MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - IGSU

făcând molecula odorantă să emită vibraţia sa caracteristică, frecvenţa acestei vibraţii
şi nu arhitectura moleculei fiind cea care îi trădează, îi exprimă mirosul.
Patru biochimişti din Barcelona îşi leagă şi ei cercetările de mecanica
cuantică. Ei iau în studiu frunzele de ceai verde, un antioxidant, adică un „vânătoranihilator”
de radicali liberi foarte eficient. Radicalii liberi (de exemplu ·OH), specii
reactive toxice rezultate din prelucrarea hranei în aparatul digestiv au, după cum se
ştie, electroni „celibatari”; circulă prin sânge, şi se leagă de pereţii organelor,
producând leziuni. Or, ceaiul verde (ca şi cafeaua, cacao, broccoli, varza – întrebaţi-l
pe Gheorghe Merncinicopschi, el vi le va înşira pe toate…) conţine un antioxidant,
catechina, care acţionează ca un fel de … plasă de pescuit, culegând şi neutralizând
radicalii liberi din organismul nostru. Cei patru biochimişti explică mecanismul întrun
articol din „Journal of the American Chemical Society”: un electron dintr-o
moleculă de catechină este „tunelat cuantic” către radicalul liber.
Trei alte articole pe aceeaşi temă, două în Science, unul în Biophysical
Journal raportează „tunelare cuantică” în enzime. În acest fel se explică faptul că
reacţii enzimatice care ar trebui să fie termodinamic interzise (eliberând o cantitate
infimă de energie) se petrec totuşi datorită tunelării cuantice.
În sfârşit, câteva cuvinte despre conştiinţa… cuantică! Temerarul plonjor în
asemenea ipoteze (nu SF ci fanteziste pur şi simplu) se numeşte Stuart Hamerof, de
profesie… anestezist, director al Centrului pentru Studiul Conştiinţei (da, o asemenea
instituţie există!) din Arizona, S.U.A. Conştiinţa este un fenomen cuantic, declară sus
şi tare Hamerof şi-şi argumentează scandaloasa afirmaţiei cu ceea ce îi oferă
experienţa de anestezist. Creierul unui pacient aflat sub anestezie, explică el, continuă
să funcţioneze activ, dar fără ca mintea lui să mai fie conştientă! Anestezia cu xenon
sau eter halogenat, de pildă, întrerupe un proces cuantic delicat care are loc între
neuroni. Fiecare neuron are un schelet cilindric de proteine (microtubulele), câteva
sute, iar substanţele anestezice afectează comportamentul electronilor din aceste
regiuni ale neuronului. Hanerof elaborează un adevărat scenariu privind activitatea
electronilor în microtubule, încerc să vi-l redau aşa cum el i l-a explicat ziaristului
Marc Anderson. În funcţie de electronul care intră în sistem, microtubulul poate să se
comprime într-o parte şi să se dilate în cealaltă parte a sa. Dar legile mecanicii
cuantice permit ca electronii să se afle simultan şi într-o parte şi în alta a acestei
molecule de proteină, microtubulul fiind totodată comprimat şi dilatat. Ceea ce se
transferă, instantaneu – tot legile cuantice – celorlalte sectoare din neuron, născând
un adevărat „dans cuantic”, cu viteză supraluminică! Acesta este fenomenul care stă
la baza conştiinţei (oare ar fi nimerit să-i zic conştienţă?): dansul cuantic al
electronilor. Curat Alice în Ţara Minunilor! Iar eu îmi amintesc cum, la sfârşitul unei
splendide discuţii despre conştiinţă, purtată la sediul Comisiei României pentru
U.N.E.S.C.O., profesorul Leon Zăgrean se ridică, îşi cere scuze că ne părăseşte şi
declară: ”Îmi iau conştiinţa mea cu mine şi plec, am altă întâlnire”.
Dar ce este mecanica cuantică, despre care vorbim pe câteva pagini deja? Este
o ramură a fizicii născută acum aproape un secol, din mintea şi peniţa genialului
215