You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
78<br />
pensate prin anexarea Basarabiei, la care Puterile Centrale consimteau,<br />
qi ca va reinnoda, astfel, spre fericirea Romaniei, firul traditionalei noastre<br />
amicitii cu Germania §i cu monarhia Aust<strong>ro</strong>-Ungara. Iar pe de alts<br />
parte, credea ca neno<strong>ro</strong>cirile Romaniei se datorau relei ei organizatiuni<br />
de stat i crizei morale prin care trece §i, prin urmare, ca datoria lui chemarea<br />
lui p<strong>ro</strong>videntiala este si p<strong>ro</strong>cedeze fara intarziere la opera de<br />
refacere qi de regenerare morals a tarii. P<strong>ro</strong>clama aceasta neincetat §i<br />
pretutindeni, el, sarmanul, care in acele ceasuri nu era decat neno<strong>ro</strong>citul<br />
instrument §i jalnica jucarie a armatelor inamice ce ocupau vremelnic<br />
Romania, de pe urma unui razboi in care, de fapt, chiar ele pierdusera<br />
speranta de a-1 mai caqtiga.<br />
Este adevarat ca.' mai tarziu, cand <strong>ro</strong>ata soartei s'a Intors, cand Aliatii<br />
au ca§tigat razboiul, cand politica noastra a triumfat, cand unitatea noastra<br />
nationals s'a Implinit, Marghiloman a Incercat sa nege starea lui de spirit<br />
de atunci. A vrut sa se infati§eze opiniei publice ca omul care s'a jertfit<br />
con§tient pe altarul patriei. Noi, cei care am trait zilele de la Ia§i qtim<br />
insa ca nici prin minte nu-i trecea lui Marghiloman sal se considere atunci<br />
ca un sacrificat, el era convins, convins pans in adancul sufletului sau, ca<br />
evenimentele au confirmat temeinicia politicii pe care o preconizase qi ca<br />
de acuma el trebuie sa Indrepte ceea ce nebunia altora a stricat §i sa pedepseasca<br />
pe cei ce alergand dupa himera cuceririi Ardealului, aruncasera<br />
Regatul Romaniei Intr'o neiertata calamitate. Sfar§itul razboiului mondial<br />
era atat de sigur pentru el, incat nici nu admitea s5. cerceteze macar ipoteza<br />
victoriei Aliatilor.<br />
Imi aduc aminte in aceasta privinta conversatia atat de caracteristica<br />
pe care in Martie 1918 a avut-o cu Robert de Flers. Pe f<strong>ro</strong>ntul francez Hindenburg<br />
dezlantuise marea sa ofensiva, ultima speranta a Puterilor Centrale.<br />
Momentul era inteadevar dramatic pentru Aliati, fiindca desfiintarea<br />
f<strong>ro</strong>ntului rusesc ingaduia Germaniei sili concentreze toate diviziile pe<br />
f<strong>ro</strong>ntul occidental, iar Americanii nu erau Inca in masura sa le dea un ajutor<br />
efectiv. In primele zile ale ofensivei, Germanii inregistrasera oarecare<br />
succese. Vizandu-lpe Robert de Flers, Marghiloman nu s'a sfiit sa -i spunk'<br />
ca dupa informatiile lui precise, Aliatii vor fi curand defmitiv batuti. De<br />
Flers incercand sa-1 contrazica qi sa-i arate motivele pentru care credinta<br />
lui in izbanda patriei sale nu este cu nimic clatinata prin micile inaintari<br />
din ultimele zile, Marghiloman a luat un aer de compatimitoare superioritate<br />
qi, afirmand Inca o data dragostea sa personals pentru Franta, a<br />
Inceput sa adreseze lui de Flers adevarate condoleante. De la pre§edintia<br />
consiliului de Flers a venit direct la mine unde era poftit la masa, qi vad<br />
Inca indignarea cu care mi-a relatat toata convorbirea.<br />
De-altminteri aceasta nu era numai mentalitatea lui Marghiloman, era<br />
mentalitatea tutu<strong>ro</strong>r acelora de la Bucure§ti. Nu mai vorbesc de cei mici,<br />
dar toti factorii politici cu oarecare influents incepand cu Petre Carp §i