DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

tarism democra %i convin§i, aproape sociali§ti, reactionarismul lui Marghiloman
i-a speriat §i mai mult, creand o adevarata Si primejdioasa tensiune
intre ei §i vechiul regat. Raporturile s'au mai agravat cand marii proprietari
din Basarabia au trimis delegati la Ia§i ca s5. obtina de la guvern o revenire
asupra masurilor cu adevarat foarte drastice pe care Republica Basarabeana
le lease in chestia exproprierii §i cand Marghiloman a avut nedibacia sa
le dea oarecari sperante.
Inculet Si Ciuhureanu, care reprezentau Basarabia in guvemul Marghiloman,
au reactionat violent, nu numai in dezbaterile consiliilor de miniqtri,
dar chiar in public, la tribuna parlamentului. indeosebi discursul rostit de
Inculet in §edinta de la 27 Iunie a fost caracteristic. El a %inut sa afirme in
acel parlament ultraconservator ca Basarabia nu renunia nici la votul ob-
§tesc, nici la exproprierea a§a cum au indeplinit-o, nici la principiile democratice
ce stau la baza organizarii for administrative §i Ca, numai pe aceste
temeiuri larg democratice, se poate consolida cu adevarat unirea Basarabiei.
Bineinteles, noi am profitat de ocazie ca prin Mi§carea" sa subliniem
concordanta noastra de vederi cu basarabenii §i sa aratam ca numai str5.mind
in politica preconizata de noi in ajunul razboiului §i concretizata
prin dispozitiunile introduse in Iunie 1917 in constitu%ie, Romania poate
fi focarul de lumina Si de caldura catre care trebuie sa priveasca to ;i fratii
robiti §i asupri;i".
De-altminteri, ingrijorati de mentalitatea lui Marghiloman Si a colegilor
sai, printre care nu trebuie sa uitam ca se prenumarau oameni ca Gri-
gu45. Cantacuzino §i Nicu Ghika-Comane§ti, Inculet §i
Ciuhureanu luasera
contact cu Bratianu §i i-au cerut parerea, in special in ceea ce prive§te reforma
agrara. Spre deosebire de Marghiloman, Bratianu nu numai ca i-a
sfatuit pe cei doi mini§tri basarabeni sa continuie a lucra la reforma agrara
in spiritul in care o concepusera, dar i-a asigurat ca la pacea generals el §i
partidul national liberal i§i iau angajamentul solemn de a ratifica o atare reforma
mai large decat cea din vechiul regat, intrucat noi intelegem foarte
bine ca, trecand prin revolu1ie, s'a stabilit in Basarabia o anume stare de
fapt pe care azi legiuitorul nu o mai poate nesocoti. Se poate spune ca de
atunci dateaza legatura sufleteasca dintre noi §i atatia frunta§i ai mi§carii
nationale de peste Pmt.
Dar programul lui Marghiloman nu se marginea aci, el cuprindea reforma
administrative, reforma invitamantului, reforma Bancii Nationale, a
creditelor funciare §i urbane §i suspendarea inamovibilitatii magistraturii,
a membrilor corpului tehnic §i a profesorilor universitari. De fapt, toate
aceste legi de reorganizare", de recladire", nu erau decat legi de distrugere
a partidului liberal §i de razbunare conservatoare. Legea administrative
trebuia schimbata pentru ca functionarii banuiti liberali sa poata fi
mutati §i inlocuiti, reforma Bancii Nationale §i a creditelor se reducea la
posibilitatea de-a elimina din aceste institu ;iuni frunta§ii liberali, care, fie
91