MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - IGSU

La analiză vor participa şefii structurilor cu atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor, şefii sectoarelor de activităţi cu risc de incendiu şi după caz,
utilizatorii şi colaboratorii în activităţile cu specific P.S.I.
Aspectele discutate se consemnează într-un proces-verbal, iar deciziile care se
iau se aprobă printr-o hotărâre a managerului general şi se difuzează persoanelor
interesate.
5.4. Măsuri propuse pentru implementarea programului MPI şi
încadrarea în nivelul de risc acceptat
Protecţia contra incendiilor semnifică, în sensul sau cel mai larg, protejarea
oamenilor şi a bunurilor împotriva acţiunii focului. Protecţia constructivă împotriva
incendiilor are ca obiect comportarea la acţiunea focului a materialelor, elementelor
şi structurilor din construcţii, care pot opune rezistenţa acţiunii focului un timp
determinat. Durata rezistenţei la acţiunea focului a unui element de construcţie este
determinată de toate materialele de construcţie utilizate, în interacţiunea lor, cărora li
se impun două cerinţe: ele trebuie să prezinte un punct ridicat de topire şi să nu
degaje sub acţiunea căldurii, gaze toxice la concentraţii periculoase.
Siguranţa la incendiu a unei clădiri depinde de întreaga ei alcătuire. În
interesul propriei sale siguranţe, proprietarul ar trebui să investească, din principiu,
ceva în plus pentru materialele cele mai bune de protecţie împotriva acţiunii focului,
în loc să opteze pentru detalii neglijabile de construcţie, care privesc, de cele mai
multe ori, simple capricii de confort.
În România, riscul de incendiu este în mod frecvent subevaluat. Faptele o
confirmă cu prisosinţă: incendiile răpesc anual zeci de vieţi omeneşti şi distrug valori
însumând sute de miliarde, sute de persoane suferă arsuri, traumatisme sau
intoxicaţii. Cauzele pot fi uneori banale – foc deschis, fumatul în locuri cu pericol,
instalaţii electrice sau coşuri de fum defecte – dar urmările sunt adesea dezastruoase.
Conceptele de protecţie împotriva incendiilor trebuie să joace un rol central în cadrul
proiectării şi echipării unei clădiri. Nu există, teoretic, contraziceri între proprietarii
clădirilor, proiectanţii, executanţii şi beneficiarii lor.
Dar protecţia împotriva acţiunii focului ajunge adesea „victimă” a raţiunilor
economice. Aceste economii aparente pot costa mult: dacă se produce un incendiu,
pagubele probabile prin distrugerea bunurilor, prin întreruperile de exploatare şi
activitate şi consecinţele în viaţa socială sau economică sunt incalculabile.
Măsuri eficiente de protecţie constructivă preventivă se pot realiza cu
cheltuieli suplimentare relativ reduse prin alegerea unor materiale incombustibile, în
primul rând materiale termo şi fonoizolante incombustibile, utilizate în toate
secţiunile unei clădiri.
Şi din punct de vedere al structurii constructive se poate face mult, cu costuri
suportabile, secţiuni de clădire expuse incendiilor putând fi separate încă din
proiectare, prin prevederea unor compartimente de protecţie contra incendiului,
instalarea dispozitivelor suplimentare de alarmă şi stingere a incendiului sau măsuri
organizatorice.
56