MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - IGSU

More documents

Recommendations

Info

162 MODELAREA DESCOMPUNERII TERMICE <strong>ŞI</strong> A APRINDERII MATERIALELOR SOLIDE INTRODUCERE Locotenent-colonel conf. univ. dr. ing. Emanuel DARIE Locotenent-colonel lector univ. dr. ing. Garibald POPESCU Academia de Poliţie „Al.I. Cuza”, Facultatea de Pompieri Conf. univ. dr. ing. Eleonora DARIE Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Instalaţii În ultimii ani au apărut mai multe modele ale procesului de ardere. Aceste modele, se pot clasifica plecând de la tehnica adoptată pentru a descrie transformarea combustibilului utilizat în produse volatile şi alte produse ale arderii, astfel: 1. Modele termice simple: − modele algebrice şi analitice; − modele integrale. 2. Modele avansate incluzând: − modele analitice; − modele numerice. În cazul modelelor termice, premiza de bază este aceea că arderea va avea loc atunci când temperatura va atinge o valoare egală cu aşa-numita „temperatură de ardere”. Cu această premiză, problema este mult simplificată, urmând ca numai bilanţul energetic global să fie verificat. Modelele termice algebrice şi analitice ignoră în cea mai mare parte, procesele fizice şi chimice care au loc, tocmai pentru a reduce în final, complexitatea soluţiei obţinute. De exemplu, densitatea fluxului termic este exprimată ca o funcţie a poziţiei frontului de ardere. Aplicabilitatea acestui tip de model este totuşi limitată datorită incapacităţii de a oferi ca ieşire detalii avansate asupra produşilor de reacţie obţinuţi. Modelele termice integrale utilizează tehnica soluţiilor numerice pentru rezolvarea distribuţiei de temperatură şi densitate a fluxului termic. Acestea pot lua în considerare numeroase fenomene fizice care au loc. Cu toate acestea, la fel ca şi modelele termice, modelul integral neglijează cinetica reacţiilor chimice şi este bazat din nou numai pe criteriul temperaturii critice. Prin reducerea sistemului de ecuaţii diferenţiale ce descriu conservarea energiei într-un sistem de ecuaţii diferenţiale ordinare, modelele termice integrale sunt relativ simple şi nu necesită un efort de calcul numeric deosebit. Totuşi, acurateţea rezultatelor obţinute nu este la fel de ridicată ca în cazul rezolvării directe a sistemului de ecuaţii diferenţiale original, care descrie fenomenul în cauză. Moghtaderi & co. [1], Spearpoint şi Quintiere [2], [3] dau câteva exemple de modele termice integrale. Criteriul temperaturii critice de ardere utilizat în modelele termice este echivalent cu ipoteza că procesele chimice sunt mult mai rapide decât procesele de
difuzie. Deoarece temperatura de aprindere este considerată a fi egală cu temperatura de ardere, timpul de apariţie a fazei gazoase este ignorat. Pentru materialele solide uzuale, procesul global de ardere este controlat de cinetica chimică la temperaturi scăzute şi de difuzie la temperaturi ridicate. Incendiile de clădiri au loc de regulă întro plajă variată de temperaturi (400–1.000º C), astfel încât atât cinetica reacţiilor chimice, cât şi difuzia ar trebui luate în considerare. Acest lucru a condus la impunerea modelelor avansate. În cazul modelelor avansate, procesele chimice sunt descrise, de regulă, pe schema reacţiilor cinetice de ordinul întâi. Pornind de la aceste scheme, modelele pot fi clasificate astfel: 1. model într-un singur pas, global; 2. model bazat pe mai multe reacţii care au loc în fiecare fază a arderii; 3. model global, în două faze de ardere. Denumirea de pas sau fază, se referă la etapele necesare pentru a descompune în produşi de ardere, un combustibil dat. De exemplu, „un singur pas”, înseamnă că transformarea are loc direct, fără a se obţine produşi de reacţie intermediari. Termenul „global” se referă la modul cum sunt tratate energiile luate în considerare la