänd este vorba de altfel de formuläri
sau de expresii nescripturistice. $i, dupä ce duceau la capät dialogul
necesar stabileau cä gi formulärile diferite pot desemna acelagi lucru;
importantä este aceeagi pärere, aceeagi gpövr1po; atunci recomandä oamenilor
sä refacä comuniunea bisericeascä 9i acceptarea frafilor. Psalmu1132,1
este intotdeauna citat: . Este vorba aici nu de locuirea fralilot
in acelagi loc, ci de a avea aceeagi pärere, de a fi armonie, pace. [.'.] Nu
este vorba agadar de o uniformitate rigidä sau de o unitate pur organizatoricä,juridicä,
cate este, cel mai probabil, centtalizat structura1i"l{S.
O pozilie interesantä a inceput sä se contureze in ultima vreme
in rändurile pärfii ortodoxe interesate de aprofundarea dialogului interreligios
gi intercregtin. Este vorba de agteptarea sau de inilierea unui
nou tip de abordare a acestui dialog, pornind tocmai dela conqtientizarea
gi promoaarea gregelilor proprü1a6. $i in aceastä direclie au fost solicitafi
Pärinlii, pärerile gi acliunile 1or.
Este adevärat insä, incercänd o vedere de ansamblu a studiilor de
specialitate, cä pe de-o parte, nu specialigtii ortodocai in Patrologie in
mod special au fost cei care au sustinut gi promovat cel mai mult o
anume legdturä a Pdrinlilor cu migcarea ecumenicd, ci dogmatigtii, gi pe
de altä parte, Pärinfii nu au fost atät de mult citali in cadrul acestor dialogurilaT,
cät apelatä teologia gi invä!ätura lo1, uneori scoase din contextul
in care au fost exprimate. Toate aceste lucruri justificä propunerea
de,,intoarcere la Pätinti" , dar gi pe aceea de a respecta 9i conserva col'tsensul
acestora (consensus patrum) dar 9i duhul lor (voÜg,

Patrologia Si studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei gS9
teia148. Astfel, in pofida oricärei provocäri de astäzi cäreia ortodoxia
trebuie sä-i dea räspuns, Pärinlii constituie gi trebuie sä constituie pentru
aceasta din urmä nu doar nigte martori ai trecutuftzl (testes antiquitatis)
ci,ln primul ränd, ai autenticitälü (testes veritatis)r+e. Doar in aceste
condilii teologia igi poate dobändi gi un anume caracter ecumenic.
Prin urmare, iubirea celuilalt, misionarismul, unitatea de fiin!ä a
oamenilor, unitatea Bisericii, o anume tradiyie care este, sau ar trebui
sä fie comunä, ecumenicitatea teologiei gi a Bisericii, continuitatea gi
identitatea, lucrarea ecumenicä a Sfäntului Duh, caracteristicile, criteriile
gi principiile teologice ale Pärinfilor, dar gi sobornicitatea,,,succesiunea
apostolicä" a credintei, cregterea Bisericii, dialogul, principiile
pastorale, unitatea Pärintilor Bisericii, unitatea in diversitate sunt tot
atätea elemente ale apelärii Sfinlitor Pärinti de cätre partea ortodoxä a
specialigtilor patrologi implicali in migcarea ecumenicä 9i in discutia
interreligioasä gi intercregtinä. Trebuie sä spunem cä nu doar in epoca
modernä gi de cätre teologi gi, mai ales, patrologi imporlanti, ecumeni-
citatea Bisericii a fost gi este confundatä cu ecumenismul.
Este adeväratä totodatä qi insistenta patrologilor ortodocai pe faptul
cä ceea ce ar trebui urmärit in cadrul dialogurilor interreligioase ar
trebui sä fie tocmai atingerea ecumenicitäfii teotogice gi eclesiale aga cum
a fost ea definitä de Sfinfii Pärinti ai Bisericii. Acest lucru este recomandat
a fi un adevfuat desiderium, o cäutare febrilä de rezolvare gi de implinire
a sa. Ceea ce ni se pare insä intru totul nepotrivit gi neproductiv
este o anume inztersare a aalorilor pe care o aduc timpurile moderne gi
Pe care o sustin prin aga-numitele analize pertinente qi care respectd metoda
de cercetare qtünfificä. Se incearcä in ultima vreme o transformare a pärintilor
in, chipurile, adevärati mesageri ai ecumenismului contemporan,
gi nu ai ecumenicitä!ü gi sobormicitä!ü Bisericü. Ei nu mai sunt intelegi ca
148 Th. NxoLaou, ,,Die Bedeutung der patristischen ...,, , p. 464.
14e Th. Nirolaou, ,,Die Bedeutung der patristischen Tradition ...,, , p. 465.yezr
gi Gr. LannNTZAKrs, ,,Die Bedeutung der patristik .. .', , p. L50.

