DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

60
vorbi sufletul recules, va vorbi con§tiinta omenirii purificata de focul prin
care vorbi sufletul recules, va vorbi con§tiinta omenirii purificata de focul
prin care trece qi care nu se poate sa nu-i lumineze drumul, etc".
Iar vepile din Basarabia completau ciclul consideratiunilor care contribuiau
la ridicarea moralului nostru. Incetul cu incetul, agonia se apropia
insa de deznodamantul fatal.
Pe la mijlocul lui Ianuarie ne-am pomenit la Iasi cu Colonelul Randa,
fost ata§at militar al Austro-Ungariei la Bucureqti. El a sosit prin Falticeni
in cel mai strict secret, avand din partea Imparatului Carol o misiune confidentiala
catre Suveranul nostru. Secretul a fost foarte bine pastrat, nimeni
nu §i-a dat seama la Iasi de prezenta lui. Bratianu §i indeosebi tirbey
m'au vestit cunoscand discretia mea. Randa yea insarcinarea sa comunice
Regelui ca o propunere de pace din partea noastra ar fi bine primiti de
Puterile Centrale qi de Imp aratul Carol indeosebi. Austria iqi &idea seama
de marea primejdie a revolutiei bol§evice §i vedea in Romania un zagaz
pentru stavilirea primejdiei comune. Daca vom consimti sa tratam, ni se
vor face conditiuni onorabile §i Austria, inspirata de consideratiuni monarhice,
va starui ca chestia dinastiei noastre sa nu se mai puns. Eram
fericiti sa af15.m ca cel putin aceasta dificultate era inlaturata, dar ne
intrebam nedumeriti la ce corespundea aceasta actiune izolata a Austriei,
pans ieri sub imboldul personal al lui Czernin. Ne intrebam de ce aceasta
brusca schimb are in chestia dinastica?
Deocamdata un singur lucru era cert, ca. intre Austria §i Germania
armonia nu era desavarqita, adevarul intreg 1-am desluOt insa abia mai
tarziu.
Sub presiunea comandamentului austro-ungar, Czernin voia sa incheie
cat mai repede o pace cu noi. Urgenta ei ii aparea mai necesara decat
Germanilor. Aqa find, s'a hotarit sa grabeasca lucrurile qi, peste capul
Aliatilor sai, sa netezeasca terenul in vederea ajungerii la scopul dorit. A
starui in pretentia inliturarii dinastiei insemna sau a prelungi lucrurile
sau, in cazul cel mai bun intrucat parerile erau impartite pe aceasta chessa
incheie pacea numai cu fractiunea care aproba detronarea Regelui. 0
pace facuta in asemenea conditiuni nu ar fi avut in lume aceea0 valoare
ca o pace facuta cu guvernul legal al Romaniei. In fine, Czernin se temea
ca dad vor impinge prea departe intransigenta lor, Romanii se vor vedea
constranqi sa lupte. Or, de nimic nu se temeau mai mult el §i militarii
Austriei decat de noi lupte, fiindca, deli victoria for ar fi fost sigura, ea
ar fi cerut mari jertfe, pe care voiau cu once pre sa le evite. Acestea
find concepliile lui Czernin, ii era u§or O. intinda mana Romaniei, prezentand
totul sub lumina interesului superior §i permanent al monarhiilor.
Tanarul Imparat Carol putea face in numele unor consideratiuni
mai presus de contingentele luptelor trecatoare de la monarh la monarh
un asemenea gest, fara sa apara ca o nerabdare, sau ca o slabiciune.