procesul de ardere. De exemplu, în cazul modelului bazat pe mai multe reacţii care au loc în fiecare fază a arderii, se calculează energia de activare ca un efect combinat (cumulativ) al tuturor sub-reacţiilor. În cazul modelului global, energia de activare este utilizată pentru toate sub-reacţiile care au loc în una din cele două faze ale arderii. Un exemplu de dezvoltare a unui model avansat este modelul lui Kung [4]. Acesta a inclus proprietăţi variabile cu temperatura, precum şi transferul termic convectiv. Modelul lui Kung a fost dezvoltat ulterior ţinându-se cont de structura poroasă a diferitelor materiale solide DiBlasi [5], de schimbările de structură care pot avea loc Parker [6] sau de efectul conţinutului de umiditate (Atreya [7]; Moghtaderi & co. [1]). Conform studiului bibliografic realizat de Moghtaderi [1], cinetica tipică în cazul arderii globale a celulozei a fost descrisă de numeroşi autori, concluzionându-se că energia de activare poate lua valori între 33.4 kJ/mol şi 166.4 kJ/mol, în timp ce factorul exponenţial al modelului variază între 0.1 şi 6.8x10 9 s -1 . Un alt exemplu de model avansat este modelul într-un singur pas, global al lui Atreya [7], modelul bazat pe mai multe reacţii care au loc în fiecare fază a arderii, al lui Parker [6] şi modelul global, în două faze de ardere a lui DiBlasi [5]. MODELE TIPICE DE ARDERE Aşa cum s-a menţionat în capitolul 1, modelul termic integral Quintiere s-a aplicat la problema conducţiei termice tranzitorii unidimensionale (Quintiere şi Rhodes [8]; Spearpoint şi Quintiere [9]). În acest caz, poziţiei frontului de ardere i-a fost alocată o temperatură fixă de ardere. Modelul a dat rezultate foarte bune în cazul arderii materialelor termoplastice. Cu câteva modificări, acest model este utilizat şi în cazul arderii lemnului în aşa-numitul calorimetru tip con (Spearpoint şi Quintiere 163
Page 1 and 2:
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTE
Page 3 and 4:
CUPRINS SECŢIUNEA 1 Lucrări cu ca
Page 5 and 6:
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROCESULU
Page 7 and 8:
din acele oraşe erau din lemn), mo
Page 9 and 10:
de noi subunităţi de pompieri sub
Page 11 and 12:
companii de pompieri în fiecare re
Page 13 and 14:
modificare. Marele deficit a fost a
Page 15 and 16:
Persoanele juridice şi cele fizice
Page 17 and 18:
3.2. Reglementarea activităţii de
Page 19 and 20:
• densitatea sarcinii termice şi
Page 21 and 22:
specifice materialelor şi substan
Page 23 and 24:
La stabilirea factorilor de determi
Page 25 and 26:
datorită - pe de o parte - necesit
Page 27 and 28:
Metodologiei de elaborare a Planulu
Page 29 and 30:
cerinţele de exploatare ale obiect
Page 31 and 32:
c) stingerea promptă a începuturi
Page 33 and 34:
supravegherea măsurilor de apărar
Page 35 and 36:
q) atestatele, agrementele tehnice,
Page 37 and 38:
care le au la dispoziţie să acţi
Page 39 and 40:
Instrucţiunile de apărare împotr
Page 41 and 42:
a) numărul de identificare O.N.U;
Page 43 and 44:
• întocmirea documentaţiilor ş
Page 45 and 46:
împletite. Este suficient, de exem
Page 47 and 48:
propagării incendiilor, căile de
Page 49 and 50:
Planurile de evacuare a persoanelor
Page 51 and 52:
5.2. Lupta contra incendiilor Confo
Page 53 and 54:
procesele tehnologice de categoriil
Page 55 and 56:
• raport de constatare pentru toa
Page 57 and 58:
Comparativ cu riscul ridicat pe car
Page 59 and 60:
e) asigură pregătirea şi perfec
Page 61 and 62:
Factorii de decizie din Serviciul d
Page 63 and 64:
Pentru apărarea drepturilor şi in
Page 65 and 66:
BIBLIOGRAFIE 1. HOTĂRÂRE nr. 1489
Page 67 and 68:
38. ORDIN nr. 138 din 5 septembrie
Page 69 and 70:
74. REGLEMENTĂRI tehnice privind p
Page 71 and 72:
Interdependenţa infrastructurilor
Page 73 and 74:
• respectarea măsurilor de secur
Page 75 and 76:
şi instituţii de gestionare publi