360 Teologia Ortodoxä in sec. al XX-lea gi inceputul sec, al XXI-lea
dascäIi a toatd lumea (öoorcol"or r1q oLrcoupävqq/olrcoup€vtKoi. öüorcol,or), ci
ca dascäli ecumenici.
Am putea sä spunem, astfel, cä secolul al XXlea a adus din partea
occidentalä douä direclii importante in evaluärile literaturii patristice
gi a lucrärilor gi teologiei Pärinlilor Bisericii Ortodoxe. Mai intäi, in
prima parte a acestui secol, cu prePonderen!ä, s-a insistat pe o anume
lipsä de valoare gi de autenticitate a acestor Pärinli gi a producliei lor
teologice. $i au fost aici exploatate la maximum coincidenlele lucrärilor
patristice cu cele ale filosofilor gi ereticilor in special. S-a urmärit astfel
punerea in umbrä gi scoaterea din scenä a ceea ce reprezintä

ul Ortodoxiei 96I
existenfä. Biserica este $i trebuie sä fie

362 Teologia Ortodoxä in sec. al XXJea gi inceputul sec. al XXI-Iea
lelesurile extraortodoxe gi cel ortodox al ofertei Pärinlilor. Importanla
textului patristic este inleleasä gi congtientizatä, astfel lncät generaliile
noi de teologi ai Ortodoxiei sä poatä croi un nou drum in istorie prin
repunerea ln valoare gi valorificarea deplinä a invä!äturii Pärinlilor. Se
pare cä secolul al XX-lea, prin schimbärile determinate pe care le-a
impus gi asupra teologiei ortodoxe, a transmis un impuls puternic al
studierii Pärinlilor gi al dezvoltärii de domeniu in spaliul european occidental.
Perspectiva ortodoxä gi tradilionalä a Bisericii pare a prinde
rädäcini in acest teritoriu, din ce in ce mai adänci, la care aderä gi la
care contribuie tot mai mult gi reprezentanli ai teologiei extraortodoxe.
Am putea spune cä Patrologia a reugit sä scape de sub supremalia
teologiei istorice, färä a se depärta definitiv gi nepermis de aceasta, gi sä
se apropie tot mai mult de ceea ce ar insemna prezentare a tnaäläturü
Pärinlilor, färä sä se identifice gi sä se confunde cu discipline apropiate
precum Teologia biblicä, Aghiologia, Dogmaticn, Istoria dogmelor, Ascetica
gi Mistica etc. Scopul ei astäzi este sä se defineascä nu numai ca disciplinä
ortodoxä, ci gi ca disciplinä de sine stätätoare gi bine-definitä in
raport cu celelalte domenii teologice. Un lucru va rämäne insä permanent
valabil, gi anume hränirea tuturor celorlalte materii teologice care
nu pot fi in afara :unei fundamentäri patristice, aga cum nu poate fi in
afaraei niciun demers teologic. Mäsura in care domeniulpatristic ortodox
va ajunge sä se defineascä pe sine mai clal mai obiectiv gi mai pertinent
va fi gi mäsura in care celelalte discipline teologice ortodoxe vor putea
sä se raportezela sursa de credinfd gi de aieluire (liturgicd) pe care o constituie
Pärintii, inlelegi ca autoritäti permanent valabile prin gi pentru
transmiterea cuväntului dumnezeiesc.
Este bine qi potrivit atunci cänd teologia Pdrinlilor gi a Bisericü se
descarcä in spaliul de cercetare al celorlalte discipline gi domenii teologice
(ortodoxe),lucru care ar trebui sä se intämple in continuare cu o
consecven!ä din ce in ce mai concretä qi mai coerentä, insä este de sperat
cä Patrologia gi literatura patristicd igi va dobändi din ce in ce mai
mult statutul pe care gi-l meritä gi in spafiul teologic ortodox, cu evaluäri
care convin gfrndirü (voüg, orc6yrq) gi duhului (

