DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

at carui Prim Ministru era, de cele ce se petrecusera. La obiectiunile celor
ce refuzau sa-i recunoasca vreun merit in aceasta privinta, Marghiloman
r5.spundea c5. fara interventiile lui §i numai din cauza acestor interventii,
Puterile Centrale au dat aprobarea for unirii Basarabiei. De fapt, de la
inceput, dinainte chiar de venirea la guvern a lui Marghiloman, Germania
i Austro-Ungaria declarasera in toate imprejurarile ca de nu se opun la
aceasta unire. Mai mult, afirmau ca o considera legitima Si ca o doresc.
Era §i firesc sa fie astfel intai fiindca cei de la Berlin, ca §i cei de la Viena
§i de la Budapesta, i§i dadeau foarte bine seama ea, chiar daca ar fi vrut-o,
nu ar fi putut sä. evite aceasta unire, iar pe de alts parte, le convenea sa
mic§oreze Rusia §i, prin marirea teritoriului nostru spre ra'sarit, sa ne mai
faci sä uitam tevendicarile de peste Carpati. A§a find se poate - este
chiar sigur - ca atunci cand intampinau pe vreun punct rezistente din
partea lui Marghiloman, in cursul negocierilor privitoare la pacea de la
Bucure§ti, reprezentantii Puterilor Centrale O. fi agitat spectrul refuzului
for de a consimti la unirea cu Basarabia. Dar de acolo §i pans la a crede
ca elocinta lui a smuls consimtamantul Austro-Germanilor inteo chestie
in favoarea careia ei se rostisera de mult atat de categoric, este o deosebire
pe care numai organicul iluzionism al lui Marghiloman o poate explica
§i legitima.
Cat prive§te pe Stere, in tot timpul cat s'au desfa§urat in Basarabia
evenimentele §tiute, in tot timpul in care frunta§ii romanismului au exercitat
actiunea a carei logics §i inevitabila concluzie nu putea sa fie deck
unirea, dansul era in teritoriul ocupat, jucanduli acolo rolul, atata intrigile,
complota, proorocea, mergea la Berlin §i la Viena, scria Lumina",
facea mai mult sau mai putin decat i se atribuia, dar in once caz nici nu
§tia ce se petrece in provincia de peste Nistru.
La Chi§inau, nu a sosit decat cu trei zile inainte de §edinta in care
a fost proclamata unirea §i, dupa marturisirea nu numai a lui Inculet,
care era pre§edintele Republicii Moldovene§ti §i care a prezidat istorica
§edinta, dar a celor mai multi dintre frunta§ii basarabeni, actiunea lui
Stere a incurcat mai mult decat a inlesnit actul unirii. Inteadevar, fats de
opozilia unora din elementele straine, cei din guvernul basarabean §i din
Sfatul Tarii adoptasera tactica de a-i aduce la realitate, aratandu-le
inutilitatea §i primejdia rezistentei lor. Era singurul mod de a comb ate
influente, din care uncle cel putin erau cu desavar§ire suspecte. Stere, care
nu era la curent cu nimic §i care, inchipuit cum era, se considera atat de
superior celor din Basarabia, incat nici nu putea concepe a s'ar fi cuvenit
macar sa se sfatuiasca impreuna cu ei, Stere a conceput cal rolul sau
consista in a explica diferitelor grupari politice §i etnice necesitatea unirii.
Doua zile §i doua nopti a tinut discursuri de principii, discursuri de
motivari politice, discursuri de exortatiuni patriotice, discursuri pronuntate
in romane§te, in ruse§te, in limba germana. Cel putin doua treimi
87