DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

case pe autorii razboiului Si daduse sa inteleaga Mare§alului german ca
trebuie reluata vechea politica de prietenie cu Puterile Centrale. De aici
pans a spune ca o atare politics nu ar fi.trebuit sa fie niciodata parasita,
nu era asadar decat un pas. Chiar daca Averescu nu 1-a facut, Mackensen
era un om prea subtire ca sa nu fi tras §i transmis guvemului sau toate
consecintele pe care o asemenea atitudine le putea inspira. Asadar, de la
Inceput Averescu dadea negocierilor cu totul alt caracter decat ceea ce
fusese convenit, iar Bratianu incepea sa se gandeasca daca solutia Averescu
mai trebuie sustinuta. Evenimentele s'au grabit sa-1 intareasca in credinta
sa ca de este vorba sa se urmeze aceasta cale, altii o pot urma mai
bine §i cu mai mult folos decat Averescu.
inteadevar, la o saptamana dupa intrevederea Mackensen-Averescu,
delegatii Puterilor Centrale au sosit la Bucureqti, Kuhlman pentru Germania,
Czemin pentru Austro-Ungaria, Radoslavoff pentru Bulgaria §i Talaat
Pa§a pentru Turcia. Imediat Kuhlman §i Czemin au luat din nou la Buftea
contact cu Generalul Averescu §i §i-au precizat de data asta conditiile for
de pace. Chestiunea dinastica a fost scoasa din cauza, armata demobilizata
va pastra strict ceea ce trebuie pentru apararea Impotriva bol§evicilor,
o rectificare de fruntarie Inspre Austro-Ungaria va asigura monarhiei
habsburgice stapanirea tuturor stramtorilor din Carpati. Dobrogea va trece
sub dominatiunea Puterilor Centrale, cu cel mult un drept de acces la
mare pentru Romania §i o completa aservire economica fats de Puterile
Centrale in genere qi de Germania Indeosebi.
Averescu, adus in sfarOt la simtamantul realitatilor,a protestat in special
in ceea ce privea Dobrogea, dar cei doi miniqtri de exteme care §tiau
prin Mackensen ca au in fata for nu pe militarul hotarit sa-si
apere dreptu-
rile tragand la nevoie Inca o data sabia din teaca, ci pe un politician care se
oferea sa reia o politica de amicitie cu Puterile Centrale §i cerea numai
conditii care sa inlesneasca putinta de-a juca un atare rol, nu au luat bineinteles
in serios protestarile primului ministru roman.
Bratianu afirma ca in tot timpul convorbirii Averescu, in loc sa sune
din sabie, luase aere de mea culpa", in once caz concluzia a fost ca Czernin
a vrut sa vada personal pe Rege qi sa se inteleaga cu el. Aceasta cerere
a tulburat adanc pe Suveran, ii era extrem de penibil sa se intalneasca in
astfel de imprejurari cu fostul ministru austro-ungar la Bucuresti, cu omul
care il insultase fara crutare in atatea randuri. Pe de alts parte se punea
principial Intrebarea daca este bine ca Regele sa discute chestia pacii cu
unul din delegatii inamici. Consultat, Bratianu a fost de parere ca Regele
sa nu refuze intrevederea, caci dupa atitudinea Imparatului Carol, dupa
misiunea pe care o incredintase lui Randa, dupa actiunea generals a Austriei
de a scoate din dezbateri chestia dinastica, era greu ca dansul sa nu
primeasca in audienta pe Czemin. Refuzand, poate inaspri inutil lucrurile,
primindu-1, poate inlesni negocieri, sau cel putin afla ceva care sa fie de
folos cauzei noastre.
69