MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - IGSU

Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, lucrătorii din serviciul de
pompieri şi salvatori au dreptul de a se adresa în instanţa de judecată, de a întemeia şi
de a se afilia la sindicate. Insultarea lucrătorului din serviciul de pompieri şi salvatori,
opunerea de rezistenţă, ameninţarea, violentarea sau atentarea la viaţa lui, precum şi
alte acţiuni care îl împiedica să-şi exercite funcţiile sau datoria de serviciu, se
pedepsesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Lucrătorul din serviciul de pompieri şi salvatori se supune, în exerciţiul
funcţiunii, doar şefului său direct şi nemijlocit. Nimeni altul nu are dreptul de
imixtiune în activitatea lui. În cazul în care lucrătorul din serviciul de pompieri şi
salvatori primeşte de la şefi şi de la alţi factori de decizie ordine şi indicaţii ce
contravin legii, el este obligat să se conducă numai de lege.
6.4. Concluzii
Afirmarea tot mai activă a Republicii Moldova atât în plan intern, cât şi în
relaţiile cu alte state ale lumii şi organismele internaţionale, au presupus numaidecât
şi o nouă viziune asupra administraţiei publice.
În cadrul reformei administraţiei publice care a demarat în 1991, odată cu
adoptarea Legii cu privire la bazele autoadministrării locale şi continuă cu adoptarea
altor acte normative, urmează să se perfecteze relaţiile dintre autorităţile
administraţiei publice de diferite nivele. Este necesar de a schimba specificul
relaţiilor dintre administraţia centrală şi locală, precum şi în interiorul acestor
administrări, formând relaţii noi cu elementele proprii autorităţilor administraţiei
publice şi anume cu:
− autorităţile publice care execută puterea legislativă;
− autorităţile publice care execută puterea judecătorească;
− organizaţiile neguvernamentale;
− cetăţenii republicii.
Şi aici se cer menţionate câteva momente:
− administraţia publică centrală şi locală trebuie să joace rolul său bine
determinat. În acest caz guvernul nu va fi indiferent faţă de tot ce avea loc în
localităţi, chiar dacă ele se vor administra autonom;
− administraţia trebuie să constituie o reţea de instituţii care fără a domina,
oferă serviciile de care are nevoie zilnic populaţia: educaţie, asistenţă medicală,
asistenţa socială, servicii comunale etc. Contribuie la schimbarea mentalităţii şi
participarea cetăţenilor la administrarea locală;
− un alt principiu de bază al relaţiilor dintre administraţia publică centrală şi
cea locală rămâne descentralizarea teritorială. Ea are menirea principală să permită
colectivităţilor umane sau serviciilor publice să se autoadministreze, dar sub controlul
organelor centrale de specializare. Descentralizarea înseamnă transmiterea unor
funcţii ale organelor centrale către autorităţile conducerii locale;
− una din problemele cu care se confruntă în prezent autonomia locală este
dependenţa substanţională a administraţiei publice locale de autorităţile administraţiei
de stat, îndeosebi când este vorba de stabilirea resurselor financiare ale bugetelor
63