Patrologia 9i studiile de specialitate in cadrul Ortodoxiei 363
ricii gi a contributiei acestora la mersul teologiei. Dacä, la inceputurile
secolului al XXJea, s-a solicitatintoarcerealaPdrinli (zurück zu den Kirchenvätern)
ca izvoare autentice gi dätätoare de autenticitate gi dacä,
la mijlocul secolului al XX-lea s-a tot insistat pe ideea gi, totodatä, nädejdea
cä secolul al XXIJea aa fi cregtin (sau nu), observänd caracterul
mai mult dogmatic al secolului trecut, dar gi dezvoltärile mai larg cregtine
aduse in domeniul patristic, nu putem decät sä credem cä, teologic,
secolul prezent va fi unul patristic, printr-o autenticä intoarcere Ia izvoare
gi la vieluirea transmisä de ele. Toate premisele implinirii acestui
lucru sunt realiz ate: coleclü de texte, comentarü gi monografi patristice care
acoperd toate temele esenliale qi, mai ales, prezenta unei puternice crize
interne (teologicä, socialä, culturalä, economicä, politicä etc.), care a gi
dat nagtere de fiecare datä intoarcerii la Pärinfi.
Brnuocnlrrp SErrcrrvÄ:
De-a lungul timpului, au fost publicate mai multe studii de cätre teologii
ortodocgi privind problema importanlei pe care o prezintd Sfinlü Pdrinli pentru
ecumenism.Inlre ele le mentionäm pe urmätoarele:
CoMAN, Pr. Ioan G., ,,Unitatea Bisericii gi problema refacerii ei in lumina
Sfinlilor P ärint7", in: O r to do xin, 2-3 / 1954, pp. 430-466;
L Huurcn, P., ,,Le saint Patriarche Photius et l'unit6 chr6tienne", in:
MEPR, 6 / 1955, pp. 92-110;
CotvtAN, Pr. Ioan G,, ,,SfläntaTradilie in lumina Sfinlilor Pärintl" ,in: Ortodoxia,
2/ 1956, pp. 1,63-190;
CoMeN, Pr. Ioan G., ,,Rolul Sfinlilor Pärinli in elaborarea ecumenismului
cregtin",in: StudüTeologice,9-10/1963,pp.511-525 (materialul publicatin
acest studiu a fost prezentat intr-o comunicare finutä Ia Congresul al IV-lea
de Studii Patristice de la Oxford, la data de 20 sept. 1963);
CoMAN, Pr. Ioan G., ,,Sensul ecumenic al lucrärii Sfäntului Duh in teologia
Sfintilor Pärinti" ,in: Ortodoxia,2f 1964,pp.220-239 (publicat giin: Studia
P atristica, IX, 1966, pp. 151-171) ;
CovaN, Pr. Ioan G., ,,Sensul ecumenic al Sfintei Euharistii la Sfäntul
Ioan Gurä de Aur" ,in: Ortodoxin, 4f 1965, pp.520-535;
CotteN, Pr. Ioan G., ,,Temeiurile atitudinii BOR fajä de dialogul ecumenic
cu celelalte Biserici cregtine", in: Ortodoxin,l-f 1970, pp.20-45;
flenenprpov, Krovotavtivou, ,,H Avotol,rl, q Ariorq Kü,r ro päl,l"ov t4g
O pOoöo(iuq", in'. Arctiv eE, 33 / 197 0, pp. 128-130 ;

