DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

82
reala paguba. De-altminteri, dupa intoarcerea sa din Paris de la studii, a
practicat advocatura cativa ani §i succesul sau a fost f5.ra seaman. Din
nenorocire insa, ambi%ia sa personals, vanitatea unui parinte imbogatit,
mentalitatea mediului social in care traia, 1-au sustras de la vocatiunea sa
fireasca §i 1-au indrumat spre cariera politica pentru care nu avea de fapt
insu§irile cuvenite. In politica se cere credinta, conceptii §i spirit de sinteza.
Marghiloman nu a avut nici credinte adanci, nici concep%ii largi, nici
facultati de sinteza. Conveniente sociale, nu principii poruncitoare 1-au
adus in lagarul conservator §i, fapt caracteristic, odata nu a primat acolo
glasul doctrinelor qi al programelor, ci indemnul prieteniilor personale. Decenii
intregi a fost omul lui Carp, nu omul ideii conservatoare.
Cat prive§te orizontul sau politic, era surprinzator de marginit, felul
lui de-a privi once chestie era 'ingust, dictat de consideratiuni meschine,
stapanit de vanitati, de ostilitati marunte. Fara indoiala indiferent de
valoarea conceptiei in sine un Carp, un Lahovary, un Maiorescu chiar ii
erau cu mult superiori. Ei §tiau sa integreze o chestie trecatoare in cadrul
intereselor permanente ale evolu%iei generale a statului nostru. Marghiloman
cerceta totul in limitele stricte ale actualitatii prezente. Ce era insa
mai departe, cum se inlantuiau problemele, cum se coordonau, aceasta
ie§ea din sfera preocuparilor lui intelectuale §i a framantarilor sale sufieteti.
Iar spiritul de sinteza nu avea ce cauta in structura intelectuala a
unei mini atat de analitice, de aceea era intotdeauna un izbitor contrast
la dansul intre examinarea unei chestii §i intre concretizarea concluziilor
ce se desprindeau dinteinsa. Pe cat era de maestru in cea dintai, pe atat
era de mediocru, de banal, in cea de-a doua.
In fine, ca sä reu§e§ti in politica, pentru ca sa fii un adevarat om de
stat, trebuie sa ai acel dar special cu care to na§ti, pe care nu-1 poi dobandi
nici prin str5.danie, nici printr'o experienta oricat de indelungata
simtul politic. Or, acest simt i-a lipsit cu totul lui Marghiloman §i, urmaridu-1
de-a lungul intregii sale cariere, vom vedea cum i-a scapat necontenit
intelesul adanc al vremurilor pe care le-a trait.
Doua au fost in zilele lui marile curente ce au determinat evolutiile
sociale §i istoria popoarelor: curentul democratic §i principiul nationalita-
tilor. Si
ciudat, dar caracteristic §i edificator, in toate imprejurarile it ga-
sim pe Marghiloman impotriva acestor curente. De cite on a fost vorba in
politica noastra interns de vreo masura avand drept scop democratizarea
tarii, fie ca aceasta masura se chema imbunatatirea tocmelilor agricole,
casa rurala, exproprierea, reforma electorala, votul ob§tesc, el a trebuit
sa i se impotriveasca
Iar cand a fost vorba de intregirea neamului, printr'o orbire pe care
numai lipsa, organica lipsa de simt politic o poate talmaci, it vedem punandu-se
fara rost de-a curmezi§ul aspiratiunilor nationale §i infundandu-se
cu indaratnicie pana la absurd §i pana la inadmisibil inteo politica