DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

90
Crcdem ca a sunat ceasul sa dam unui sufragiu universal cu oarecare
temperamente alegerea Camerei *i sa rezervam Senatul pentru o recrutare
care sa permits statului sal alba o carma fixa".
Mai tarziu, cu prilejul discutiei Ia Mesaj, Marghiloman §i-a mai restrans
formulele. Chestia agrara trebuia Iuata de la capat", toti taranii nu pot
fi proprietari", trebuie sa ne g'a.ndim cui dam pamant §i cui nu dam". Se
vor face improprietariri, dar trebuie sal se tie ca aceasta este ultima improprietarire
ce se poate face". Ca va obliga pe proprietari sa arendeze
pamant la tarani, fiindca cine vrea munca obligate trebuie sa dea pamant
in arenda".
Iar rcforma electorala a devenit o mantra pe care nu avea delegatiune
constitutionals ca sa o poata savar§i, ca are totuqi speran%a Ca intr'o viitoare
constituanta sa o infaptuiasca. $i in once caz ca sufragiul universal
fara temperamente it consider ca o primejdie". Corectarea ar urma sa
se face prin gtiinta de carte §i prin votul plural". De pilda taranul cu
copii ar avea doua voturi".
In fine, oficiosul partidului Steagul" dezvaluia gandul intreg al qefului
§i al inspiratorului sau, scriind: A doua zi dupe pacea din 1913, cand
se parca D-lui Bratianu ca partidul pierduse ceva din stralucire, se ivi
deodata accl proiect cle expropriere agresiv qi demagogic, proiect de reclama
§i instrument de anarhie, intrucat, completat la Ia§i sub baionetele ruseoi
cu ni§te dispozitiuni cu adcvarat bol§evice in virtutea carora se pot
cioparti proprieta tile intinsc..." i mai departe: A trecut vremea de a se
permi te luxul unor asemenca cxercitii pc terenul social".
Hotarit, Marghiloman tinea sa dovedeasca Inca o data lipsa lui de intelegere
a vrcmurilor pc care le traia.
Dcocamdata aceste declara;iuni ale lui i-au provocat doua serioase greutati
politice: ruperea cu Stere §i ostilitatea definitive §i crescanda a basarabenilor.
Sterc nu putea consimti la desfiint area reformelor, fara sa se
desfiinteze pe cl insu§i. 0 vials intreaga fusese unul din cei mai aprigi
propovaduitori al lor, Ia 1914 ceruse lui Bratianu ca o favoare personals
sa fie el raportorul constituantei, cum putea sa se solidarizeze oare cu politica
reactionara a lui Marghiloman? Ar fi fost sa-§i renege tot trecutul.
El fu deci silit sa is pozilie impotriva Primului Ministru Si sa renun%e la
misiunea pe care Ia inceput acesta i-o incredintase, aceea de a conduce
trehurile in Basarabia, unde Generalul Vaitoianu ajunse astfel un fel de guvernator
al %inuturilor dintre Prut si
Nistru.
De altfel, lipsa de simi de organizare §i rezistentele ce a intampinat
din partea celor din Sfatul Tarii au contribuit §i cle la hotarirea lui Stere
de a se dezinteresa de administrarea Basarahiei.
Mai gravy pentru Marghiloman era starea de spirit pc care politica lui
o provoca in randurile basarabenilor. le§iti de curand din revolutie, fiind
cu to%ii prin forma %iunea for intelectuala, prin mediul in care traisera sub