Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
tinuse dizolvarea parlamentului. Era discutabil din punctul de vedere<br />
strict constitutional parlamentul ales in Mai 1914, parlamentul razboiului<br />
qi al reformelor nu putea fi dizolvat, intrucat era o adunare constituanta,<br />
care nu-§i desavar§ise misiunea. Iar pe de aka parte, era inadmisibil ca<br />
dupa ce votul ob§tesc fusese inscris in constitutie, sa se faca acuma alegeri<br />
pe temeiul vechii legi electorale cu cele trei colegii cenzitare. Dar Marghiloman<br />
avea nevoie de un parlament care sa-i ratifice pacea de la Bucure§ti §i<br />
desigur ca acesta nu putea fi Parlamentul nostru.<br />
Urmau deci sa se faca alegerile. Cum s'au facut, este inutil sa o mai<br />
spun; in Moldova, nici noi, nici taki§tii nu ne-am prezentat, opozitia a fost<br />
reprezentata numai prin Generalul Averescu, care ieqise in timpul acesta la<br />
pensie §i constituise cu Argetoianu, cu Grigore Filipescu, cu Matei Cantacuzino<br />
qi cu Dui liu Zamfirescu Liga Poporului", el s'a prezentat insa singur,<br />
sau ap<strong>ro</strong>ape singur in fata corpului electoral. A urmat Cuza cu antisemitii<br />
sai, care nu a putut rezista nici atunci tentatiunii de a fi deputat §i<br />
de a debita in parlamentul baionetelor inamice cunoscutele lui teorii §i<br />
reuqitele sale cuvinte de spirit.<br />
In teritoriul ocupat, administratia find inca in mana comandaturii<br />
germane, adica a lui Mackensen, situatia era qi mai simpla, nu puteau candida<br />
decat cei agreati de el, ceilalti nici nu puteau ajunge in circumscrip-<br />
Ole for electorale, cad nu puteau obtine Ausweis-ul necesar. In asemenea<br />
conditiuni este lesne de Inteles ca aceste alegeri se reduceau la o simpla qi<br />
sinistra pa<strong>ro</strong>die electorala chiar Intr'o tars cu influents guvernamentala,<br />
ca la noi.<br />
Marghiloman s'a crezut dator, in vederea acestor alegeri, sa expuna tarii<br />
p<strong>ro</strong>gramul sau guvernamental, prin urmare discursul de la Bar lad a avut<br />
menirea sa ni-1 dezvaluiasca. Caracteristic este ca, de§i in constitutie figurau<br />
votul ob§tesc §i exp<strong>ro</strong>prierea celor doui milioane de hectare, Marghiloman<br />
i§i Inchipui ca poate face abstractie de de qi sa considere aceste<br />
dispozitiuni pur §i simplu ca nule qi neavenite. Cu o totals lipsa de simt al<br />
realitatilor, el ne-a comunicat la Bar lad ca, in ceea ce prive§te reforma<br />
agrara va Inlocui exp<strong>ro</strong>prierea prin arendarile obligatorii qi ca in ceea ce<br />
privqte reforma electorala, va recurge la alte formule decat la sufragiul<br />
universal, aqa cum 1-am acordat noi. Iata de-altminteri textual pasagiile din<br />
cuvantarea sa privitoare la aceste doua Insemnate p<strong>ro</strong>bleme ele sunt<br />
tipice:<br />
Noi voim §i prin mijlocul cumparaturilor de buns voie, prin crearea<br />
casselor de credit, prin creditul funciar taranesc §i prin mijlocul exp<strong>ro</strong>prierii<br />
sa permitem taranului harnic sa-§i intregeasca pamantul. $i aqa a pornit<br />
gandul tutu<strong>ro</strong>r, i cum dam noi pilda, am convingerea ca §i masura<br />
aceasta extrema o exp<strong>ro</strong>priere nu voi fi nevoit sa o intrebuintez fail<br />
de consimtamantul marilor p<strong>ro</strong>prietari de a fi initiatorii operei de infratire".<br />
89
Change language