MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - IGSU

locale. Aceasta se întâmplă din cauza multiplelor diferende între localităţile noastre
rurale şi urbane sub aspectul posibilelor surse de venituri ale bugetelor locale. Se
consideră că atât problemele autonomiei locale, în general, cât şi ale bugetului local,
în particular, ar câştiga, dacă ar fi supus unei reglementări legate aparte, în care nu
numai ar fi reflectată voinţa autorităţilor locale de a aprofunda procesul de
descentralizare, ci şi ar atribui un nou conţinut autonomiei locale;
− în prezent prin aprobarea Legii contenciosului administrativ s-a amplificat
cadrul legislativ al autonomiei locale. Se cere în acest context şi adoptarea Legii
autonomiei locale;
− se impune urgentarea elaborării Programului Naţional de pregătire şi
perfecţionare a cadrelor din administraţia publică;
− reforma instituţiilor statului care ar duce la evoluţia relaţiilor dintre organele
administraţiei publice este de lungă durată, dificilă din punct de vedere politic. Dacă acum
dispunem de o imagine mai bună a dimensiunilor reformei conştientizăm mai profund
preţul de care va trebui să-l plătim ulterior, dacă vor lăsa lucrurile intacte. Unele reforme
pot fi realizate prompt, de regulă prin decrete, de câte un grup restrâns de tehnocraţi
competenţi. Este suficientă doar decizia politică pentru a realiza schimbarea. Dar alte
reforme ale statului referitoare la reglementări, servicii sociale, finanţe, infrastructură şi
activităţi publice, schimbarea formelor de relaţii în administrarea publică nu pot fi
întreprinse la fel de repede deoarece ele presupun modificarea structurilor instituţionale
care în alte scopuri şi corelate cu alte reguli. Acest tip de reformă instituţională presupune
schimbări revalatorii în modul de concepere şi funcţionare a instituţiilor guvernamentale, a
unor formaţii corupte mafiotice, bine organizate. Dar o astfel de schimbare este absolut
evidentă când statul tinde spre perfecţionare continuă. Republica Moldova are nevoie de o
reformă multilaterală, dar care necesită mult timp şi eforturi susţinute. Autonomia locală
presupune o intervenţie promptă în situaţii oportune. Concomitent, împuternicirile de
aprobare centrală cu dirijări forţate ale organelor centrale de putere a autonomiilor locale
trebuie anulate. Dar cele mai importante mecanisme de influenţă centrală asupra organelor
locale sunt de ordin bugetar şi economic.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din sate şi oraşe şi
autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean trebuie să se bazeze pe
principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi soluţionării în
rezolvarea problemelor întregului judeţ.
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi condiţiile
judeţene, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu
vor exista raporturi de subordonare.
Autorităţile administraţiei publice centrale trebuie să consulte, înainte de a
adopta orice decizie, autorităţile administraţiei publice locale, în toate problemele
care le privesc în mod direct. Conform legislaţiei actualmente în vigoare, din partea
administraţiei centrale este prevăzut un control al oportunităţii sub forma unor măsuri
împotriva oricărei acţiuni a autorităţilor locale care este „contra intereselor generale
ale cetăţenilor”.
Raporturile şi relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice de diferite
niveluri stau la baza dezvoltării ţării. De aceea conducerea de vârf trebuie să aplice
pârghiile eficiente pentru dezvoltarea normală a acestor relaţii.
64