DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

70
Regele a consimtit, intalnirea avand loc in vagonul regal la gara Racaciuni.
Un moment groaznic pentru Rege, sarmanul marturisea pe urma
ca numai datoria catre tars 1-a facut sa treaca peste simtamantul sau de
demnitate de om si
ca niciodata nu a avut impresia ca indatoririle regale
ii impun un sacrificiu mai dureros. Intrarea in razboi era o cauza mare,
o chemare istorica, dar sa to prezinti ca invins in fats lui Czernin invingator
§i sa-i cerqe§ti marinimia, era mai mult decat se poate cere unui om
con§tient de numele §i de mandria lui. Scump a trebuit Ferdinand de
Hohenzollern sa plateasca Coroana Romaniei Intregite.
Czernin s'a prezentat in uniforma cu la Toison d'Or" la gat §i cu aere
de condescendenta, care faceau intalnirea §i mai penibila. Audienta a
durat numai vreo 20 de minute. Czernin a declarat cal nu cere pacea, ca
vine trimis de Suveranul sau care, cu toata tradarea Romaniei, vrea sa-i
dea dovezi de toleranta §i de marinirnie, dad Regele primWe imediat
conditiile de pace ale Puterilor Centrale. Daci Regele le refuza, ostilitatile
sunt inevitabile §i va fi sfar§itul Romaniei Si al Dinastiei ei. Ca sa-lintimideze
mai mult, Czernin a inceput sa arate toate fortele de care Puterile
Centrale dispun acuma cand pacea s'a incheiat la Brest Litowsk §i cand,
prin urmare, frontul de la Marea Bahia §i pang in Bucovina nu mai exists.
Totodati., el a insistat asupra informatillor precise pe care le au ca o
rezistenta romans nu poate dainui mai mult de 4-6 saptamani.
Regele, hotarit sa fie foarte circumspect in raspunsurile lui, s'a marginit
sa spuna ca sunt prea aspre conditiunile, ca Romania nu poate respira
fara Dobrogea, ca s'ar putea discuta cel mult situatia Quadrilaterului dobandit
de noi in urma razboiului balcanic prin pacea de la Bucure§ti.
Czernin a raspuns ca daca noi am fi la Budapesta conditiunile noastre
ar fi mai grele qi a el ne va asigura accesul la Constanta.
Regele a repetat ca sunt prea grele conditiunile §i ca nu va gasi
niciodata un guvern roman care sa be iscaleasca. La aceasta Czernin a sugerat
Suveranului sä cheme pe Marghiloman, care este cel mai inclicat sa
semneze pacea ceruta de Puterile Centrale, avand aerul sa spuna ca avand
incredere in el, ar fi dispuqi sa-i acorde unele uqurari. In fine, Czernin se
arata dispus sä ne sprijine in chestia Basarabiei.
Regele continua insa sa insiste asupra Dobrogei qi Czernin a plecat
cerand in 48 de ore un raspuns hotarit: da sau nu. Romania intelege sau
nu sa inceapa negocierile de pace pe baza propunerilor acute de Puterile
Centrale? Cele ce Czernin publics in memoriile sale cu privire la intrevederea
de la Racaciuni coincid in totul cu ceea ce tirbey mi-a povestit
indata dupa intoarcerea Regelui la Ia§i.
In mintea lui Bratianu lucrurile erau lamurite acuma. Sa dai inapoi, nu
mai era cuputinta, Averescu scapase ocazia de-a discuta cu mana pe sabie,
intrasem deci definitiv §i irevocabil pe calea unei intelegeri cu Germania,
intelegere provizorie pe care pacea generals trebuia sa o distruga. Pang