DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

88
din aceste cuvantari erau inutile, dar Stere se trudea sa convinga oameni
demult convinqi qi ale caror voturi erau hotarit asigurate. Pe cei insa pe
care ar fi trebuit cu adevarat sa-i convinga, adica pe reprezentantii minoritatilor,
nu numai ca nu a reuqit sa o faci, dar dimpotriva, ficand prea
multe teorii, vorbindu-le mereu de libertate, de auto-determinare qi mai
ales dandu-le impresia ca votul for este indispensabil, i-a incurajat iaraqi
la o rezistenta de la care energia celor din Sfatul Tarii qtiuse sa-i abata.
Este mai mult ca sigur ca fara interventifle neoportune ale lui Stere s'ar
fi ajuns aproape la unanimitatea voturilor.
In once caz, chiar daca am admite ca Stere nu a 'ingreunat lucrurile,
este de la sine inteles ca nu discursurile lui rostite in ultimele doua zile
au putut determina un complex intreg de evenimente care facusera din
unire o inexorabila fatalitate qi au influentat macar in mod temeinic
rezultatele unui vot pentru care cei din ChiOnau luasera din vreme si
cu
succes toate masurile cuvenite. In miqcarea nationals a Basarabiei, Stere
are desigur meritele lui, dar in evenimentele din 1917 gi 1918 §i in organizarea
§edintei de proclamare a unirii, rolul sau se margine§te la acela
de oaspete iar nicidecum, a4a precum o sustine el ,Si prietenii sai la acela
de factor determinant. Acesta este cu toata nepartinirea, adevarul istoric.
De bunk' seama insa ca in vremurile intunecate pe care ne era dat sa
le traim atunci la Ia§i, ziva in care Inculet qi Ciuhureanu au venit cu actul
unirii a fost o zi de nadejde qi de inaltare gi ca Te Deumul de la Mitropolie,
in care am s5sbatorit acest mare act istoric, va ramane pururea intiparit
in amintirea acelor ce au avut fericirea sä is parte la el. Interesant
a fost qi banchetul de la Palat, unde Inculet, ridicand paharul pentru
Rege, 1-a botezat Regele Taranilor §i unde Stere a fost decorat cu ordinul
Coroanei Romaniei in gradul de Mare Ofiter, decorare in jurul careia
s'a facut atata valva atunci, ca qi mai tarziu. Tot dupa acest banchet familia
regala a ie§it pe balcon pentru a multumi multimii care o aclama pe
strada. Stere a crezut de cuviinta sa apara langa Rege, ca sa vaza bine
publicul unde a ajuns. Nu-i vorba, aceeaqi atitudine o avusese §i dimineata
in timpul defilarii trupelor. La Poarta Mitropoliei, pe Strada Stefan cel
Mare se inaltase o estrada de unde Regele primea defilarea. Cu ostentatiune,
Stere s'a a§ezat qi el acolo, sfindand astfel sinnamintele armatei
pe care be cuno§tea atat de bine.
Aceste incidente nu au putut insa umbri stralucirea marelui eveniment
ce se sarbatorea.
Dupa ce a 'scald pacea de la Bucuregti, pe care intr'un moment de
regretabila raticire Costica Anon a infati§at-o Orli drept izbanda,
Marghiloman s'a apucat de ceea ce numea el pe atunci opera sa de recladire
a Romaniei gi de regenerare morals. Despre regenerarea morals voi
vorbi mai departe, deocamdata sa vedem in ce consta pentru el opera de
recladire, definita intr'un mare discurs politic pe care 1-a rostit in prima
decada a lui mai la Barlad. Pe la sfargitul lui aprilie, Marghiloman ob-