364 Teologia Ortodoxä in sec. al XX-lea gi inceputul sec, al XXIlea
TnuoooRou, Evangelos,'H otaotg ävava, töv ätcpoöö(av rcaru'laawr1v üv
X p o oö oro 1tov, Athen, \97 L ;
CoN4AN, Jean, ,,El6ments oecumdniques dans l'horizon historique de Saint
Ambroise" ,Ln: Estraro d'Ambrosius Episcopus,II, Milano, 1976, pp,194-219;
Tnroponou, Evangelos, ,,Die Communio Sanctorum aus orthodoxer
Sicht", in: Karl ScHLrMNasn u.a, (hrsg.),Tomos Agapis: Dokumentation zumDialog
der Liebe zwischen dem HL Stuhl und dem Ökumenischen Patriarchat L958-
1976,1vsg, im Auftrag des Stiftungsfonds PRO ORIENTE, Innsbruck/Wien/
Mtinchen, L978;
Nxolaou, Theodoros, ,,Die Bedeutung der patristischen Tradition fi,ir
die Einheit der Kirche", in: KNA-Ökumenische lnformation, rtr.52 (18.12,1981),
pp.5-L5;
LenrNrzerls, Gr., ,,Diachrone ekklesiale Koinonia. Zur Bedeutung der
Kirchenväter in der orthodoxen Kirche", in: N, BRox, A. Frtntn, W.L. Goltnocz,
M. KrnscH (htr g. ), Anfän ge der The olo gie : XAP I CT El ON I ohanne s B . B auer
zum l änner 19 8 7, Gr az / Wien/ Kölru 1987, pp. 355-37 7 ;
NIKoLAou, Theodoros, ,,Die Bedeutung der Patristischen Tradition fur
die Theologie heute", in: Orthodoxes Forum, 1, / 1987 , pp. 6-18;
KALLIS, Anastasios, ,,Katholizität in der Vielfalt. Photios und das orthodoxe
Missionsprinzip des Thessalonikerbrüderpaares Kyrillos und Metho-
dios ", in:'E rcil"r1 oi a rcaL 0 e d"o y i a, 10 (1989 -1991), pp . 517 -529 ;
NxoLeou, Theodoros, ,,Die griechisch-christliche Kultur und din Einheit
der Kirche", in: Karl Christian Fnrvv u.a. (hrsg.) , Krchen im Kontext unterschiedlicher
Kulturen. Auf demWeg in das dritte lahrtausend, Göttingen,1991,,
pp.645-659;
Nxotaou, Theodoros, ,,Die Bedeutung der patristischen Tradition ftir
die Einheit der Kirche" , irc Persoanä gi comuniune, Slbiu, \993, pp. 463-467;
TIvIADIS, Ernilianos, The Releaance of the Church Fathers for Today: An Eastern
Orthodox Perspectiae, Holy Cross Orthodox Press, Brookline, Massachusetts,1994;
YANNaRAS, Christos, ,,Pour un nouvel oecumenisme", in: Contacts,
3/1997, pp.202-206;
AapsNrzaKH, fprlyöprog,O AytoE Maprcog ö EüyurrcöE rcaL 11 ävöu1ta uov
'E rcrcÄr1 ot öv Av arc ),r1g rcaL / ö o e o4,'Ercö ö oerg'En6rctoot1, Kmepivrl, \999 ;
LeRpNrzerls, Gr., Die orthodoxe Kirche: ihr Leben und ihr Glaube, Graz,
2000; @eoSrirpou Nrro,teov, ,,@eoloyrrc6q otuOepäg otqv noteprrcrl nupüöooq rcor q
evötr1to tov Ercrl.qoröv"; in: @ed"oyia, 1 / 2001, pp. 1,50-1,66;

