1 Chimie tehnologica II CUPRINS - UBM :: Departamentul de ...
1 Chimie tehnologica II CUPRINS - UBM :: Departamentul de ...
1 Chimie tehnologica II CUPRINS - UBM :: Departamentul de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
• În răcitorul (2) are loc răcirea produselor volatile şi con<strong>de</strong>nsarea gudronului. Acesta se<br />
separă <strong>de</strong> faza gazoasă în separatorul G-L (3).<br />
• Faza gazoasă care conţine NH3 este spălată în coloana <strong>de</strong> spălare, (4), cu acid sulfuric. Se<br />
formează soluţie <strong>de</strong> sulfat <strong>de</strong> amoniu din care sarea este separată prin concentrare şi<br />
centrifugare (nefigurată în schemă). Sulfatul <strong>de</strong> amoniu este folosit ca îngrăşământ în<br />
agricultură.<br />
• Gazele care părăsesc coloana <strong>de</strong> 4 conţin vapori <strong>de</strong> benzen şi alte lichi<strong>de</strong> volatile care sunt<br />
reţinute în coloane <strong>de</strong> absorbţie (5) prin spălare cu ulei mineral rece.<br />
În <strong>de</strong>sulfuratorul (6) are loc reţinerea compuşilor cu sulf, în special a hidrogenului sulfurat.<br />
Prelucrarea produselor secundare ale cocsificării<br />
Prin cocsificare se obţin, alături <strong>de</strong> cocs, care reprezintă 73% din compoziţia finală, şi<br />
următoarele produse secundare:<br />
• gazele <strong>de</strong> cocserie - 19,5 % ;<br />
• lichi<strong>de</strong> apoase 2,8 % - ape amoniacale;<br />
• gudron 4 %.<br />
Gazele <strong>de</strong> cocserie <strong>de</strong>gajate din cuptorul <strong>de</strong> cocsificare sunt amestecuri complexe <strong>de</strong> gaze<br />
rezultate din <strong>de</strong>scompunerea termică a cărbunilor în <strong>de</strong>cursul cocsificării. Gazele <strong>de</strong> cocserie<br />
cuprind 2 fracţiuni:<br />
• Fracţiunea necon<strong>de</strong>nsabilă formată din: hidrogen: 60%, metan: 24% şi alte gaze: 16%<br />
• Fracţiunea con<strong>de</strong>nsabilă formată din vapori <strong>de</strong> hidrocarburi aromatice (benzen, toluen,<br />
xilen) <strong>de</strong>numite BTX, care se prelucrează împreună cu fracţiunea <strong>de</strong> gudron.<br />
Gazele <strong>de</strong> cocserie conţin 25-40% din sulful existent în cărbunele iniţial şi reprezintă o<br />
importantă sursă <strong>de</strong> sulf pentru industrie.<br />
Recuperarea sulfului din gazele <strong>de</strong> cocserie (<strong>de</strong>sulfurarea) se poate realiza pe cale umedă sau<br />
uscată.<br />
Desulfurarea uscată se face prin adsorbţie pe adsorbanţi solizi care conţin limonit (95%),<br />
rumeguş (4%), var (1%) şi uneori cărbune activ.<br />
H2S este reţinut (chemosorbţie) <strong>de</strong> acest amestec cu formarea <strong>de</strong> sulfură <strong>de</strong> fier (<strong>II</strong>I) prin<br />
reacţia cu limonitul:<br />
3 H2S + 2 Fe(OH)3 = Fe2S3 + 6 H2O<br />
În prezenţa oxigenului se regenerează masa adsorbantă şi se obţine sulful:<br />
7