Page 77 and 78:
În acest sens strategiile de secur
Page 79 and 80:
Şi starea de securitate şi dezvol
Page 81 and 82:
− Centrul istoric Sighişoara;
Page 83 and 84:
6. Giurgiu 7. Gorj 8. Mureş 9. Mur
Page 85 and 86:
Patrimoniului Naţional), asupra de
Page 87 and 88:
d) respectarea prevederilor actelor
Page 89 and 90:
SECURITATEA LA INCENDIU A PARCAJELO
Page 91 and 92:
Fig. 1 2.2 Riscuri de incendiu Spa
Page 93 and 94:
Un coridor înfundat cu lungimea ma
Page 95 and 96:
Fig. 5 Max 300mp Parcajele subteran
Page 97 and 98:
Intrarea în funcţiune a sistemulu
Page 99 and 100:
zonelor care pot fi incendiate. Fac
Page 101 and 102:
smoke control - road tunnels SMOKE
Page 103 and 104:
Fig. 10 Evenimentul 1 - scenariu de
Page 105 and 106:
Figura 12 - Vedere de sus redusă l
Page 107 and 108:
Conform CEN/TR 12101-5 Sisteme de c
Page 109 and 110:
2.8 Instalaţii de stingere a incen
Page 111 and 112: 2.9. Instalaţii de alarmare, detec
Page 113 and 114: Tabloul electric general al parcaju
Page 115 and 116: Suprafaţa maximă a nivelului: 200
Page 117 and 118: d) căi de intervenţie în caz de
Page 119 and 120: BIBLIOGRAFIE 1. Decretul ministrulu
Page 121 and 122: Din păcate, în prezent, părinţi
Page 123 and 124: de înaintare a societăţilor spre
Page 125 and 126: Pe fondul nerespectării legislaţi
Page 127 and 128: Cauzele cele mai frecvente de incen
Page 129 and 130: - foc deschis (15%); - cenuşă, ja
Page 131 and 132: improvizate sau nesupravegheate, ce
Page 133 and 134: Plecând de la consecinţele devast
Page 135 and 136: - potenţiali recruţi în cadrul s
Page 137 and 138: INSTALAŢIILE DE SEMNALIZARE A INCE
Page 139 and 140: un detector clasic, conform standar
Page 141 and 142: Model emiţător/receptor Avantaj:
Page 143 and 144: Fig. 1 - Combustia masei vegetale C
Page 145 and 146: O treime din salturile de incendiu
Page 147 and 148: 3. MODELE DE SIMULARE A PROPAGĂRII
Page 149 and 150: Este posibilă îmbunătăţirea no
Page 151 and 152: Fig. 14 - Programul informatic Beha
Page 153 and 154: 3.4. FLAM MAP Fig. 19 - Model post-
Page 155 and 156: BIBLIOGRAFIE 1. ANDERSON, H. E. 198
Page 157 and 158: frustrări, fie prin competenţă p
Page 159 and 160: PARTICULARITĂŢI ALE COMBUSTIILOR
Page 161: În general, se apreciază destul d
Page 165 and 166: este: Fig. 1 - Modelul Atreya - Sch
Page 167 and 168: de încălzire este caracterizată
Page 169 and 170: În care * s T este temperatura med
Page 171 and 172: EVALUAREA ENERGIEI ELECTROSTATICE P
Page 173 and 174: Pentru determinarea sarcinii electr
Page 175 and 176: Potenţialul VP al punctului P afla
Page 177 and 178: - având în vedere posibilitatea t
Page 179 and 180: Funcţia de transfer se obţine ast
Page 181 and 182: Schema bloc cuprinde elementele ins
Page 183 and 184: OXIDUL DE CARBON. INTOXICARE, EFECT
Page 185 and 186: În măsura în care răspunsul la
Page 187 and 188: Principiile de măsurare a detectoa
Page 189 and 190: BIBLIOGRAFIE 1. Revista VÉDELEM HU
Page 191 and 192: Luată din Dicţionarul Explicativ
Page 193 and 194: • determinarea valorii unui param
Page 195 and 196: infrastructură, nodurile senzor po
Page 197 and 198: Prin măsurarea parametrilor mecani
Page 199 and 200: 2. CRITERII DE IDENTIFICARE A COMPO
Page 201 and 202: 3.1. Reveria în faţa focului În
Page 203 and 204: psihomorale de factură psihanaliti
Page 205 and 206: ) incendiu provocat de o persoană
Page 207 and 208: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
Page 209 and 210: În situaţia în care asupra corpu
Page 211 and 212: 7. Două generatoare electrice cu t
Page 213 and 214:
ÎN DIRECT CU NASA. LUMEA STRANIE A
Page 215 and 216:
făcând molecula odorantă să emi
Page 217 and 218:
elativităţii restrânse einstein-
Page 219 and 220:
mişcările şi gândurile pe care
show all

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - IGSU

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?