i studiile de litate in cadrul Ortodoxiei
KALLIS, Anastasios, ,,orthodoxe Identität im ökumenischen Kontext.
Komunikations-probleme des ökumenischen Dialogs", ini Konstantin Nxo-
LAKopoulos, Athanasios VLETSTs, Vladimir IveNov (hrsg.), orthodoxe Theologie
zwischen ost und west. Festschrift fi)r Prof. Theodor Nikolaou, Frankfurt am
Main, 2002, pp. 669-686;
Lannurzerrs, Grigorios, ,,Die Bedeutung der patristik für das ökumenische
Gespräch. Eine orthodoxe Betrachtnng" ,in: Christoph Memscnrus, Johannes
veN oonr (eds), Zwischen Altertumswissenschaft und rheologie, zur
Releaanz der Patristik in Geschichte und Gegenwart,Peelers Verlag, Leuven,2002,
pp.139-1'63 (acest material a fost publicat qi in: Konstantin NxolAKopou1,os,
Athanasios vrETSrs, vladimir IvaNov (hrsg.), orthodoxeTheologie zwischen ost
undWest. Festschrift für Prof. Theodor Nikolaou, pp. SS1,-572);
MeNrzanrors, Georgios L,,,Ecumenicitatea Pärintilor Bisericii gi ecumenismul
contempor an" , in: Anuarul Facultnlü de Teologie Ortodoxd a lJniaersitälü
din Bucuregti,2002-2003, Ed. universitätii din Bucuregti, Bucuregti, 2003, pp.
'1.07-114;
Lte, Pr. Ioan-Vasile, ,,Kardinal Ratzinger und die Theologie der Kirchenväter"
, in: Orthodoxes Forum,l-2/2007, pp. 33-44;
Menrzn,tov, fecrlpyiou A., ,,H oqpooio trbv llotdprov t4q Ercrl"qotog otoug
rorupepeiq Oeol"oyrrcorig örol"öyouq qq op0o8o(io,g", in: ra. Merrze ttov, op7oöo(fa
rcat oöyypovot öü,Äoyor, col. ör),ooorprrrl rcur @sol,oyrnl BrBl,ro0qrcq 61, Erööoerg
fI. floupvapd, @eooo).ovircr1, 2007, pp. 349-372 (publicat qi in: ztrooö( otrTv
rcararcöpugr\ rcai öpt(övua rcowawrcön1ra. Tttrtr1rtrcöE TöpoE oröv opöutrto rca0r1yr1v1
Bao{)"enT.ltoö)'ror\,oircoqAöe},qcovKuprurciöqA.E.,@eooa,}.ovircq,2007,pp.395-
412; noi am folosit varianta in limba romänä: Georgios Manrzsros, ,]rrrpo.*
tanta Pärintilor Bisericii in dialogurile teologice multilaterale ale Ortodoxiei",
in: Studä Teologice, 3 /
2009, pp. 269-284);
Ao,rNeronoy,tov-Kvurrov, Xnupröorll,o, ,,H pel,6tq rov 7rü,rrplKöv nqyrilv roq
eurco,rpio npoo6yyroqg ovcrrol"rlg rcar örio4q: 11 zrepinrcoorl t4g tpruSol.oyictg",in: phi-
lotheos, 8 / 2008, pp. 348-353;
@Eoaolov, Euoyy6l"ou, ,,Tr 0c 6l.eyev o repöq Xpuoöoropog T1o roD€
oq peprvoriq olKoDp€vrKoöq öral,öyoug;", in: @ed,oy{a, 1, / 2008, pp. 7 -22.
Pentru prima parte a studiului nostru, referitoare la lucrärile gi studiile
de specialitate, bibliografia de referintä este cuprinsä pe larg gi sistematic in
notele de subsol, fapt pentru care nu mai facem aici trimitere la titlurile respective.

TEOLOGIA ORTODOXA
iru stcolul ALxx-LEÄ
sl LA inrcsptnl sECoLuLut ALxxrLEA
,
Carte tipäritä cu binecuväntarea
Preafericitului Pärinte
DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romäne
Coordonator
Pr. prof. dr. Viorel Ionifä
Editura BASILICA a Patriarhiei Romäne
Bucuregti - 2011.

Editor coordonator
Ion-Dragog Vlädescu
Redactor
Cristian Antonescu
Corectori
Elena Täbug, Anigoara Berbece
Tehnoredactare
Violeta Negrea
Copertä
Arhitect prof. dr. Mihaela Palade, Florin Leonte
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romäniei
Teol
I XX-lea 9i la inceputul secolului
tä cu binecuväntarea Pre#ericitului
Bisericii Ortodoxe Romäne ; coord.:
Pr. prof, dr. Viorel Ioni!ä; ed.: Ion-Dragog Vlädescu' - Bucuregti :
Basilica, 2011
ISBN 978-606-8141-s6-5
I. Daniel, patriarh al Bisericii Ortodoxe Romäne
II. Ionijä, Viorel (coord.)
III. Vtädescu, Ion-Dragoq (ed')
281.95',19/20',
@ Editura BASILICA a Patriarhiei Romäne, 20L1
rsBN 978-60 6-8L41.-56-5
www. editurapatriarhiei.ro
e ditura@p atriarhia.ro