DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

atund insa de ce sä. ne mai pierdem vremea cu Averescu. Daca este vorba
s5. ne apropiem de Germania, cei de la Bucureqti o puteau face cu mai
mult folos trecator deck el, iar Czernin avea dreptate ca pentru un atare
rol Marghiloman era cel mai indicat printre cei din teritoriul ocupat.
Prin Stirbey, Bratianu sfatuise pe Rege sa profite de prima ocazie
pentru a indeparta pe Averescu §i a chema pe Marghiloman. Ocazia se ivi
repede. Averescu a mai incercat sa obtina de la Puterile Centrale ca ele sä
nu faca din cedarea Dobrogei, a stramtorilor Carpatilor qi din concesiunile
economice conditiile sine qua non ale pacii, dar Kuhlman qi Czernin erau
grabiti, frontul de Est trebuia fara intarziere lichidat. 0 cereau Hindenburg
qi Ludendorff, care simteau Ca daca nu vor obtine nici acuma repede
un succes hotaritor in Franta, nu mai pot raspunde de soarta razboiului.
In consecinta, plenipotentiarii Puterilor Centrale ne-au prezentat un
ultimatum: pans in ziva de 2 Martie ora 12 trebuie sa ne rostim daca primim
sau nu ca baza de discutii propunerile lor. Regele convoca imediat
un Consiliu de Coroana. Discutiile acestui consiliu tinut la 17 Februarie
1918, ca qi cele ce i-au urmat la 18 §i la 19 Februarie au fost consemnate in
trei procese verbale redactate de Alecu Constantinescu, revazute de Bratianu
qi supuse spre aprobare Regelui. Bratianu a tinut ca cele discutate
in aceste trei Consilii de Coroana sa fie aqternute pe hartie ca a constituie,
mai ales fata de Aliati, pentru ziva pacii generale, o dovada indiscutabila
a atitudinii lui. De-altminteri, din toate punctele de vedere,
aceste procese verbale sunt foarte interesante.
In primul consiliu tinut la Palatul Regelui Sambata 17 Februarie ora
10 a.m. au asistat pe langa mini§trii Generalul Averescu, Argetoianu,
Sarateanu, Generalul Iancovescu, Matei Cantacuzino, Fotin Enescu, Garoflid,
Generalul Culcer qi Luca Niculescu pre§edintii Corpurilor Legiuitoare,
adica Porumbaru, pre§edintele Senatului, §i Mortun pre§edintele
Camerei, precum §i ate trei reprezentanti ai partidului national liberal §i
ai partidului conservator.
Reprezentantii partidului liberal au fost Ion I.C. Bratianu, Ferechide
§1 Alecu Constantinescu, iar reprezentantii partidului conservator Take
Ionescu, D. Greceanu qi Mi§u Cantacuzino. La cel de-al treilea consiliu
au fost chemati qi Genera lii Prezan, Vaitoian'u si Eremia Grigorescu. Ma
grabesc sa adaug ca, neparticipand la aceste consilii, ma voi m5.rgini sa
reproduc ce mi-au spus Bratianu qi Alecu Constantinescu mai cu seama,
cele ce rezulta din textul proceselor verb ale mai sus amintite.
La primul consiliu a luat intai cuvantul Regele, care a povestit intreve-
derea sa cu Czernin, a cerut parerea celor de fata 1i,
la sfar§it, a declarat
ca a trimite delegati §i a trata nu inseamna a incheia pacea. Cu alte cuvinte,
el reflecta vechea idee a lui Bratianu, 55. discutam spre a ca§tiga timp §i
a aqtepta desfa§urarea evenimentelor. Acestea trebuiau pans in cele din
urma sa se intoarca pe frontul occidental in favoarea noastra.
71